Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























SEMNIFICARE SI COMUNICARE

Carti




SEMNIFICARE sI COMUNICARE

11. UN MODEL DE COMUNICARE ELEMENTAK

Daca orice proces de comunicare se sprijina pe un sistem de semnificare, va fi necesar sa identificam STRUCTURA ELEMENTARA A COMUNICĂRII pentru a se vedea daca cele aratate au loc si la acest nivel. Chiar daca orice r 757j95h aport de semnificare reprezinta o con­ventie culturala, ar putea totusi sa existe procese de comunicare din care pare absenta orice conventie sem-nificanta si īn care, cum am propus deja la O.7., are loc o simpla trecere de atimuli sau de semnale. Aceasta se īntīmpla, de exemplu, cīnd īntre doua aparate mecanice se transmite 'informatie' fizica.




Cīnd un plutitor semnalizeaza tabloului de bord aī unei masini nivelul benzinei, iata un proces care are loc doar printr-un sir de CAUZE sI EFECTE. Totusi, teoria informatiei ne spune ca aici are loc un proces informa­tional, pe care multi īl considera ca fiind īn acelasi timp un proces 'de comunicare'. Evident, exemplul nostru nu ia īn considerare ce se .īntīmpla din momentul īn care semnalul ajunge de la plutitor la tabloul de bord al masi­nii si aici se converteste īntr-un fenomen vizibil pentru ochiul omului (ca miscarea unui indicator) : aici, fara īn­doiala, sīntem īn prezenta unui proces semnic īn care pozitia indicatorului ŢINE LOCUL nivelului carburan­tului īn virtutea unui COD. Dar ceea ce creeaza probleme teoriei semnelor este tocmai ceea ce se īntīmpla īnainte ca un ochi omenesc sa priveasca tabloul de bord : daca din acest moment indicatorul devine punctul de plecare ,. al unui proces de semnificare, mai īnaintea acestui mo­ment el este doar rezultatul final al unui proces de co-

lunioare. īn 'timpul acestui proces preliminar, nimeni nu Istie' ca pozitia plutitorului īnlocuieste miscarea indica-prului ; mai curīnd, oricine este gata sa admita ca plu-jtitorul STIMULEAZĂ, PROVOACĂ, DETERMINA mis­carea indicatorului.

Este deci necesar sa examinam mai bine acest feno-nen, care reprezinta un caz de prag inferior al semio­ticii.

Sa schitam deci o situatie de comunicare foarte sim-jpla '. Trebuie ca īn aval sa se stie cīnd un'bazin asezat Jn amonte, īnchis de doi munti si reglat de un dig, |atinge un anume nivel de saturatiei pe care īl vom de-rmmi 'nivel de pericol'.

Daca exista apa sau nu, daca ea este peste sau sub "nivelul critic, si cu cīt ; cu ce.; viteza se ridica apa : 'toate acestea constituie o serie de informatii ce pot fi 'transmise de la bazin, care constituie dealtfel SURSA ide informatie. Sa presupunem ca un tehnician pune īn bazin un plutitor care, odata atins nivelul critic, actio-Inea/a un aparat TRANSMIŢĂTOR capabil sa emita un SEMNAL electric care circula printr-un CANAL (un fir) si este captat de un RECEPTOR īn aval. Receptorul va converti semnalul electric īntr-o serie de alte evenimente fmerani'ce care constituie MESAJUL ajuns la aparatul de i destinatie. La acest punct, aparatul destinatar poate ac­tiona printr-un raspuns mecanic care sa corecteze situa­tia de la sursa (de exemplu, deschizīnd un stavilar etans, pe unde apa excedentara sa fie evacuata īntr-o alta di­rectie).

Aceasta situatie este reprezentata de obicei dupa cum urmeaza :

zgomot  ' " "

sursa -.- transmitator -*- syrnrKil ~«- canal -*- receptor -*- mesaj -*. destinatar

cod -

Modelul ce urmeaza (cum aparea īnca din volumul La struttura assente) este preluat de la De Mauro, 1966 (acum īn De Mauro, 1971). Cum se va vedea, studiul modelului difera da. cel din La struttura assente, cel putin īn sensul ca scoate īn evidenta unele consecinte metodologice mai importante.

īn acest model, CODUL este artificiul care asigura producerea unui mesaj mecanic dat, de catre un sem­nal electric, mesaj capabil sa solicite un anumit raspuns. Tehnicianul poate stabili, de exemplu, un cod de acest tip : prezenta unui semnal +A, opusa absentei de sem­nal -A. Semnalul +A este emis cīnd plutitorul sensi­bilizeaza aparatul «transmitator.

Dar acest model hidraulic prevede si prezenta unui ZGOMOT potential pe canal, deci a oricarui deranja­ment electric ce poate altera natura semnalului, elimi-nīndu-3, facīnd dificila captarea lui, producīnd prin eroare (la iesire) -f A, cīnd de fapt se transmisese -A, si invers. Deci tehnicianul, pentru a contracara posibi­litatea zgomotului, va trebui sa-si complice codul. El va putea, de exemplu, sa stabileasca doua nivele diferite de semnal, de pilda +A si +B, dispunānd astfel de trei semnale2, iar aparatul destinatar poate fi instruit īn asa fel īncīt sa raspunda īn trei moduri diferite :

+A produce o 'stare de acalmie'

+B produce un 'raspuns corectiv'

-AB produce uin semnal de situatie critica, aratīnd ca ceva nu functioneaza (si acelasi lucru se poate īntīmpla, desigur daca apare +AB).

Toate acestea co'mplica codul si maresc costul apara­turii, dar fac mai sigura transmiterea informatiei.

Cu toate acestea, se poate īntīmpla ca un anume zgo­mot sa produca +A īn loc de +B. Pentru a evita acest risc trebuie complicat mai departe codul. Sa presupu­nem atunci ca tehnicianul prevede patru semnale pozi­tive si stabileste ca orice mesaj trebuie sa fie compus din doua semnale. Cele patru semnale pozitive pot fi reprezentate prin patru nivele, dar sa admitem ca, pen­tru a face mai controlabil procesul, tehnicianul decide' ca ele trebuie sa fie recunoscute prin patru becuri legate:

Absenta unui semnal nu constituie un semnal, cum se īntīmpla īn schimb īn cazul lui '+A vs -A' ; acum absenta unui semnal este o conditie opozitiva pentru relevarea prezentei celui­lalt. Pe de alta parte, atīt absenta lor, cīt si prezenta lor īmpre­una pot fi īntelese ca artificii sinonime ce indica un deranja­ment pe canal.

īh serie, astfel īncīt A sa fie recunoscut pentru ca īī precede pe B si asa mai departe ; fireste, ar putea func­tiona patru becuri de culori diferite, īn orice caz, este |C'lar ca aparatul destinatar nu are nevoie sa 'vada' becu-

lle, īntruoīt el nu are organe senzoriale ; becurile ser­vesc tehnicianului (si noua) pentru a īntelege ce se |īntīmpla.

Desigur, corespondenta dintre semnalele electrice si (becuri ar trebui sa constituie materia unui nou cod si

r cere si un aparat transmitator īn plus (un receptor ar trebui sa converteasca semnalul īn aprinderea becului-etc.) ; dar pentru a simplifica lucrurile, sa consideram, atīt semnalele electrice, cīt si becurile, ca doua aspecte ale aceluiasi fenomen.

īn acest punct tehnicianul dispune - cel putin din punct de vedere teoretic - de 16 mesaje posibile.

AA

BA

CA

DA

AB

BB

CB

DB

AC



BC

CC

DC

AD

BD

CD

DD

Deoarece AA, BB, CC si DD sīnt simple repetitii ale aceluiasi semnal si nu se pot produce īn acelasi timp si deoarece 6 dintre semnalele enumerate constituie fiecare' _pur si simplu un semnal precedent īn ordine inversa .(iar succesiunea temporala a doua semnale, īn acest caz, Inu este luata īn considerare), tehnicianul dispune deci |doar de 6 semnale : AB, BC, AD, AC, CD si BD. _ Sa presupunem ca el da semnalului AB rolul de a co-Imunica «nivelul critic»-, īn aceasta situatie el are la dis-Ipozitie 5 semnale 'vide'.

In acest mod el a dobīndit doua rezultate interesante : (i) este total improbabil sa existe un zgomot atīt de Viclean' īncīt sa actioneze eronat doua becuri si este probabil ca īntr-un asemenea caz activizarea eronata sa dea nastere unuia dintre cele 5 mesaje lipsite de sens (ca BC) sau unor secvente de semnale ce nu pot fi consi­derate mesaje (ca ABC) ; deci, este mai usor sa se deter­mine posibilele disfunctii ; (ii) deoarece totusi, codul a fost completat si costul īntregii instalatii a crescut, teh­nicianul poate profita de abundenta de mesaje pe care

- c. 564

le are la dispozitie pentru a amoirtiza cheltuielile ini­tiale formulīnd un cod mai bogat.

In fond, avīnd toate aceste mesaje la dispozitie se pot semnala mult mai multe lucruri referitor la ceea Ce se īntāmpla la sursa, pregatind deci o secventa mai dife­rentiata de raspunsuri la destinatie. Este deci vorba sa se stabileasca un nou cod, capabil ,sa semnaleze mai multe stari ale apei si sa permita raspiunsuri mai diferentiate.

Acest 'nou cod este reprezentat īn fig. 4.

(ai

becuri

(b)

stari ale apei sau notiuni privind starile apei

(c)

' raspunsuri ale destinatarului

evacuare = stare de alarma = stare de repaus = alimentare

AB

BC CD AD

nivel critic = nivel de alarma = nivel de siguranta = nivel insuficient

Figura 4

Prima complicare a codului a produs REDUNDANŢA,:j īntrueīt doua semnale alcatuiesc u,n singur mesaj ; dar]' redundanta a adus si o abundenta de mesaje posibile si a facuit cu putinta diferentierea situatiilor de la sursa, precum si a raspunsurilor de la sosire. Privita atent, redundanta a produs si doua mesaje aditionale (AC si BD) care, asa cum se vede din fig. 4, nu sīnt luate īn .considerare de catre cod ; la limita, acestea ar putea fi folosite pentru a semnala alte stari intermediare si alte raspunsuri adecvate, sau ar putea servi la introducerea de sinonimii (doua mesaje semnaleaza aceeasi situatie : nivelul critic), īn .orice caz, codul pare sa functioneze bine astfel si nu este cazul sa mai fie complicat ulterior 3.

De acum īnainte, codul este valabil chiar daca masina (din eroare sau din cauza unui malin genie) MINTE. Se presupune . .ca semnalele se refera la starea reala a apei, dar ele nu vehi­culeaza 'stari', ci NOŢIUNI care vizeaza aceste stari.

1.2. SISTEME sI CODURI -

Dupa ce tehnicianul si-a stabilit propriul cod, semio­logul ar putea sa se īntrebe : (i) ,ce anume se numeste cod ? regula prin care se stabileste ca unei anumite stari a apei din bazin īi corespunde o anumita secventa de becuri aprinse ? (ii) daca este asa, aparatul mecanic 'are' sau 'cunoaste' un cod, adica, recunoaste 'semnificatia'' unui mesaj primit sau este pur si simplu stimulat sa raspunda ? (iii) si daca aparatul destinatar raspunde la simpli stimuli mecanici cu un sir de raspunsuri adecvate, aceasta se īntīmpla pe baza unui cod ? (iv) pentru cine functioneaza codul ? pentru tehnician sau pentru aparat ?' (v) īn orice oaz, nu este oare adevarat ca multi cerceta­tori ar numi |cod| organizarea interna ia sistemului de becuri, independent de tipul de notiuni pe care articula­rea lor formala o poate sugera ? (vi) īn fine, nu este oare un fenomen de codificare chiar faptul ca la sursa posibilele nivele ale apei (daca nu infinite, cel putin foarte numeroase) au fost segmentate dīnd nastere la. patru pozitii ce pot fi recunoscute ?



S-ar mai putea continua, dar este clar īnca de pe acum ca prin cod tehnicianul a īnteles cel putin patru. fenomene diferite :

(a) O serie de semnale reglate de legi combinatorii interne. Aceste semnale nu sīnt īn mod necesar conexe sau coneotabile la diverse stari sau nivele ale apei din bazin, si nici la raspunsurile destinatarului. Ele ar putea vehicula dupa voie alte fapte, solicitānd alte tipuri de raspuns : de exemplu, ar putea servi pentru a comunica ca tehnicianul este īndragostit nebuneste de fata pazito­rului digului; sau pentru a o convinge pe fata sa ras­punda pasiunii tehnicianului. Sau aceste semnale ar pu­tea circula prin canal fara nici o functie precisa, emise din simpla dorinta de a verifica eficienta mecanica a aparatului. Ele ar putea fi īntelese si ca simpla struc­tura combinatorie care doar din īntāmplare ia forma unor semnale electrice, simplu joc abstract de opozitii si pozi­tii vide, cum se va vedea la 1.3. Deci, aceste semnale lonstituie ceea ce am putea denumi un SISTEM SIN-iTACTIC.

i.....i iiiiiiiiiini|'ii|||i[i

T

(b) O serie de stari ale apei considerate ca serii de TNTOTIUNI referitoare la starile apei si care pot deveni «(cum se īntīmpla īn exemplul propus) serii de continuturi .ale unei posibile comunicari. Ele pot fi vehiculate ca atare de semnale electrice (becuri), dar sīnt independente .de ele : de fapt, ar putea fi vehiculate de orice alt tip de semnal : steaguri, fluieraturi, fum, cuvinte, batai īn ioba si asa mai departe. Numim aceasta serie de conti­nuturi un SISTEM SEMANTIC.

(c) O serie de posibile RĂSPUNSURI COMPORTA­MENTALE din partea destinatarului. Aceste raspunsuri .sīnt independente de sistemul (b), pentru ca pot fi folo­site foarte bine pentru a pune īn functiune o masina de spalat sau (īn cazul īn care tehnicianul nostru este un nebun) pentru a introduce mai multa apa īn bazin īn .-momentul critic, provocānd o inundatie. Ele pot fi si .stimulate de un alt sistem (a) ; sa presupunem, de exem-jplu, ca destinatarul este instruit, prin functionarea unei celule fotoelectrice, sa evacueze apa doar atunci cīnd, sa zicem, percepe imaginea lui Fred Astaire care o saruta pe .Ginger Rogers. Din punctul de vedere al comunicarii, raspunsurile constituie dovada ca mesajul a fost receptat corect (si multi filosofi, vezi Morris, 1946, considera ca semnificatia nu este altceva decāt o "predispozitie de a raspunde" la un stimul dat), dar acest aspect al proble­mei poate fi trecut cu vederea deocamdata, īntrucāt am .admis ca raspunsurile trebuie sa fie considerate indepen­dente de orice alt element care vehiculeaza ceva.

(d) O REGULA care asociaza unele elemente ale sis­temului (a) cu elemente ale sistemului (b) sau ale siste­mului (c). Aceasta regula stabileste ca o anumita serie de semnale sintactice se refera la o stare a apei sau la .o anumita segmentare, 'pertinenta', a sistemului seman­tic ; sau stabileste ca fie unitatile sistemului semantic, fie cele ale celui sintactic, odata asociate, corespund unui anumit raspuns ; sau ca unei anumite serii de semnale īi corespunde un anumit raspuns, chiar daca nu se pre­supune ca a fost semnalata vreo alta unitate a sistemului .semantic ; si asa imai departe. Doar acest tip complex de .regula poate fi numit cu adevarat 'COD'.

Cu toate acestea, vedem ca īn multe contexte terme-:nul de |cod| acopera nu numai fenomene de tipul (d) -

cum se īntīmpla cu sistemul Morse - dar si cazuri de sisteme pur articulatorii ca (a), (b) si (c). De exemplu,

asa-numitul 'cod fonologie' este un sistem de tipul (a) ; 'codul genetic' ar putea fi un sistem de tipul (c) .; asa-numitul 'cod al īnrudirii' reprezinta atāt un sistem com­binatoriu de tip (a), cīt si un sistem de unitati de īnru­dire foarte asemanator cu tipul (b).

īntrueīt aceste omonimii au origini empirice si ade­sea devin chiar foarte utile, nu le vom discuta. Dar, pen­tru a evita o īntreaga serie de echivocuri teoretice care decurg de aici, trebuie precizat totdeauna la ce tip de cod se face referinta. De aceea vom denumi toate siste­mele de tip (a), (b) si (c) drept S-CODURI (īn īntelesul ide 'cod de sistem') ; si vom denumi COD īn sens propriu regula care asociaza elementele unui s-cod cu elemen­tele unui alt s-cod sau ale mai multor s-coduri - cum se īntīmpla īn (d).

Aceste s-coduri sīnt īn realitate SISTEME sau STRUC­TURI ce pot foarte bine exista independent de intentia de semnificare sau de comunicare ce le asociaza īntre ele si pot fi studiate ca. atare de teoria informatiei sau de diferitele tipuri de teorii generative. Ele sīnt alca­tuite dintr-iun ansamblu de elemente structurate īn opo­zitii si guvernate de reguli combinatorii, prin care ele pot genera atīt serii finite cīt si infinite.

Desigur, īn stiintele umaniste (ca si īn anumite dis­cipline matematice) asemenea sisteme sīnt postulate sau recunoscute tocmai pentru a arata cum pot elementele unui sistem vehicula elementele altuia, ambele fiind reci­proc corelate. Cu alte cuvinte, aceste sisteme sīnt de obicei luate īn considerare tocmai pentru ca fiecare din ele constituie unul din planurile unei corelatii numita

'cod'.

Se īntīmpla atunci ca, deoarece un s-cod atrage aten­tia numai cīnd este inserat īntr-un cadru de semnificare (codul), interesul teoretic -. īn afara de . f aptul ca vi-'/eaza structura interna - se concentreaza asupra func­tiei de comunicare : si de aceea se tinde a da acestui sistem (lipsit īn sine de functii de semnificatie) numele de cod, printr-un fel de substitutie metonimica, īntrueīt este vazut ca parte a acelui īntreg semiotic (codul), pose-dind unele din 'Calitatile acestuia.

Iata. deci motivele 'istorice' pentru care un s-ood este

numit de obicei |cod| (cod fonologie, cod. genetic, cod al

īnrudirii etc.) : este vorba de o folosire retorica, care ar

trebui eliminata, īn schimb, termenul de |s-eod| poate fi

aplicat īn mod legitim fenomenelor semiotice ca (a), (b)

si (c) fara pericolul de a comite licente retorice, deoarece

asemenea fenomene constituie 'sisteme' supuse acelorasi

regulii formale, chiar daca sīn-t alcatuite din elemente

diferite (ca semnalele electrice, notiunile despre stari

ale lumii, reactii comportamentale).

1.3. S-CODURI CA STRUCTURI

Cīnd sīnt privite independent de alte sisteme cu care sīnt corelabile, s-codurile pot fi considerate ca fiind STRUCTURI, adica sisteme (i) īn care doar valorile sīnt instituite de pozitii, si diferente si care (ii) sīnt puse īn evidenta doar atunci cīnd fenomene diferite sīnt compa­rate īntre ele prin referirea la acelasi sistem de relatii. īn sistemul hidraulic considerat īn 1.1., (a), (b) si (c) sīnt omolog structurate. Sa consideram, de pilda, siste­mul (a) : acesta este alcatuit din patru elemente (A, B, C, D) despre care noi luam īn considerare prezenta (aprinderea) sau absenta :

A = 1000 B = 0100 C = 0010 D = 0001

Chiar si mesajele pe care acestea le pot genera sīnt iden­tificabile īn acelasi mod :

AB CD BC AD



AB poate fi identificat pentru ca ordinea prezente­lor si absentelor este opozitional diferita fata de ordinea BC sau CD si asa mai departe. Fiecare element al siste­mului poate fi supus unor probe de substitutie si de comutare si poate fi generat prin transformarea unuia dintre celelalte elemente, īn plus, sistemul ar putea la.

l'el de bine sa functioneze chiar daca, īn loc de patru becuri, ar īnsuma patru fructe, patru animale sau patru

muschetari 4.

si sistemul (b) se sprijina pe acelasi mecanism struc­tural. Daca admitem ca l este unitatea pertinenta mi­nima de apa introdusa īn bazin, urcarea apei, de la starea i le carenta la cea de pericol ar putea avea ca urmare un l'el de progresie 'iconica' careia i s-ar opune (īntr-un l'el de chiasm ioonic) regresia reprezentata de sistemul (c), īn care O reprezinta unitatea pertinenta minima de apa evacuata :

(b)

(pericol) (alarma) (siguranta) (insuficienta)

(evacuare)

(alarma)

(repaus)

, 0111 (alimentare)

Daca apare o simetrie inversa īntre (b) si (c), aceasta' depinde de faptul ca cele doua sisteme au fost concepute pentru a fi unul corectia celuilalt ; īn schimb, reprezen­tarea proprietatilor structurale ale lui (a) nu oferea nici

0 omologie cu celelalte doua, īntrucāt corespondenta intre seriile de semnale din (a) si unitatile din (b) fusese Statuata ARBITRAR. S-ar fi putut foarte bine alege, daca trebuie instituit un cod capabil sa semnalizeze «pericol* ,si sa determine «evacuare», mesajul ABCD (1111), numai ca aceasta solutie ar fi fost din punct de vedere informational antieconomica, deoarece este ex­pusa la pericole de zgomot mai mari.

Desigur, īntr-un asemenea caz nu ne gīndim la faptul ca, nitr-un cod dat, un bec aprins, doua stinse si iar unul aprins,

1 "kt reprezenta pe Aramis (si asa mai departe). Ne gīndim la o organizare pre-semnificativa, īn care D'Artagman, Athos, Porthos .,.i Aramis, utilizati ca elemente pur sintactice, ar fi īnsirati pe |i:itru scaune, ridicīndu-se alternativ cīte doi pentru a realiza nu simplu joc de opozitii. Exemplul ar fi īnsa echivoc, pentru ca noi sīntem tentati sa gīndim ca Aramis .poate fi deosebit de Athos 'lin cauza caracteristicilor sale intrinseci (Aramis are mustati īngrijite si guler de dantela, Athos are chipul de o noibila paloare, '.ste mai īnalt, īmbracat īntotdeauna īn negru etc.). īntr-un s-cod nu este, īnsa, necesar ca elementele sa posede calitati intrinseci '.are sa le deosebeasca : sīnt diferentiate prin pozitie. Din aceasta r.iuza, experimentul ar reusi chiar daca am aseza alaturi patru H'Artagnan absolut la fel si unitatile identificabile ar fi date i k- pozitia reciproca a acestor D'Artagnan asezati, fata de cei i'iire stau īn picioare.

m

In orice caz, īntmcīt vorbim despre cele trei sisteme ca despre entitati de fapt independente una de alta (si nu luam īn considerare posibila lor corelare prin actiu­nea unui cod), important este .aici sa remarcam ca fie­care dintre ele poate, independent de celelalte, sa se īntemeieze pe aceeasi matrice structurala - matrice care, asa cum s-a vazut, este capabila sa genereze com­binatii diferite urmīnd reguli combinatorii diferite. Daca apoi, atunci cīnd cele trei sisteme sīnt comparate unul cu altul, reies deosebirile reciproce, identitatile, sime­triile sau disimetriile, īmpreuna cu potentialul lor de TRANSFORMĂRI reciproce, aceasta se īnt'īmpila tocmai pentru ca ele au aceeasi structura subiacenta.

Organizarea structurala a unui sistem are importante functii practice si indica anumite proprietati 5.

Aranjarea īn sistem face COMPREHENSIBILA o stare de fapt si o face COMPARABILĂ cu alte stari de fapt, pregatind deci conditiile pentru o posibila CORE­LAŢIE semniea sau cod. Ea prevede un repertoriu de unitati structurat īntr-un ansamblu, astfel īncāt orice unitate sa se diferentieze de alta prin EXCLUZIUNI BINARE. De aceea, un sistem (sau s-cod) are o GRA­MATICA INTERNA care este studiata de matematica informatiei. Matematica informatiei nu are īn principiu nimic comun cu ingineria transmiterii informatiei, īntru-cīt prima studiaza numai proprietatile statistice ale unui s-cod. Aceste proprietati statistice permit un calcul eco­nomic corect īn legatura cu cel mai bun mod de transmi­tere a informatiei īntr-o situatie informationala data, dar cele doua aspecte pot fi considerate independent.

Ceea ce conteaza este faptul ca elementele unei gra­matici informationale explica nu numai functionarea. unui sistem sintactic ci si a oricarui tip de sistem struc-

Problema daca structura, astfel definita, trebuie conside­rata o realitate obiectiva sau o ipoteza de lucru, a fost deja dis­cutata pe larg īn La struttura assente. Mentinem aici concluziile respective si, de cīte ori vom folosi īn aceasta carte termenul de [structural, el va fi īnteles ca un model construit si INSTITUIT īn scopul de a standardiza diferite fenomene, abordīndu-le din-tr-un punct de vedere unic. Ne este permis sa presupunem ca, daca aceste modele functioneaza ele reproduc īntr-o oarecare masura o ordine obiectiva a faptelor sau o functionare univer­sala a mintii omenesti. Ceea ce vrem sa evitam este admiterea preliminara a acestei supozitii fructuoase ca pe un principiu metafizic.

i u rāt, ca de exemplu a celui numit 'semantic' (b) si a colui 'comportamental' (c). Ceea ce, īnsa, teoria matema­tica a informatiei nu poate si nu trebuie sa explice este functionarea unui cod ca regula de corelatie (d), īn acest ;<'ns trebuie sa fie clar ca teoria informatiei nu este nici irnria semnificarii si nici teoria comunicarii, ci doar iroria posibilitatilor combinatorii abstracte ale unui s-cod.










Document Info


Accesari: 1316
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )