Portaltoii din grupa Berlandieri x Riparia
Portaltoii din aceasta grupa au aparut ceva mai tarziu , la inceputul sec. XX , dar au avut o raspandire foarte rapida in toate tarile viticole importante , unde detin suprafete mari .
Printe principaluii autori ai acestor portaltoi ii amintim pe G.Cosbuc , G.Foex , P.Vialla , Gh.Grasset si A.Millardet in Franta ,S.Teleki in Ungaria , F.Kober in Austria , I.Cosmo in Italia , M.Toader , P.Banita in Romania , etc.
Sunt portaltoi vigurosi , cu perioada mijlocie de vegetatie , care isi matureaza bine lemnul si dau productii mari de butasi .Sunt rezistenti la filoxera , in special la cea radicicola , la mana , fainare si sunt mai putin atacati de viroze .
O insusire foarte valoroasa a lor , este rezistenta mai ridicata la calcarul activ din sol , preluata de la Vitis Berlandieri , care le permite sa fie cultivati pe terenuri cu un continut de calcar activ de pana la 20% .
Din aceasta grupa s-au impus o serie de portaltoi valorosi ca :420 A , Teleki 8 B , Kober 5 BB , selectiile Craciunel , So4 ,etc.
Berlandieri x Riparia-420 A
Sinonime: 420 A
A fost obtinut in Franta in anul 1 13113d34n 887 , de catre Millardet si Grasset , din incrucisarea unor forme viguroase de V.Berlandieri cu V. riparia . Acesta a preluatde la V. riparia multe insusiri valoroase , dar si rezistenta mare la calcarul activ de la V.Berlandieri , astfel incat a fost supanumit "Riparia terenurilor calcaroase ".
Caractere ampelografice
Rozeta este pufoasa albicioasa . Frunza adulta este mijlocie ca marime , cuneiforma , intreaga cu sinusul petiolar in forma de lira sau "U" deschis .
Limbul este verde intens , gros , usor gofrat , cu dinti lati , in forma de agiva si nervuri cafenii rosietici spre punctul petiolar . Floarea este hermofrodita functional mascula . Lastarul este viguros , verde inchis , cu noduri proeminente , acoperit spre varf cu scame . Coarda are meritale mijlocii , este striata canelata cu scoarta de culoare cafenie roscata , cu lenticele negricioase .
Insusiri agrobiologice si agrotehnice
Portaltoiul 420 A are o perioada lunga de vegetatie de peste 190 de zile , dezmugureste in a doua jumatate a lunii aprilie si isi matureaza lemnul in lunile septembrie-octombrie . Vigoarea proprie si cea indusa soiurilor altoite este mijlocie , totusi mai mare decat in cazul portaltoiului Riparia gloire .
Capacitatea de inradacinare in scoala de vite este redusa , 30-40% , la fel si afinitatea la altoire . In plantatii dezvolta un sistem radicular puternic , cu radacini principale groase , dar putine , care patrund adanc in sol. Ramificatiile radacinilor principale raman , cele mai multe , in stratele superficiale ale solului . Sistemul radicular are o capacitate de regenerare redusa .
Rezista bine la filoxera nematozi . Rezistenta la calcarul activ din sol este buna , rezistand pana la concentratii de 20%. La sarurile nocive din sol este foarte sensibil , iar la seceta prezinta o rezistenta mijlocie .
Maturarea lastarilor incepe devreme , dar are o evolutie lenta , astfel ca lungimea utila a coardelor este de aproximativ 3m . Productiile de butasi sunt in medie de 80.000 butasi/ha . Randamentele in in scolile de vite sunt reduse , sub 30% .
Particularitati de cultura.
Emite putini copili si nu lastareste puternic , motiv pentru care necesita putine lucrari in verde . Sarcina de lastari recomandata este de 8-10 lastari/butuc.Sistemul de sustinere recomandat este spalierul vertical monoplan cu sarme oblice . Nu este recomandat pe terenuri acide si compacte .
Variatii si clone
Prin lucrarile de ameliorare s-a urmarit ameliorarea insusirilor deficitare a acestui portaltoi . In Franta au fost obtinute si certificate 5 clone :10,11,169,241 si 241T1 . Dintre acestea cele mai valoroase sunt clonele 10 si 11 , care inlocuiesc in cultura populatiile vechi .
Zonare
Berlandieri x Riparia 420 A nu are o raspandire mare in cultura . Se intalneste pe suprafete mai mari , in , Italia , dar si in Franta , Spania , Grecia si Turcia .
Cu toate ca a fost cercetat in cadrul statiunilor de cercetare , mai ales la Pietroasele , acest portaltoi nu s-a impus in practica viticola de la noi din tara , intalnindu-se numai in colectiile ampelografice .
Berlandieri x Riparia Teleki 8 B
Sinonime: Teleki 8 B ;8 B
Portaltoiul a fost obtinut in Ungaria , de catre amelioratorul Sigismund Teleki . In anul 1896 , Teleki a cumparat in Franta , de la pepinieristul E . Resseguier , seminte de V. Berlandieri , obtinute prin fecundare libera . Din seminte a rezultat un amestec de puieti care au fost urmariti timp de trei ani si au fost grupati in zece serii notate cu cifre de la 1 la 10 . Seriile cu nr. 1 , 2 si 3 cuprindeau puieti de Berlandieri puri si au fost eliminate .
Seriile 4 , 5 si 6 cuprindeau exemplare care se asemanau mai mult cu Riparia, iar seriile 7 , 8 si 9 , cuprindeau exemplare asemanatoare cu Berlandieri . Seria 10 era reprezentata prin puieti Berlandieri x Rupestris , din cadrul careia a fost selectionat portaltoiul Teleki 10 A .
Careactere ampelografice
D. p.d.v fenotip Teleki 8 B se aseamana mult cu specia V. Berlandieri . La dezmugurire rozeta este scamoasa , verde-albicioasa . Frunzele tinere sunt lucioase , de culoare verde-aramie . Frunza adulta este foarte mare (20 x 20 cm) , intreaga sau cu usoara tendinta de trilobie , cuneiforma . Sinusul petiolar este deschi in forma de V sau lira , limbul este de culoare verde inchis , gros , cu marginile revolute .
Floarea este hermafrodita functional mascula . Lastarul este viguros , cu meritale mijlocii , de culoare verde-cafenie , acoperit cu peri scurti . Coarda este groasa , cu sectiune eliptica , de culoare cafenie-cenusie .
Insusiri agrobiologice si agrotehnice
Teleki 8 B dezmugureste la 6-8 zile dupa Riparia glorie , are o periada de vegetatie de 190-200 zile .
Capacitatea de inradacinare in scoala de vite este buna , de 60-80 % .
Rezistenta la filoxera radicicola este buna , portaltoiului incadrandu-se in grupa a-III-a de rezistenta , iar la filoxea galicola rezistenta este slaba .
Datorita perisorilor de pe frunze , Teleki 8 B este tolerant la seceta . In schimb in anii ploiosi are nevoie de 1-3 tratamente contra manei .
Particularitati de cultura
Nu lastareste puternic si nu emite multi copili , de aceea nu necesita multe operatii in verde .
Sistemul de sustinere recomandat este spalierul vertical cu sarme oblice .
Fertilizarea se va face anual cu doze mari de ingrasaminte . Recoltarea cordelor se va face toamna tarziu .
Variatii si clone
Datorita heterogenitatii foarte mari a acestui portaltoi a fost posibila obtinerea prin selectii clonare a unui nr. mare de clone cum sunt : Teleki 8 B selectia Ferari , obtinute in Germania , 1921 ; Teleki 8 B , selectiile Durlach , obtinute in Germania , Teleki 8 B selectiile Cosmo , obtinute in Italia in 1930 , etc .
Zonare
Pe teritoriul actual al Romaniei , Teleki 8 B a fost introdus in cultura in Transilvania , in 1910 .
Pe plan mondial are o raspandire redusa , intalnindu-se pe suprafete reduse in Franta , Italia , Ungaria , Germania .
SELECTIILE ROMANESTI DE VITE PORTALTOI DIN
GRUPA BERLANDIERI x RIPARIA
Selectia Buftea
Sinonime : Selectia Ambrosi
Este prima selectie de portaltoi obtinuta in pepinierele din tara noastra , din Berlandieri x Riparia Teleki 8 B. Selectiile pentru obtinerea acestui portaltoi au inceput la pepiniera viticola de la Aiud in 1920 si au fost finalizate in 1939 la pepiniera Buftea .
Aceasta selectie nu s-a impus ca si portaltoi si se intalneste numai in colectiile ampelografice .
Selectia Craciunel 2
Sinonime : SC - 2 , Cr.2
Lucrarile de selectie a acestui portaltoi au inceput la Craciunel - Blaj , in 1937 , sub coordonarea pepinieristului Ungar si au fost continuate in cadrul SCVV Blaj , de catre M. Toader si B. Baltagi , pana in 1956 , cand au fost finalizate .
Caractere ampelografice
Rozeta este scamoasa , verde deschis cu marginile carminate. Frunza adulta este mare , intreaga , cuneiforma , cu sinusul petiolar in forma de "U " , deschis. Dintii sunt mici si lati ; floarea este hermafrodita functional femela . Strugurii sunt mici cu boabe sferice negre - violacee. Coarda prezinta meritale lungi de culoare cenusie .
Selectiile Craciunel 25 si Craciunel 26
Sinonime :SC- 25 ; Cr. 25
SC- 26 ; Cr. 26
Au fost obtinute prin selectie clonala din portaltoiul Kober 5 BB. Lucrarile au fost efectuate intre 1949 si 1964 , de catre M. Toader si B. Baltagi la Craciunel - Blaj , iar omologarea ca portaltoi a avut loc in 1969 pentru Craciunel 26 si in 1978 pentru Craciunel 25 .
Caractere ampelografice
Caracterele ampelografice ale celor doua selectii sunt asemanatoare. Rozeta este scamoasa , verde - albicioasa cu marginile de culoare roza . Frunza adulta este de marime mijlocie , cuneiforma , intreaga sau usor trilobata.
|
