ELEMENTE EXPRESIONISTE ÎN LIRICA LUI V. COPILU CHEATRĂ
Ne-am orientat, în final, cercetarea asupra expresionismului din poezia lui V. Copilu Cheatra, poetul-mot originar din comuna Iara, judetul Cluj. Poet care s-a dorit a fi " un luptator cu lancea cuvântului" pentru atingerea unor idealuri de dezrobire sociala si nationala a Transilvaniei, a Ţarii Motilor îndeosebi, aceasta parte de Românie binecuvântata de Dumnezeu, dar si blestemata sa-si duca în saracie si lipsuri de tot felul destinul prin viforoasa istorie a neamului.
Am ales ca teza de doctorat aceasta tema atât datorita importantei si actualitatii europene a miscarii expresioniste, cât si faptului ca poezia moderna româneasca si cu deosebire cea transilvaneana datoreaza mult expresionismului, chiar daca ar fi sa ne gândim doar la cei doi corifei ai sai: Lucian Blaga si Aron Cotrus. Insa asa cum am vazut cei doi sunt doar vârfurile aizbergului, deoarece influenta literaturii expresioniste germane asupra literaturii române are implicatii mult mai largi. Dar chiar si în lirica ardeleana, la poetii generatiei dintre cele doua razboaie mondiale, (Emil Giurgiuca, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea, Ion Moldoveanu, V. Copilu Cheatra, etc.), sau cei mai aproape de noi, cum ar fi Ion Alexandru, cercetarile privind existenta unor trasaturi expresioniste în opera lor pot fi interesante. În ce-l priveste pe V.Copilu Cheatra, lucrurile primesc conotatii aparte. Poetul acesta transilvanean fiind un admirator si discipol declarat al lui Aron Cotrus, încercând mereu sa-si urmeze îndeaproape mentorul, nu poate reprezenta decât o alta ipostaza a expresionismului poetic transilvanean, desigur de mai putina forta decât maestrul sau Cotrus. S-ar putea face, însa, întâmpinarea ca, daca V.Copilu Cheatra nu este decât un epigon a lui Aron Cotrus, nu merita o atentie deosebita sau o cercetare explicita a liricii sale. Aceasta apreciere ar fi nedreapta, deoarece, asa cum am aratat, Cotrus însusi a avut mare încredere în steaua poetica cheatriana, iar elementele expresioniste identificate de noi în lirica sa sunt, speram, suficient de argumentative pentru a dovedi ca prin acest poet poezia expresionista transilvaneana s-a îmbogatit si întarit.
Din ratiuni de sistematizare am structurat lucrarea în sase capitole vizând probleme teoretice, beletristice si de analiza literara propriu zisa. În primul capitol teoretic despre estetica expresionismului, cu care am considerat necesar sa debuteze cercetarea noastra, ne-am lamurit ideea ca termenul de curent literar este impropriu pentru expresionism si ca este mai acceptabil acela de miscare spirituala complexa, cu manifestari violente în Germania începutului de secol XX, dar trasaturile careia sunt o permanenta a sufletului uman creator din timpuri si zone geografice diferite ale lumii. Am acceptat, însa, din motive pur teoretice si ca ipoteza de lucru definitia de curent literar asa cum am gasit-o în dictionare explicative, studii, articole, programe. In acest sens, de real folos ne-au fost cele doua numere (11-12/1969) ale revistei Secolul XX, dedicate în exclusivitate expresionismului în care am gasit studii, reflexii, creatii ilustrative din lirica, proza, dramaturgie.
Ne-am conturat de asemenea ideea ca, desi expresionismul s-a manifestat cu pregnanta în Germania el nu este o arta exclusiv germanica, ci mai degraba are un caracter policentrist. Doar ca în Germania wilhemiana si-a gasit conditiile propice de manifestare si coagulare într-o miscare vizibila uneori la modul violent. Asta cu toate ca si în Germania formele sale de manifestare estetica sunt destul de diverse: de la artistii"vizionari ai amurgului" pâna la "omul-revolta", activism si revolutionarism. În aceasta ultima categorie am gasit ca pot fi încadrati, în primul rând, si poetii ardeleni Ovidiu Cotrus si V.Copilu Cheatra.
Am urmarit apoi ecourile expresionismului german în literatura româna, caile prin care acest curent a ajuns sa fie receptat de personalitatile creatoare si de publicul din România. Am urmat pentru aceasta cercetarile, concluziile si sugestiile unor exegeti români, în primul rând cele ale lui Ov. S. Crohmalniceanu din Literatura româna si expresionismul, dar si Dan Grigorescu în Istoria unei generatii pierdute: Expresionistii.
Când ne referim la influentele expresionismului german asupra literaturii române ne referim evident si la influentele expresionismului austriac care se pot depista la scriitorii români de formatie germana, cei care i-au frecventat si tradus în româneste pe germani si austrieci: Lucian Blaga, Adrian Maniu, Aron Cotrus si mai putin cunoscutul H. Bonciu. În rest, în ceea ce îi priveste pe Arghezi, Bacovia, Ion Vinea, F. Aderca, B. Fundoianu, I. Calugaru, Mihai Saulescu, Camil Baltazar este vorba mai mult de incidente sau atitudini expresioniste patrunse pe diferite canale si care completeaza fizionomii ori formule artistice proprii, originale, determinate de realitati românesti.
Am întreprins si o analiza, mai mult sau mai putin amanuntita, asupra operelor unor scriitori români care s-au aflat sub zodia expresionismului. Pe lânga Lucian Blaga si Aron Cotrus i-am analizat sumar sau doar i-am amintit, ca având tangente cu expresionismul, pe: Adrian Maniu, H. Bonciu, Al Philipphide, George Bacovia, Tudor Arghezi, Felix Aderca, Ion Vinea, I. Calugaru, B. Fundoianu, G. Bacovia, T. Arghezi, Mihail Saulescu, V. Voiculescu, Camil Baltazar, Ion Barbu, Victor Ion Popa, George Mihail Zamfirescu, Isaiia Racaciuni, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, George Ciprian, Ion Barbu, Camil Baltazar, sau mai recentii, Marin Sorescu, Ion Alexandru, Ion Gheorghe si lista se putea prelungi pâna la generatia optzecistilor.
De aici încolo cercetarea noastra s-a fixat pe studiul
monografic si, în parte, comparatist a felului cum V.Copilu Cheatra
se constituie într-o noua ipostaza a expresionismului poetic
transilvanean. Cu ajutorul a doua dintre manuscrisele sale aflate în
posesia noastra prin bunavointa sotiei sale, doamna Ana
Copilu Cheatra, am reconstituit, în capitolul 3, biografia
existentiala si spirituala a acestui poet. Este vorba de
manuscrisul Zodia Berbecului, care se
vrea un roman autobiografic ce se întinde pe perioada de la nasterea
poetului,
Dupa manuscrisul Lacrimi pentru serafimi, aflat si acesta în posesia noastra, am reconstituit, în capitolul 4, atmosfera intelectuala si scriitoriceasca a Clujului interbelic, atmosfera asemanatoare, dupa Marea Unire, cu cea din vremea miscarilor expresioniste germane. Se credea, se spera, se visa, se trudea si se lupta pentru edificarea unei lumi noi prin forta si abnegatie spirituala juvenila, adeseori utopica. Se scria cu patos si multa încredere, revistele literare apareau si dispareau ca ciupercile dupa ploaie si o noua generatie de scriitori si poeti transilvaneni se ridica la umbra marilor corifei precum Lucian Blaga, Aron Cotrus si Ion Agârbiceanu. Este vorba de nume mai mult sau mai putin cunoscute azi precum: Victor Papilian, Olimpiu Boitos, Ion Breazu, Ion Chinezu, Tiberiu Vuia, George Popa, Mihai Axente, Paul Constant, Ion Th. Ilea, Ion Moldovean, Mihai Beniuc.
În acest context se înscrie si programul gazetei Detunata pe care V.Copilu Cheatra, împreuna cu inginerul Ioan Popa-Zlatna si V. I. Munteanu, au edita-o, timp de doi ani, în oraselul motesc Zlatna, ca instrument de lupta, cu armele cuvântului, pentru drepturile si luminarea motilor prin cultura. Pe lânga gazeta cei doi au edificat si o editura cu nume omonim pentru a tipari aici carti, pliante si alte materiale culturale, publicitare sau propagandistice destinate motilor din Muntii Apuseni. si, daca ar fi sa-i dam deplina crezare lui V.Copilu Cheatra, gazeta Detunata si-a slujit cu eficacitate cititorii numerosi. Iar editura a apucat sa dea tiparului câteva carti cu autori moti, printre care si volumul Cântece cu calusul în gura(1942) a lui V.Copilu Cheatra. Un subcapitol îl constituie atmosfera din cenaclul Boema a tinerilor artisti clujeni, dar si descrierea vietii boeme, de vis si iluzii, pe care acestia o duceau, încercând sa se afirme în cetatea culturala a Clujului interbelic.
BIBLIOGRAFIE
B. ISTORIE sI CRITICĂ
LITERARĂ
XXX, Bibliografia relatiilor literaturii române cu literaturile
straine în periodice (1859-1918) - lucrare coordonata de Ion Lupu si Cornelia stefanescu, Ed. Acad. RSR, 3 vol., 1980-1982.
XXX, Bibliografia relatiilor literaturii române cu literaturile straine în periodice (1919-1944), 4 vol., Ed.Academiei Române, 1997, 1999, 2000, 2002, Institutul de istorie si teorie literara "G.Calinescu"., volumul III, Ed. Saeculum, I.O., Buc., 2000.
Lucian Blaga, Geneza metaforei, în Trilogia culturii, Elu, 1968.
Lucian Blaga, Probleme estetice, apud Secolul 20, nr.11-12/1969.
Lucian Blaga, Influente modelatoare si catalitice, în Spatiul mioritic, Editia a doua, Oficiul de Librarie, Bucuresti, 1936.
Lucian Blaga Trilogia culturii, Editura pentru literatura univuniversala, Bucuresti.
Friedrich Nietzsche Asa grait-a Zarathustra, Editura Humanitas, Bucuresti, 1984.
Ov.S.Crohmalniceanu, Literatura româna si expresionismul
Ed.Eminescu, Buc., 1971.
G. Calinescu Universul poeziei, Editura Minerva, Bucuresti, 1971.
Ov.S.Crohmaniceanu, "Literatura româna între cele doua razboaie
mondiale", vol.II, Editura Minerva, Bucuresti, 1974.
XXX, Dictionar de estetica generala, Buc., Ed.Politica, 1972.
XXX, Dictionar de terminologie literara, Buc., Ed.st.,1970.
XXX, Dictionar de filozofie, Ed.Politica, 1978.
st. Aug. Doinas, Atitudini expresioniste în poezia româneasca,
în Secolul 20
Dan Grigorescu, Istoria unei generatii pierdute: Expresionistii,
Ed.Eminescu, 1980; reeditarea volumului
Expresionismul, Ed.Meridiane, 1969.
Perpessicius Mentiuni critice, Editura Albatros, 1976.
Kazmir Edschmid, Cu privire la expresionismul în poezie, 1917,
în Paul Magheru, Literatura româna în context universal.
Arte poetice-curente literare. Bibliografie si antologie de
manifeste literare, Editura Tipografiei Institutului de
Învatamânt Superior din Oradea, 1978.
E.L.Kirchner, Cronica Uniunii Artistice "Die Brücke", în Paul
Magheru, Literatura în context universal, Arte poetice -
curente literare, Bibliografie si antologie de manifeste
literare, Editura Tipografiei Institutului de Învatamânt
Superior din Oradea, 1978.
Dan Grigorescu, Expresionismul, Ed.Meridiane, 1969, reeditat sub titlul
Istoria unei generatii pierdute: Expresionistii,
Ed.Eminescu, 1980.
Mihai Isbasescu, Istoria literaturii germane, Ed.stiintifica, Bucuresti, 1968
Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române, II, Mutatia valorilor estetice.
Concluzii, Ed.Minerva, 1973.
Tudor Vianu Scriitori români, III, Editura Minerva, Bucuresti, 1971.
William Jones, Essay on the Arts, 1972, Apud Matei Calinescu,
Conceptul modern de poezie (de la romantism la
simbolism), Ed.Univers, 1970.
Alexandru Ruja, Aron Cotrus, Viata si opera, Studiu monografic, Editura
de Vest, Timisoara, 1996.
Adrian Marino, Curentul literar, în Dictionar de idei literare, I,
Ed., Eminescu, 1973.
Adrian Marino, Modern, modernitate, modernism, Eseuri, Elu, 1969.
Fritz Martini, Istoria literaturii germane de la începuturi pâna în
prezent, Ed.Univers, 1972.
G.Oprescu Consideratii asupra artei moderne, Ed.Meridiane, 1966.
Mihai Petroveanu, George Bacovia, E.P.L., 1969.
XXX, Poezia
austriaca moderna, De
pâna în zilele noastre, Ed.Minerva, 1970.
Mihai Ralea, Scrisori din Germania, în Viata Româneasca, nr.9, 1922,
Apud Secolul 20, nr.11-12/1969.
XXX, Secolul 20, revista de literatura universala, nr.11-12/1969.
T.Vianu, Expresionismul, în Fragmente moderne,
Ed.Meridiane, 1972.
Paul Magheru, Literatura româna în context universal, Oradea 1978.
Ion Caraion Bacovia, sfârsitul continuu, Editura Cartea Româneasca,
Bucuresti, 1977.
Nichita Stanescu Fiziologia poeziei, Editura Eminescu, Bucuresti, 1990.
Ion Simut G. Bacovia, Opere, în Stilul suferintei bacoviene:nihilomelancolia, Editura Fundatiei Culturale Române, 1994.
Emil Cioran Tratat de descompunere, Editura Humanitas,
Bucuresti, 1992.
Emil Manu Istoria poeziei românesti moderne si moderniste, vol. I si
II, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2004.
G.Calinescu, Istoria literaturii române de la origini si pâna în
prezent, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editie si
prefata de Al. Piru, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982.
V. Fanache, Eseuri despre vârstele poeziei, Editura Cartea
Româneasca, Bucuresti, 1990.
XXX, Semnal teatral, Expresionismul în teatru si în arte, an III-IV, 1998.
|
