UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA
FACULTATEA DE LITERE SI STIINTE ALE COMUNICARII
SPECIALIZAREA LIMBA SI COMUNICARE
COMENTARIU STILISTIC
STILUL PUBLICISTIC
DELICII DIN ITALIA
Loacker Gran Paticceria este o gama de specialitati de ciocolata care definesc bunul gust intr-un mod traditional italian. Tortina este diponibila sub forma de minitarte la 21 g in varianta Original – crema pralinata si glazura din cea mai fina ciocolata cu lapte - si in varianta Dark, cu ciocolata neagra delicioasa. Datorita ambalajului special, prospetimea produselor este pastrata un timp mai indelungat decit in cazul celor obisnuite. Specialitatile Loacker nu contin coloranti, conservanti si nici ingrediente care duc la cresterea colesterolului. Pret: 11,5 RON/125 g.
( REVISTA AVANTAJE, NOIEMBRIE 2005)
Acest text apartine stilului publicistic. Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sint: monologul scris (in presa si publicatii- cazul prezentat in acest referat), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);
Stilul publicistic 'apare si se dezvolta in conditiile intemeierii si dezvoltarii presei in limba romana, ca expresie a «publicizarii», a interpretarii pentru public a vietii social-politice si cultural-stiintifice, nationale si internationale', opineaza Dumitru Irimia. Este un stil de interferenta a celui beletristic cu cel stiintific, preluand, la nivelurile sale de exprimare, caracteristici din amandoua. “Ceea ce deosebeste stilurile intre ele este insa vocabularul, cu intreaga lui gama de nuante semantice, gradul de expresivitate, coloritul emotional si sintaxa”
Initial cuvintul publicitate nu inseamna altceva decit explicatia pe care o da DEX-ul faptul de a face cunoscut un lucru publicului; difuzare de informatii in public; caracterul a ceea ce este public. La baza cuvintului advert ( reclama ) se afla verbul latinesc advertere, care inseamna a se indrepta catre cineva-cineva. Este de remarcat faptul ca discursul publicitar sau simplele elemente de publicitate nu se adreseaza unui receptor individualizat, ci unui public conceput ca entitate colectiva si eterogena. Termenul de reclama este folosit ca sinonim pentru cel de publicitate. Astazi, publicitatea a aparut in viata fiecaruia dintre noi oferind surprize si revelatii. Publicitatea este vazuta ca un mod de prezentare a unui produs, a unei situatii, a unor obiecte ce pot fi achizitionate. Modul de a face publicitate este diferit de la caz la caz, in unele cazuri se folosesc imaginile, in altele doar cuvintele care sint formulate in asa mod incit ascultatorul/cititorul in cazul nostru sa fie atras de produsul respectiv.
Publicitatea ca imagine fixa este constituita dupa cum opineaza I.C.Corjan, dintr-o serie articulata de semnificatii icontextuale care au coerenta si coeziune structurala si emit o multitudine de mesaje distinte si cu o vocatie semiotica diferentiala. Publicitatea poate fi definita, dupa I.C.Corjan si ca o sinteza dintre text si ilustratie, dintre legenda si imagine si invers. Avind in vedere ca vorbim de o reclama, vizualul se imbina cu imaginatia, tocmai pentru a fi cit mai persuasiv, element de baza in acest stil. Pentru a identifica o reclama este nevoie de doua elemente esentiale:
imagine, care poate fi reala sau contruita artificial, in care prezenta podusului este la alegerea celui care o face;
enuntul lingvistic cu referire la obiectul propus, acest enunt trebuie sa fie formulat clar.
In reclama prezentata in acest referat, publicitatea este pentru un produs italian, mai precis o gama de specialitati din ciocolata. Asa cum este specific stilului publicistic, in aceasta reclama sint oferite date concrete in ceea ce priveste produsul ( gramaj, crema ). In ceea ce priveste orice tip de reclama/publicitate este importanta motivatia consumatorului. Acesta trebuie sa stie care este avantajul sau daca va avea un anumit produs. In cazul nostru motivatia pare sa fie destul de solida, si anume faptul ca produsele oferite de firma LOACKER GRAN PASTICCERIA nu contin conservanti, coloranti sau alte ingrediente ce pot cauza neplaceri in ceea ce priveste sanatatea consumatorului. Mesajul transmis respecta normele comunicarii, acesta fiind receptat, inteles si interpretat de catre cititorii acestei reviste. Rolul semnificantului este de a situa semnificatul intr-o anumita perspectiva. Scopul semnificarii nu este de a crea alt univers imaginar ci de a interpreta prin semnificat un referend preexistent, lasind loc imaginetiei receptorului de a-si face o idee cu privire la produlul respectiv. De cele mai multe ori semnificantul depaseste limita corelatiei cu semnificatul, tocmai pentru a crea acea ideea de perfectiune cu privire la aceste dulciuri, in cazul de fata. Destinatarul are sansa de a lasa libere imaginile individuale in dimensiunile propuse de emitator si le valorifica introducind procesul semnificarii intr-o stare tensionala particulara. Este un lucru cert faptul ca aceasta revista este citita de suficiente persoane care vor vedea reclama si vor fi atrase de produsul prezentat, datorita emitatorului, care este sursa de informatii, de unde ia nastere ideea ce va fi transmisa. Acesta are un dublu rol, el creeaza mesajul in anonimat, dar cu toate acestea este prezent. Cel care primeste mesajul, receptorul, ia mesajul direct de la sursa sau prin diverse surse media. De aceea mesajul trebuie sa fie clar si corect, el este unitatea de baza a comunicarii ce transmite o informatie. Din punct de vedere formal, este reflectata structura generala a limbii romane, ponderea mare a elementelor de comparatie, frecventa clasei morfologice a substantivelor in calitate de compatate si comparante. Relatia semnificat-semnificant oscileaza intre excluderea semnificantului de la constituirea semnificatiei, modificarea semnificantului si participarea ambelor parti la procesul comunicarii. Semnificatia semnului lingvistic este indreptata de acelasi raport dintre continutul informational si directia persuasiva. Stilul publicistic contine comparatii al caror termen secund se incadreaza, semantic, acelorasi cimpuri lexicale ca si in stilul beletristic: „mare”, „indelungat”, „ingredient”, „cultural”, etc. “Datorita ambaljului special, prospetimea produselor este pastrata un timp mai indelungat decit in cazul celor obisnuite”(Gh. Borlocan). Faptele de limba pe care se sprijina redundanta in stilul publicistic sint: derivatia sinonimica, constructiile fixe, stereotipia unor enunturi cu valoare metaforica. In publicitatea tiparita, asa cum este si in acest caz, sinteza dintre cuvint si imagine creeaza un limbaj complex, orientat catre un referent real, si se bazeaza pe strategii verbal-iconice polisemantice. Reclamele se fac pe baza unor relatii mental-cognitive ce au rol demonstrativ-persuasiv. De cele mai multe ori argumentarea se impune ca modalitate de influentare persuasiva, argumenteaza in mod natural tocmai pentru influenta publicul. Strategia persuasiva se bazeaza pe doua argumente:
persuasiunea adresata ratiunii aduce argumente de specialitate, de tip cauza-efect; (cauze-situatie de analizat si/ sau problema-solutii-rezultate/ modalitati de aplicare a solutiilor);
persuasiunea adresata afectivitatii aduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse in raport cu altele similare, marturia unor beneficiari ai produsului, traditie, grija fata de destinatar.
Reclama data are o argumentare logica, de ordin rational educativ, ce implica logica, regula reciprocitatii, binomul cauza efect, sau de ordin analogic: comparatia, exemplificarea ca strategii de persuasiune. In subconstintul oamenilor, este faptul ca orice produs, daca este strain, este si bun, lucru ce este evidentiat chiar de la inceputul textului, Loacker Gran Paticceria este o gama de specialitati de ciocolata care definesc bunul gust intr-un mod traditional italian. Persuasivitatea in procesul de semnificare este supusa tot timpul verificarii din perspectiva relatiilor pret-continut. Produsul prezentat nu contine coloranti, conservanti si ingrediente ce ar favoriza cresterea colesterolului, astfel consumatorul este atras de acest lucru, sanatatea lui fiind cea evidentiata acum. Chiar daca va manca ceva dulce, nu va avea probleme de sanatate, fiind evidentiata astfel calitatea produsului. Ideea textului este data de titlu, DELICII DIN ITALIA, cititorul isi da seama ca este vorba despre ceva deosebit, insa nestiind ce, va citi textul in totalitate. Fiecare reclama poate fi insotita asa cum am mentionat si mai sus de o imagine care sa reprezinte produsul respectiv, tocmai pentru a da siguranta consumatorului ca ceea ce este specificat in text este adevarat, iar in momentul in care produsul va ajunge in mina lui, va fi pe deplin multumit. Receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a stirni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice DELICII DIN ITALIA, adeseori formate dintr-un singur cuvint, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative este specifica acestui stil.Titlul are rolul de a forta atentia si interesul cititorului dar si de a concentra in planul sau semantic cadrul situational sau ideea concentrala in jurul careia textul isi organizeaza informatiile. Intilnim o ambiguitate amplificata, ce reduce sau amplifica forta de convingere. In unele cazuri reducerea continutului informational este pina la 0, ceea ce nu este cazul si in aceasta reclama, unde produsul este prezentat destul de amplu, cititorul avind rolul de a se convinge singur de cele prezentate. Este vorba de manipularea cititorului, deoarece produsul poate sa nu fie asa cum este prezentat. Impletirea functiei referentiale cu functia conativa, cu interventia de ordin secundar determina desasurarea functiei globale a limbii si intelegerea textului mai bine, chiar daca se intervine im mod secundar cu mici detalii, acestea au o foarte mare importanta in ceea ce vrea emitatorul sa transmita. Strins legat de stilul publicistic este structura textului ce trebuie sa fie intr-o strinsa corespondenta cu natura mesajului, si este conditionata de destinatar, care se impune inainte de toate emitatorului. Pronumele personal are in acest caz o frecventa redusa. Rezulta de aici caracterul referential-obiectual al acestui stil. Reclamele sint destinate unui anumit public: copii, parinti, elevi, etc., astfel ele trebuie concepute astfel incit mesajul sa fie inteles bine de catre persoanele carora este aderesat. Daca in stilul belestrsitic si stiintific, destinatarul este ignorat de catre emitator, in stilul publicistic emitatorul este interesat de starea destinatarulului intr-o anumita perspectiva ideologica, politica, culturala din care acesta recepteaza continutul de informatii pe care prin enuntul dat. Emitatorul transmite informatiile cu un anumit scop. Receptorul trebuie sa fie atras de produsul respectiv, sa doreasca sa il achizitioneze, cum este si cazul reclamei prezentate aici, publicul va fi atras de ceea ce ii este transmis de catre emitator, imformatia fiind clara si formulata persuasiv.
Textul are caracter bipolar in stilul publicistic, el comunica anumite date cu privire la relatiile social-politice, economice, interne si intermationale, iar in raportul cu protagonistii, ii orienteaza sa interpreteze datele realitatii social-politice. Raportul text-mesaj oscileaza intre doi poli:
texte in care predomina componenta persuasiva, ce se caracterizeaza prin prezenta multor semne lingvistice, ce au un continut informational care scade odata cu cresterea ponderii finalitatii persuasive; cconcentrarea minima fiind caracteristica stilului publicistic, in aces caz;
texte in care sfera de semnificatii a mesajului depaseste dezvoltatrea sintagmatica a enuntului; aceasta este prezenta in materialele strict informative sau in cele de mica pulicitate, in aceste texte concentrarea semantica este maxima.
In cazul reclamei prezentate cititorul are aproape toate informatiile in ceea ce priveste aceste dulciuri. Este dat chiar si pretul, tocmai pentru a da siguranta destinatarului in ceea ce priveste produsu. O particularitate definitorie a stilului publicistic este impletirea nivelului fonetic al semnelor lingvistice cu aspectul lor grafic. Imaginea alaturata scrisului va da cititorului o anumita imagine cu privire la produsul respectiv. Continutul reflecta realitatea imediata si este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie.
|
