Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Vladimir BRILINSCHI - DACII CA MASURA DE ONOARE A ROMANIEI

Carti


Vladimir BRILINSCHI Decembrie 2000

DACII CA MASURA DE ONOARE A ROMANIEI



(un interviu cu dl Andrei Vartic, fizician si scriitor, om politic si om de cultura, cercetator al civilizatiei dace, fondatorul si directorul Institutului Civilizatiei Dacice, al teatrului "Alexe Mateevici", fundatiei culturale "Basarabia" din Chisinau, Directorul revistei de studii carpato-danubiene "DAVA INTERNATIONAL" si al publicatiilor "Fara machiaj" si "Quo Vadis", co-directorul societatii DACIA REVIVAL INTERNATIONAL din New York)

1. Domnule Vartic, ati fost tinta unor atacuri intr-un anume ziar, fiind acuzat ca ati vindut peste granita valori de patrimoniu. Pina la aceasta ora nu ati raspuns acestor atacuri. Deci, o incepem pieptis: la ce lucrati acum si cum raspundeti acelor atacuri?

Raspund tot pieptis: am terminat o noua carte - "Variatiuni pe o tema de Claude Levi-Strauss" si pregatesc textul conferintei "Decebal la cumpana mileniilor " pe care o voi tine la Ateneul "Moldova" al Bibliotecii Nationale din republica Moldova la 24 ianuarie 2001, ziua Unirii, dar si prima zi a noului an lunar, anul balaurului de fier care se repeta odata in 144 de ani. Acest an poate fi intr-un fel si cel al maiestosului balaur dacic cu cap de lup si cel putin odata el a fost cu adevarat deosebit de benefic rominilor, in 1857 (simpla aritmetica - 2001-144=1857). In 2001 se mai implinesc 1900 ani de la inceperea razboiaelor dacice care, dupa umila noastra parere, au reorientat vectorul civilizarii lumii spre inima Europei, 1895 ani de la moartea lui Decebal si 2045 de la disparitia misterioasa a lui Burebista. Biblioteca Nationala din republica Moldova organizeaza un complex de expozitii si conferinte inchinat acestor evenimente, care transforma anul 2001 in formidabil an dacic. Acum sa trecem de la provocarea stiintifica la scandalul "mafiei ucrainene" pe care, sustin ziaristii de la ziarul "anume", o conduc.

Dragul meu domn, nu am vindut nimanui, dar absolut nimanui, nici un bun patrimonial rominesc, am comunicat ce am descoperit la o multime de conferinte stiintifice internationale (unele pe linie NATO ARV) si am publicat in vre-o 12 carti oficiale si cam tot atitea aparute "samizdat" in anii ce au trecut, lucru care-mi permite sa ma bucur ca Romania are cea mai mare densitate de site-uri arheologice din toata Europa (multe zac inca sub straturi de araturi, altele sub straturi de ignoranta); dar nu este informata despre asta. Mai ales cele din epoca Vechii Europe (termenul apartine genialei arheologiste americane Marija Gimbutas) sint deosebit de importante, fiindca este vorba de timpurile primordiale ale lui Homo Sapiens. Sta ascunsa in straturile acelor site-uri natura ginditoare a Dunarii (cum spune Eminescu in "Memento Mori"), patria simbolurilor geometrice, apoi cea a arhitecturii (dat fiind ca primele sate paleolitice tot in spatiul nostru au aparut - vezi, de pilda, satul paleolitic de la Molodova, de pe Nistru), apoi cea a revolutiei neolitice, adica timpul preurban al zeitelor  si zinelor consinzenelor (care au protejat casa si templul, agricultura, metalurgia, olaritul si artele frumoase), adica cel dinaintea Sumerului si al piramidelor, timp in care anume in spatiul carpato-danubian si balcanic au aparut primele produceri ale omului, producerile geometrice. Cerul-Pamintul, Stinga-Dreapta, Rombul si Triunghiul, linia verticala, unghiul -  semnul V orientat in diferite moduri, W-ul, M-ul, zig-zagul, trei linii, liniile paralele si perpendiculare, Chevronul, Meandrul aici, pe aceasta & 22122f511w quot;gura de rai" si-au avut patria. Cind pe valea Muresului, la Turdas, carpato-danubienii antici (mileniul V i. de Cr.) foloseau aceste semne pentru transmiterea si depozitarea informatiei, atunci Sumerul (care a folosit si el masiv elementele civilizatiei geometrice a europenilor din Sud-Estul Europei) inca nu exista (sic!!!). Istoria lumii, istoria spectaculoasa a lui homo sapiens (noi l-am numit homo geometricus), incepe cu producerile geometrice si bucuria noastra, a rominilor, e ca aceste produceri s-au intimplat si in spatiile locuite de noi. Ba mai mult: poporul romin apare acum ca unic pastrator al acelor produceri in toate elementele bogatiilor sale etno-culturale. Aceste produceri constituie trecutul nostru demn si civilizat, pastrat  cu fanatizm sanatos rominesc pina azi. Mircea Eliade spune: "orice motiv decorativ este metafizica". Claude Levi-Straus ne invata sa nu vorbim de omul primitiv, ci de omul primordial. Unghiul ca prima tabla matematica a omenirii a aparut in spatiul rominesc la Mitoc-Dealul Galben, linga Botosani si dateaza de prin mileniul 26 inainte de Cristos. Cu asemenea vechime spirituala (descoperita de arheologul iesean V. Chirica) sa stam umiliti in coada Europei?

Marea sansa a hunedorenilor care traiesc in inima Tarii dacilor in epoca cind lumea trece de la producerile industriale la servicii informationale si produceri investitionale (sic!!!) este ca anume aici se afla cele mai multe site-uri arheologice (din timpurile de geneza ale omului modern) pe cap de locuitor din intreaga Romanie (sic!). Aici s-au co-nascut aproape toate minunile tehnologice si spirituale ale lumii preistorice. Lutul ars, adica artele, sculptura, ceramica, arhitectura caselor si a primelor temple (cum arata aceiasi Marija Gimbutas in minunatele ei carti care, iata, inca nu sint traduse in romina). Carul tras de boi, adica roata, si pe aici s-a plazmuit in timpurile de geneza ale omului. Badea cu plugul, tot pe aici, a rugat pasarica sa-si mute cuibul pentru a armoniza valul civilizator cu cel al naturii sI al Cosmosului. Metalurgia, care mai dainuie si azi din ultimile ras-puteri la Calan si Hunedoara, are o vechime pe meleagurile hategane cu care hunedorenii pot sa sa se mindreasca in toata lumea. Dar apele cu efect terapeutic? Cita sanatate omeneasca curge in Mures din miile de  izvoare cu apa lecuitoare ale acestui spatiu daruit de Dumnezeu si valorificat de stramosii nostri... Dar frumusetea deosebita a locurilor? Sa ne miram atunci ca Platon le spunea acelor stramosi "medicii lui Zalmoxis" (vezi dialogul "Harmides", actiunea caruia s-a petrecut in anul 432 BC)?

Dacii, cind au ales aceste locuri pentru capitala lor montana, superba locuire ne-urbana a crestelor muntilor Orastiei, nu au venit pe un loc gol. Dacii au continuat si au desavirsit opera altor generatii de geniali stramosi (poate ca Herodot are dreptate cind scrie de vechimea lui Zalmoxis, despre care spune ca a trait inaintea lui Pytagoras) care au inmultit producerile bune in spatiul bine locuit, adica bine construit, de catre om. Stiinta nemuririi, despre care ne vorbeste si parintele istoriei si cel al frilosofiei, nu s-a ivit din senin in mintea "medicilor lui Zalmox", dupa cum tot pe aceste meleaguri se afla si patria unitatii armonice sau, mai bine zis dihotomice, dintre trup si suflet, unitate zalmoxiana care l-a impresionat si pe Platon. Nu putem trece cu vederea nici uluitoarea metafora de frunza verde a poeziei rominesti, dat fiind ca frunza verde a insemnat pentru omul primordial al  acestor meridiane renasterea si regenerarea anuala (simbolul se regaseste, printre altele, si in iconografia dacica), dar si sursa bunastarii sale fizico-spirituale datorita oxigenului pe care il produce si rezervei inepuizabile de hrana. Iata de ce nu am depus mult foc ca sa raspund unor atacuri de senzatie ce vintura moara care propaga idea ca poporul romin nu ar avea istorie, fundament spiritual si ca actualmente acest popor se compune mai mult din indivizi declasati ce comit doar agresiuni sexuale. Le doresc acelor ziaristi sa mearga la Tamasasa, pe sesul divin al divinei zeite Tamas, si sa prinda pulsul negru si dulce al acestui pamint hunedorean binecuvintat fara de care, fii atent dragul meu la ce spun, omenirea, poate, nici nu ar fi fost (iar Europa Apuseana, sigur, ar fi intirziat cu mult dezvoltarea sa fiindca Roma si-ar fi mutat capitala undeva in Asia, pe linga vre-o Cleopatra sau Cleoptaru, in dependenta de pasiunile imparatilor romani)

Lucrul bun, deci, e acesta: Hunedoara are cele mai multe site-uri arheologice pe cap de locuitor din intreaga Romanie. Bogatia arheologica sta aici tainuita sub pamint in stratigrafii complexe, ginduite si de un Evans, si de un Mellart. Daca aceste stratigrafii ar fi descoperite si protejate cum cere buchia stiintei fundamentale arheologice, sute de catedre de arheologie din Europa, America, Australia si Asia si-ar aduce aici studentii ca sa-i invete arta devenirii omului modern si nimeni nu ar spune ca rominii sint nationalisti.

Aceasta bogatie imensa nu poate fi dusa din Hunedoara nici cu esaloanele, nici cu tirurile, nici cu "Niva" mea de 14 ani, cum s-a scris in acel ziar. Fiindca este vorba de o neasemuita bogatie spirituala. Iar asa zisele obiecte de patrimoniu, care au stirnit atitea zapaceli chiar si printre oamenii de buna credinta, reflecta starea grava a cercetarii arheologice din Muntii Orastiei, care, iata, nu a descoperit in zeci de ani de sapaturi sistematice aceea ce au gasit niste simpli tarani dintr-o sapatura. De aceea este negindita, chiar antinationala (dat fiind ca e vorba de straturile care fundamenteaza adevarata istorie a rominilor) spusa unor oficiali de rang mare ca sapatura arheologica in zona sacra de la Sarmisegetusa Regia s-a incheiat.

Cum s-a incheiat daca pina azi nu exista o  stratigrafie totala, pina la nivelul de calcare al stincii de munte pe care dacii si-au zidit terasele, sanctuarele si cetatile? Cum s-a incheiat daca buldoserele scot la iveala neasemuite podoabe tehnologice ale dacilor (si ale epocilor dinaintea lor)? Cum s-a incheiat daca terasa dacica constituie o valoare materiala si spirituala exceptionala, care nu poate fi furata in nici un fel (fiind vorba uneori de terase gigantice asezate in straturi de citiva metri care mai dreneaza si astazi apa). Cum s-a incheiat, daca nu exista inca o cercetare fizico-chimica care sa lamureasca misterul metalurgiei si a colosalelor zidiri dacice? Cum s-a incheiat daca nici macar situl de la Sarmisegetuza nu a fost pus in niste aproximatii temporale serioase (aici inca nu s-a facut o sapatura pina la nivelul curat arheologic)?

Cu aceste intrebari vine "basarabeanul Vartic" de pe  plaiurile rominesti ale Basarabiei, vine si trimbiteaza despre aceste lucruri pe toate inaltimile conducerii Rominiei. Ba mai scrie si niste carti. Ba mai participa si la destule reuniuni stiintifice internationale. Cum sa le placa chiar tuturor trimbitarile mele de  bun romin (cind multe ziare si posturi de RTV ne invata toata ziua ca rominii sint rai) pe la sesiuni stiintifice internationale? Este omeneste ca unora nu le place ce fac. Asta e frumusata de musatin a lumii, dragul meu Vladimir, cu atacuri asteptate si neasteptate, cu buchete de roze si spini de minie, lasitate, violenta, umilinta, ura, invidie... Dar si cu oameni blajini pe care nu-i supara nici atacurile nefondate, nici cele organizate dupa modelele sectiilor specializate ale fostului PCR. La o mie de purtatori de ura si lasitate trebuie sa fie si cite un blajin ca de altfel se duce totul de-a berbeleacul  si pacat de bebelusii care se nasc acum in Romania, ca pe la Tamasasa si Martinesti, cum am vazut intr-o frumoasa carte editata recent de dl Cornel Nistorescu, mai sunt inca destui daco-rominasi imbracati in curate-curate hainute albe, curate si rominesti.

2. Cine credeti ca se afla in spatele atacurilor indreptate impotriva D-voastre?

Pai, se vede, acolo, in spate, sint tot eu. Cel care a mers si in 1997, si in 1998, si in august-septembrie 1999 la Bucuresti (adica mult inaintea aparitiei acelor articole) si a depus documente iscalite, dar "confidentiale", despre starea de lucruri in site-urile dace  hunedorene era "basarabeanul Vartic" (toate acele documnete au fost publicate mai apoi in cartile mele). Documentul din septembrie 1999 a fost depus personal si la Comisia de Cultura a Senatului, si la Academie (unde am prezentat o informare succinta chiar la sectia condusa de dl acad. Dan Berindei), si la Ministerul Culturii (personal dlui Sergiu Nistor, directorul general al directiei "Patrimoniu"). Am rugat atunci cu insistenta sa se faca o cercetare serioasa a cazurilor de scurgere de patrimoniu, dar mai ales a felului cum sint protejate arheologic site-urile dacice. In planurile mele nu intra sa propun sau sa sustin investigatia fluturatica de o jumazi, facuta de niste tineri nomazi care au venit val-virtej de la Bucuresti si au zburdat de colo-colo prin padurea si muntele de la Sarmisegetuza fara ghid stiintific, fara "harti militare" si, cum s-a vazut, fara bun simt ziaristic. Daca a fost sa fie asa cum a fost, tot nu ne suparam. Pacatul pentru minciuna sau prostie il poarta mincinosul si prostul.Ba prostul nici nu poate fi pedepsit, fiindca e pacat sa pedepsesti un prost. Si daca gresim cu ce spunem aici, il rugam pe Bunul Dumnezeu sa ne ierte, ca sintem si noi sub vremi.

Banuiesc cine i-a indemnat pe tinerii asa zisi ziaristi (un ziarist profesionist este obligat sa-si verifice cel putin la trei surse stirea cu care va provoca masele de oameni)  pe urmele cercetarilor noastre. Nu are rost sa le dam aici numele. Nu merita. Un om cu dragoste pentru Romania nu si-ar ataca oponentii stiintifici cu penita unor ziaristi de orgii sexuale, ci cu serioase publicatii stiintifice. Dezlegarea nu sint acesti ziaristi, care au fost directionati sa umbreasca efortul nostru de scoatere din anonimat a civilizatiei dacice si a celei carpato-danarene. Problema e a zonei de criza in care se afla societatea civila din Romania, adevarata patroana a gazetelor din tara noastra (chiar daca vremile m-au facut cetatean al R. Moldova, patria mea si tara mea este Romania, fiindca raptul din 1940 este urmare a unei intelegeri nelegitime, secrete si criminale, dintre doua puteri criminale: fascistii si comunistii). Am scris in anii 1990-96 o cantitate uriasa de articole in presa Basarabiei si se vede ca am dreptul sa spun: nu se poate sa bagi in capul cetatenilor tarii zi de zi, ora de ora, ideea ca rominii sint betivi, lenesi, hoti, nebuni, perversi, minciunosi, ca nu au nimic sfint si ca se gindesc doar cum sa-si pingareasca sexual mama, copii sau statuiele stramosilor. Nu se poate sa critici zi de zi clasa politica fara sa arati oamenilor macar o luminita la capatul tunelului.. Si, in fine, nici un scriitor de ziare nu are dreptul sa distruga autoritatea morala a statului romin. In fiecare zi deschid pe web fisierul www.times.com dar asemenea atacuri impotriva ideii nationale a americanilor ca cele antirominesti din asa zisa presa "cu tiraj mare" din Romania acolo nu am vazut.

Succint: da, am colindat muntii Orastiei si ai Fagarasului cu martori buni: cu  generalii Nicolae Spiroiu si Vasile Dragomir, cu academicianul Sergiu Radautanu, (Dumnezeul sa-l ierte, a fost un mare specialist in semiconductoare, dar a iubit cu pasiune si desavirsirile tehnologice ale dacilor), cu arheologul de buna omenie Vasile Boroneant, cu profesorul Dorel Zugravescu, cu arhitectul Nicolae Dorin, fost director la "Prodomus", cu dna arhitect Aurelia Ivanes, cu profesorul Vasile Rudan, cu medicul Napoleon Savescu, din New York, cu Tudor Pantiru, judecatorul Curtii Supreme de la Strassburg, cu multi localnici, cu deputati si senatori, colonei, doctori si profesori. Numele lor ar umple pagina acestui ziar. Nu e ridicol oare sa pui pe acesti oameni batrini, cu brazda pe cap, cum spuneau stramosii nostri, in listele unor amariti care au scormonit prin site-urile arheologice si care, poate, au si gasit ceva valori de patrimoniu pe care mai apoi l-au vindut peste hotare fiindca mureau de foame (si fiindca patria lor, Romania, nu le propunea nimic pentru munca lor)? Chiar asa de mincata de viciu sa fie inima acelor ziaristi ca nu mai cred in existenta oamenilor cinstiti pe pamintul Romaniei? Le doresc, deci, tuturor acelora care vad numai rele pe pamintul nostru stramosesc sa se caute la un duhovnic bun.

Domnul meu, Hunedoara mai este judetul cu cel mai mare numar de someri din Romania. Nu e pacat de mindra si antica vita de hunedorean sa sufere atita atunci cind milenii de civilizatie ii zac sub picioare? Statul romin trebuie sa aiba in judet instante care ar cumpara de la populatie, la preturi rezonabile, obiectele de patrimoniu, asa ca trecerea lor peste hotar sa nu aiba sens. Astfel s-ar proteja si obiectele antice, si locurile unde au fost gasite. Si atunci, poate, manualele de istorie nu ar scrie nenorocite pasaje despre buzele lui Decebal, nu ar proslavi o prezentatoare de stiri in dauna istoriei si protostoriei acestor meleaguri

3. Civilizatia dacica si lucrarile arheologice din Muntii Orastiei fac obiectul unor polemici intre diferitele scoli arheologice din Romania. De ce credeti ca exista asemenea polemici?

Polemica in stiinta este un bun necesar. Mai ales in domenii ca arheologia, cu finantari rare in vremurile dure ale tranzitiei. Scoala de la Bucuresti, de la Iasi sau cea de la Cluj au radacini de sistem diferite din motive stiute. Ele duc, insa, polemici de nuanta, nu de fond. Fondul putea fi atins doar prin deschiderea zonelor locuite de daci pentru sapaturi arheologice nemonopolizate de o singura catedra, cea de la Cluj. Orice monopol strica. Mai mult chiar: noi credem ca sapaturile arheologice din Muntii Orastiei, din Apuseni si Banat, din Muntenia, Moldova, Tara Birsei si cea a Fagarasului, trebuiau internationalizate imediat dupa 1990. Ce a fost inainte de 1989 in stiinta istorica romineasca? A fost urmat pas cu pas algoritmul istoric al Anei Pauker: rominii sint urmasii imparecherii soldatilor si pungasilor Romei cu femeile dace. Apoi cel al lui Ceausescu: poporul romin s-a creat la vremea sa pentru a ma proslavi. Oamenii de stiinta care au urmat aceste algoritme - au facut cariera. Unii din cei care nu l-au urmat - au stat in puscarii. Nu e locul aici sa demitizam. Este deajuns sa amintim ca si Sadoveanu, si Calinescu s-au incovoiat. Blaga nu s-a incovoiat. Gusti nu s-a incovoiat. Lui Noica nu i-au trebuit dupa puscarie nici titlurile academice, nici  cele profesorale. S-a dus la Paltinis si a scris cartile de capatii ale rominilor din secolul XXI. Da, da, din secolul XXI (fiindca, daca masuram straturile de istorie de sub picioare, daca ne gindim ca omul modern a inceput a curge de la Mitoc, daca punem pe cintar importanta deosebita a izvorului pentru orice curgere, s-ar putea ca acest secol XXI sa fie unul rominesc).

Dar cum ne era noua, in Basarabia, si sub jug comunist, si sub jug antinational? Dar m-a intrebat in Romania macar cineva: domnule Vartic, cum ai reusit sa afli atita despre daci traind in Basarabia ocupata de URSS? Raspunsul, insa, iata-l: prin rabdare dopata armonios cu saracie-lucie, munca dura la biblioteca, dar si in metafore de Siberia (ultimile luate in ris de ziaristii citati, care nu au vazut Siberia si le doresc ca un tata sa nu viseze nici in cele mai strasnice visuri Siberia pe care am cunoscut-o noi, basarabenii).

Cum s-a facut cercetarea in domeniul istoric  imediat dupa 1945? Avea oare Ana Pauker interes intr-un popor romin dospit pe fundament de superioara civilizatie dacica sau carpato-danubiana? Nu avea. Deci sa nu ne miram ca siturile  exceptionale din protoistorie, care au entuziasmat-o pe Gimbutas (dar si pe G. V. Childe - vezi a doua carte a dumnealui "The Danube in prehistory") si care pun spatiul carpato-danubian in capul genezei omului modern, au fost putin sapate si imediat acoperite pentru a fi lasate in voia aratului modern. Asa se face ca si cele mai recente manuale de istorie ale rominilor vorbesc de civilizarea poporului carpato-dunarean din Sud, dinspre Balcani si Anatolia si nu dinspre creatorii simbolurilor geometrice de la Mitoc si Cuina Turcului.

Sa nu ne mire, deci, dezastrul arheologic de la Fetele Albe sau Turdas. El reprezinta urma comunista in cercetarea arheologica romineasca, urma care nu se va sterge nici simplu, nici sincer. Mai ales din manualele scolare, manuale in care amuleta de la Mitoc, ovoidul de la Dorohoi, rombul de la Cuina Turcului, madonele de la Rast si Turdas, templele de la Casciorele sau Vadastra, madonele de Petresti, Hamangia, Boian, Ariusd sau Gumelnita, poemele geometrice de la Cucuteni, misterul culturii Carna - Garla Mare, desavirsirea tehnologica si spirituala a dacilor trebuie sa-si ocupe locul lor legitim pe timeline-ul lumii. Chiar si pentru maretul complex spiritual din Bucovina, conceput de Stefan cel Mare departe de asezarile omenesti, s-ar putea sa-i descoperim intr-o zi originea in necesitatea crearii unui alt complex manastiresc ortodox de tip Athos dupa cucerirea Constantinopolului de catre turci.  

Ce a fost inainte de 1918 in Transilvania? Transilvania facea parte din Austro-Ungaria, stat care nu avea interes sa arate rominilor ca ei au vechime de milenii pe meleagurile transilvane - sa ne amintim doar cit de tare s-a impotrivit Austro-Ungaria unirii principatelor la 1857... Cit ar fi de dureroasa spusa noastra, dar scoala ardeleana cinta in struna vieneza si vaticana atunci cind latiniza cu invesunare limba romina si ii romaniza cu pasiune pe vlahi... Ce a fost intre 1918 si 1945? A fost mult patriotism, dar si o strasnica coruptie (vezi memoriile lui Armand Calinescu), si o dezonoranta lipsa de bani pentru cercetare. Intreb: daca imediat dupa 1918 se purcedea neintirziat la cercetari arheologice temeinice in tot marele areal geto-dacic, cu participare serioasa a celor mai prestigioase institutii arheologice a lumii, cu organizarea unor Congrese stiintifice cu mare rasunet in lumea moderna, mai era posibila ruperea Ardealului si a Basarabiei? Azi, cind dovada arhitecturala a daco-vlaho-rominitatii noastre sta ancorata temeinic de la Nistru si pina dincolo de Dunare sa mai discutam originile noastre din popoare migratoare sau din imbaieri orgiastice ale veteranilor din legiunile Romei? Daca admitem la limita ca toti barbatii daci din Dacia au fost nimiciti, tot ramineau de saminta sute de mii de daco-geti in Moesia, in Muntenia si Moldova, in Maramures si Crisana, in Banat si pe Valea Timocului si a Vidinului, in alte tinuturi din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Macedonia, Grecia. Lipsa unui stat interesat in istoria tracilor a continuat sa diminuieze importanta acestei mari semintii europene. Dar sa nu uitam ca Bizantul a fost cladit pe pamintul Traciei, ca trinitatea are o vechime de 30 de milenii in spatiul balcanic si carpato-dunarean; ca adorarea Maicii Domnului e un fenomen sud-est european si ca Dumnezeu nu este o inventie umana de la anul 1, iar Liturghia ortodoxa este unul din cele mai mari monumente culturale ale Umanitatii.

Or, cum sa faci sapaturi sistematice  sau sa duci la bun sfirsit o stratigrafie tip Evans sau Mellart in muntii Orastiei cind nu ai cu ce si cu cine, cind vin ploiile si ninsorile, cind arhitectul Godeanu spulbera drumurile, misca locul vailor si ingradeste cu petroaie si copaci accesul spre tara de vis a dacilor? Iata unde incepe polemica stiintifica, dar iata si locul unde monopolul in arheologie a transformat ideologia materialist-dialectica a partidului comunist romin in fals istoric. A venit timpul sa scoatem din manuale acest fals, a venit timpul sa redevenim europeni si sa ne intoarcem cu fata si spre stramosii nostri europeni si, de ce nu, euro-atlantici. Demnitarii care au condus Romania intre 1997-2000 imi tot spuneau: las-o, domnule, mai moale cu dacii astea, ca nu ne primesc in NATO. Ce are, insa, NATO cu protoistoria si istoria rominilor? Atunci cind dacii umpleau cu ziduri muntii de asemenea ziduri nu se pomenea nici in Rusia, nici in Germania, nici in Franta. E rusinos sa te mindresti cu asta spre binele intregii Europe? E rusinos sa arati lumii ca primele temple pe fundament au fost construite la Cascioarele sau Vadastra? E umilitor sa arati ca roticelele de lut de la Turdas sint, poate, primele carti ale umanitatii? Nu este pacat sa nu stea in MetMuseum macar o vaza de-a cucutenienilor, superba pictura a carora nu a fost intrecuta nici de sumerieni, nici de egipteni?

4. Cum caracterizati cercetarea arheologica in Muntii Orastiei?

Ca fizician spectroscopist de meserie, ca om de cultura, ca om politic (sint unul din fondatorii  Frontului Popular din Basarabia, deputat in primul parlament democratic al Basarabiei), ca scriitor si ca cercetator al civilizatiei dacice ca destin o caracterizez trist de tot. Ce am vazut pe la site-urile arheologice de aici nu-mi arata nici metoda, nici patriotism, nici conduita arheologica onesta tip Evans "descopera sI protejeaza" (am in vedere si faptul ca nu poti face sapaturi in muntii Orastiei si sa ignori gnoza si asceza dacica, ca fundament al obtinerii nemuririi, lucru care ia fascinat pe atitea oameni mari ai antichitatii). Nu se poate sa pornim de la celebra fraza a lui Herodot (urmata de relatarea lui Socrate din "Harmides" - ".getii, care se cred nemuritori" si sa stam cu capul plecat in gunele ignorantei. M-am nascut in Basarabia intr-o familie de intelectuali si tarani, dintre care unii au murit in Gulag (Bunelul Andrei Constantinescu a murit la Magadan, mincat de rechinii din Marea Ohotsc; unchiul Petre Stefanuca, fost director al institutului social din Basrabia, student iubit de D. Gusti, a fost impuscat de agenti KGB; or prietenia unchiului Petre cu D. Gusti lamureste si pasiunea mea pentru cercetarea multidisciplinara a civilizatiei dacice). In Basarabia era interzis sa-ti spui romin. Era interzis sa te interesezi de istoria rominilor sau a dacilor. Daca o faceai - erai terminat (sic!!! argou basarabean). Dragostea pentru istorie mi-a injectat-o alt unchi al meu, Grigore Constantinescu, care a absolvit Sorbona (facultatea de biologie) in anii 20 si a fost mai apoi director al Gradinii Botanice din Bucuresti. A fost si prieten cu D. Gusti. Apropo, unul din unchii mei, inginerul Vladimir Constantinescu, fratele lui Grigore, a trait la Hunedoara, unde i-a ramas si un fiu, Dorel, var drept cu mama mea - poftim, am si radacini hunedorene.

De ce pun aici aceste lungi paranteze personale? Ca sa se inteleaga ca prin anii 1967-77, cind am descifrat o parte din mesajul matematic al sanctuarelor de la Gradistea de Munte, a cerceta civilizatia dacica era in Basarabia act de desidenta. Nu reven acum la acei ani cumpliti (i-am descris in "Scrisori din Bizant" si in unele carti samizdat)... Dar asa se lamureste ca am aparut in zona Sarmisegetusei ca om de cultura, scriitor si deputat in Parlamentul R. Moldova, fondator al Frontului Popular din Basarabia (3 iunie 1988), si nu ca profesor de arheologie "dacica". Cum era chip sa ajungi profesor intr-o asa meserie in fosta RSSM, ai putea sa-mi raspunzi?

Cum, totusi, am studiat civilizatia dacica in Basarabia comunista? Cu volumele lui Arthur Evans in fata, iata cum. Dar si cu cele ale lui Ilya Prigogine, laureatul Nobel pentru chimie. Si cu enigmatica fraza a lui Vavilov, scrisa fratelui sau inainte de a fi impuscat din ordinul lui Stalin: "Spiritualinosti Carpat nadeiusi postici..." (Spiritualitatea carpatilor sper sa o descopar...). Iti dai seama ce groaza m-a apucat in 1990 cind am aparut pentru  prima data in zona Gradistei si nu am vazut nici o stratigrafie protejata de tip Evans sau Andersen (arheologul suedez care a descoperit cultura Yangshao in China), asa ca s-o accepte si profesorul de la Oxford, si studentul care vine la arheologie in anul I. Ce au vazut ochii mei in acesti ani (calvarul de la Fetele Albe nici nu l-asi arata vreunui strain, fiindca mi-e rusine mie de fapta celora care au sapat de-a-ndoaselea si au lasat totul in paragina). Asa, deci, apreciez cercetarea arheologica pe care am apucat-o in ultimii 10 ani (am organizat peste 50 de expeditii in zonele locuite de daci, nu doar in muntii Orastiei): uneori superficiala, ne-patriotica, si, pe alocuri, neprofesionala. Asa se face ca lupele de 40kg de fier, una din marile minuni ale lumii antice, zac in nestire in depozitele arheologice fara ca macar manualele de istorie ale rominilor sa pomeneasca de ele (bine mersi ca ridica in slavi fetele de la televiziune). Europa s-a invatat sa topeasca fier plastic de peste 25 kg per topire dupa secolul XIII. Or, daca feciorii iubiti de Traian luau din Dacia procedeele de topire a acestor lupe, Roma imperiala dainuia poate si azi, iesea din desfriu si se punea in capul purificarii spirituale a Omenirii. Iata de ce cetatenii Romei se intrebau in timpul lui Caesar (citam din versurile lui Horatiu): "Ce ai mai auzit despre daci?".

Asa se face ca nu au fost puse in valoare alte minuni tehnologice dace, cum ar fi zidurile de calcar si andezit, mortarele bactericide, terasarile gigantice (pentru a construi zidul de la Cioclovina de Munte s-a folosit atita pamint si piatra care ar fi incaput in 3600 esaloane a cite 60 de vagoane fiecare), medicina vestita in toata antichitatea, morala care ii ridica pe daci deasupra tuturor popoarelor antice, cosmogonia, cele 346 (sic!!!) de constelatii, stiinta faptului ca Soarele e mult mai mare ca pamintul, dar mai ales cunoasterea nemuriri, care il fascinase si pe Herodot, si pe Palton, si pe Strabon, si pe Iordanes, si pe multi alti eruditi ai antichitatii. Cam multe celebritati ale lumii antice s-au intresat de domeniul spiritual al unui popor de "razboinici trufasi, dar neciopliti si analfabeti", cum ii descrie pe daci H. Daicoviciu. Ma mir cum de a putut sa spuna lucrul acesta despre piliatii care domina si azi Roma cu forta lor spirituala de sus, de pe etajul de sus al Arcului lui Constantin. Iar cele peste o suta de reprezentari statuare dacice, descoperite de dl Leonard Velcescu, doctor romin de la Sorbona, maresc inca si mai mult gradul de ignoranta care mai domneste inca la scoala arheologica de la Cluj.

Inteleg, fratele meu, ca legionarilor lui Traian le placeau baile, dar sa sustii "stiintific" ca poporul romin s-a format in acele bai prin impreunarea strinsurilor imperiale (care, fiind adunate din tot imperiul, nici nu cunosteau limba latina) cu moralistele femei dacice (asa ni le prezinta chiar Columna, bine coafate, frumos imbracate, cu prunci in brate) este o curata sfidare a bunului simt si al istoriei. Baile celea se aflau la Ulpia Traiana, Germisara si Porolissum, iar poporul dac traia pe un vast teritoriu.. Unde mai pui ca dupa parasirea Daciei, orasele construite de Roma au fost imediat parasite. De ce nu le-au pastrat venerabilii iubitor de urbanistica si bai publice, plantati in Dacia de puterea cotropitoare a Romei? De ce traitorii din orasele "latine" sau vlahizat, adica rustificat, brusc dupa plecarea legiunilor Romei din Dacia? Oare nu cumva de aceia ca poporul daco-vlah, majoritar, era un popor traitor la tara, nu in urbe, desi era "casnic", cum scrie inca la 1855 neasemuitul "basarabean" Alecu Russo? Ai vazut ce intindere imensa are Porolissimul? Cum de s-au ruinat imediat circul, baile, tavernele de acolo? Raspunsul este simplu: fiindca daco-vlahilor nu le placea viata imputita a urbei. Fiindca daco-vlahii nu puteau accepta pentru Fiintarea Fiintei limitele de prapastie ale urbei (descrise la acele vremi ale Romei de Petroniu si Apuleius si, ian cata, reluate genial de Matei Caragiale)

Povestea genezei poporului romin, pusa de unii istorici si arheologi in baile romane este o agramatie care ingroasa ignoranta lumii, iar directorul muzeului din Cluj a incercat s-o prezentate recent cu fast profesoral la New York. Rominii din America, insa, i-au ripostat atit de dur ca alta data va trebui sa-si aleaga cu mai multa atentie cuvintele despre etnogeneza poporului romin, popor european prin excelenta, aflat la originea civilizatiei moderne europene.

5. Intrebata de ce arheologii nu au descoperit monede de aur directoarea  Adriana Rusu-Pescaru a declarat pe ProTV DEVA ca muzeul civilizatiei dace si romane din Deva nu dispune de detectoare de metal. Cum comentati aceasta afirmatie?

Prin 1996-97, cind eram prieteni cu Adriana si Eugen Pescariu (vezi cartea noastra "Fierul-Piatra, Dacii-Timpul") am vazut la Muzeul din Deva un detector de metale cu ajutorul caruia o domnisoara si-a cautat inelul pe care il pierduse prin iarba. Poate aparatul era de la Cluj? Intrebarea, insa, nu sta in detector. Ai vazut si dumneata cele 32 de lupe imense de fier, descoperite de cautatorii de comori in imediata apropiere a incintei sacre. Erau la foarte mica adincime. Despre ce fel de incheiere a sapaturilor in zona sacra de la Sarmisegatusa Regia putem vorbi daca niste simpli margineni gasesc acolo tezaure uriase? La ce folos detectorul de metale daca Muzeul din Deva nu a dus in laboratoarele uzinelor metalurgice din judet fierul dacic care nu rugineste de peste 2000 de ani? La ce ar folosi aparatul cela daca nu te-ai aplecat sa vezi de ce e atit de perfect taiata (cu ce instrumente?) piatra de andezit a celor 104 pietre ale marelui Sanctuar Rotund sau puturile rotunde din cariera de la Maura Calanului?

Duca-se pe pustii aparatul cela de mii de dolari, daca sanctuarul de la Blidaru a disparut si doar pe un orecare "basarabean Vartic" il doare capul de disparitia asta (am fost in anii 1997-2000 cu problema acestui sanctuar si la Draghici, si la Barba, si la Rusu-Pescaru, si la Academie, si la Ministerul Culturii, si la Presedentie, si la Senat, iar sanctuarul de la Blidaru nu e re-pus la locul lui nici azi)? La ce bun acel aparat minunat daca minunea tehnologica a cisternei dacice de la Blidaru zace intr-o mizerie monstruoasa? Ce-mi pasa mie de acel detector daca alta minune a lumii, planul eliptic de pe terasa superioara a Faeragului, lung de 360m, dotat pe centru cu 3 turnuri misterioase, orientate cosmogonic ca si elipsa, sta in paragina si uitare, si nu este cunoscut nici macar de oficialitatile de la Deva? Cum sa ne batem capul cu niste scule produse industrial cind terasarile sacre de pe Tirsa nu sint inca puse in caietele de teren ale arheologilor? Si cum sa nu te cutremuri cind auzi de Rominia cind stii ca inca nu este editata academic Sarmisegetusa Regia de la Gradistea Muncelului? Asa se indeplineste in zona de resedinta a dacilor carpatini Codul Arheologului: descopera si protejeaza.

6. La inceputul cercetarilor dumneavoastra in cetatile dacice ati avut o colaborare buna cu directoarea muzeului din Deva. Ce a dus la ruptura acestei colaborari?

Sincer, sincer de tot: nu stiu. Poate barba mea. Poate tonul sugubat al scrisorilor adresate prin fax doamnei directoare. Poate faptul ca sint blajin, cum spune dl C. Nistorescu. Poate faptul ca am batut clopotele cind in august 1997 s-a intrat cu buldoserul, tot nesupravegheat, in site-ul de la Sarmisegetusa Regia? Poate unele fragmente delicate din cartile mele, privitoare la niste vestigii dacice despre care localnicii povestesc ca le-au descoperit, ca le-au predat arheologilor, dar ca, mai apoi, ele nu au aparut in publicatii (de pilda: "sabia de aur" de la Bucium). Poate scrisul meu "platonic" si publicistic, orchestrat cu o multime de spectrograme, grafice, tabele de cifre, figuri geometrice si analize matematice, formule fizice si chimice, tratate vechi si moderne de intelepciune, cercetari literare si teatrale (teatrul dacic, zalmoxian, pe care l-am fondat in 1973 si in care am montat peste 40 de spectacole, majoritatea de veche si noua poezie romineasca, apoi traditii spirituale rominesti, mi-a ajutat mult de tot sa inteleg sintagma "rostiri bune" din des cintecele, despre care vorbeste Socrate, adica mantrele medicilor lui Zalmoxis), toate realizate cu sudoarea mea in numele cunoasterii maretilor daci, care acum ne privesc amariti prezentul, care e asa cum e, cu cersetori, cu someri, cu milioane de copii lasati la voia intemperiilor morale si spirituale, cu mineri care se ard de viu pe Valea Jiului, in chiar inima Tarii Dacilor. Cu politicieni carora nu le pasa de acesti oameni amariti. Cu interese geopolitice, ce matura din calea acelor politicieni domeniul spiritual care, scos din odaia unde se iau deciziile, anihileaza, cum arata istoria, purtatorii acelor interese (vezi cazul imparatului roman Traian care a murit in anul 117 in imprejurari cetoase la intoarcerea din ultimul razboi de cotropire al Romei, chiar la 13 ani /sic!!!/ dupa "scoaterea dacilor din istorie").

De fapt nici n-am vrut sa scriu carti specializate in domeniul arheologic sau istoric. Nici Hasdeu, nici Iorga nu au scris asemenea carti. Chiar si Etimologicum-ul se citeste ca un roman de aventuri lingvistice (in acelasi timp sint pur si simplu indragostit de cartile fundamentale ale lui Victor Spinei sau Alexandru Gonta despre continuitatea daco-vlaha si daco-romina in Moldova de pina la Nistru, carti pe care le pun in capul dovezilor stiintifice a genezei poporului nostru fiindca dovedesc cu prisosinta aceasta continuitate mai ales in Moldova meridionala, pe unde au trecut triburile slavilor, avarilor, pecenegilor, uzilor, tatarilor.). Ni-a orientat cercetatarile si scrisul experienta spirituala dacica, faptul ca acesti oameni minunati, mari zidari de construiri spirituale, au ales viata dura de la munte, asceza si gnoza in acele conditii, cu intemperii, cu umiditate, cu furtuna, cu nameti (si in acele timpuri clima era cam cu 30% mai umeda), cu ciclurile Chijevski de uragane magnetice ale Soarelui, cu mersul lunii in pas de 19 ani solari (ciclurile Meton, cunoscute de daci si inscrise mai apoi in maretul algoritm al asezarii asa ziselor cetati care sint de fapt marcari ale unor virfuri de munte in vederea depozitarii si transmiterii mesajului dacic - vezi cartea noastra "De la topografia cosmogonica la Kogaionon"). Comfortul unei cariere profesorale nici nu a fost, de altfel, cu putinta in conditiile raptului Basarabiei de catre URSS. Daca ajungeam profesor de istorie in URSS azi imi era rusine sa intru in Patria mea care este Romania.

Adriana Rusu-Pescaru e un bun arheolog de teren. I-am sugerat, deci, sa-i editam la Chisinau macar o carte. Academicianul Sergiu Radauteanu ia propus in 1996 sa-i urgenteze luarea doctoratului. Parca a vrut, dar apoi s-a lasat tacerea cit Siberia. Nu judec actiunile ei de mai incoace, actiuni despre care mi s-a vorbit si la Academie, si la Ministerul Culturii. Cu tatal ei, Dumnezeu sa-l ierte, am fost chiar prieten bun... Dumneaei declara prin ziare ca am facut sapaturi arheologice. Nu am facut sapaturi arheologice. Dar am colindat mult muntii pe liniile topografice ale dacilor, inclusiv pe magnificile "magistrale de plai" ale dacilor. Nu, nu am mers la intimplare, m-am dus acolo unde se intersecteaza liniile mesajului dacic cu framintarile dihotomice ale Cosmosului. Iar in urma buldoserelor si a exploatarilor forestiere am gasit destule fragmente ceramice sau metalice care sa confirme ca ipotezele mele geometrice si matematice cu privire la mesajul dacic sint bune de luat in sama. Or, noi am descoperit ce e mai important la daci (algoritmul lor matematic si geometric, cosmogonia lor si tehnicile armonizarii fiintarii omenesti cu acea cosmogonie) inca in tinerete, atunci cind organizam societati culturale rominesti in Basarabia, lucru care  nu mi-a facut drum cu flori din viata... Brusc ma vad acum, la barba sura, capul "mafiei ucrainene", "cautator de comori", "distrugator de monumente istorice" etc. Dumnezeu vede cine umbla la biserica. Iar Andrei Vartic nu are dusmani.

Dragostea noastra curata sint dacii. Interesul nostru curat este sa stie Rominia de fierul pur dacic, fier care nu ruginerste de peste 2000 de ani. Sa stie tinarul de la facultate ca dacii au cunoscut splendide mortare, splendida ceramica (am descoperit fragmente ceramice din materiale pur si simplu fantastice, dar astept dezghetarea cercetarii stiintifice in Romania ca sa le public), splendide picturi pe acea ceramica, picturi care aduna mesaje ale principalelor civilizatii antice (lotosul, viscul, acanthul, bradul etc - vezi pagina cu ceramica dacica de la www.iatp.md/dava ). Dorinta noastra curata este sa cunoasca liceienii andezitele sacre ale dacilor, sa se intrebe cum de a fost posibil, in acele timpuri, cu acele presupuse instrumente, cu acel presupus aliaj de fier plastic, sa se taie atit de perfect durele andezite de la Gradistea de Munte. Visul meu este sa se intrebe copiii in scoala romineasca cum de a fost posibil sa se taie acele cantitati uriase de piatra cu care dacii au zidit muntii fara ca macar un topor sau alt instrument de taiat piatra sa fie uitat prin cetati sau prin grandioasa cariera de la Magura Calanului.

Ma gindesc ca multe din amaraciunile crunte ale  tranzitiei ar putea fi usor trecute cu un credit  care ar valorifica turistic colosala bogatie arheologica a Rominiei. Dar, cum sa ajungi la acele credite cind nu exista nici un indicator spre statiunea Turdas care sa spuna: uite, domnii mei frantuji, aici sint 7000 de ani de civilizatie (fie pusa si paranteza asta: chinezii au construit un urias acoperis desupra sapaturilor din satiunea arheologica de la Yangshao ca sa nu se piarda inceputul vechimii lor, iar statiunea Turdas, care e mai veche cu vre-o 2000 de ani ca cea chinezeasca, este bine arata si cioburile milenare se farimiteaza si sub rotile tractoarelor, si sub fierul simplelor sape taranesti)! Cum sa-i demonstrezi americanului ca face sa bage banii in zona Cugirului fiindca pe aici a aparut scrisul, cind avem pe soseaua europeana Sibiu-Arad tot felul de reclame stupide si nicaieri nu vezi macar o placuta cit de mica pe care sa scrie: ACOLO E TARTARIA, LOCUL UNDE, POATE, S-A NASCUT SCRISUL MODERN. Nici un indicator pe aceasta sosea nu arata unde e Sarmisegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Densus, Germisara sau Cioclovina. Pina anul acesta chiar si indicatoarele din preajma cetatii de scaun a dacilor iti necajeau privirea si am tot scris pe la instantele judetene si nationale, dar numai venirea eclipsei din 1999 a schimbat ceva. Dar cum arata planul topografic al Zonei Sacre instalat in Zona Sacra? Fals, fals, fals, deci antistiintific. O mare lupta cu aceasta falsitate a dus jeneralul Vasile Dragomir. Si cu ce s-a ales acest distins general al Armatei  Romine? Cu palme trase hoteste de cineva care s-a ascuns in dosul unor tineri ziaristi chinuiti de demonul senzatiei cu  orice pret. Putem in aceste conditii, dragul meu frate, sa ne oprim cercetarile din cauza unor oameni ignoranti si iresponsabili? Rapundem cu un celebru verset al upanisadelor: neti, neti, neti! Iar copiii Rominiei moderne vor cunoaste exceptionalul mesaj spiritual si tehnologic pe care ni l-au depozitat atit de ingenios stramosii

7. Ati fost acuzat ca ati folosit harti secrete in cercetarile dumneavoastra, harti procurate de la generalul Dragomir. Cum comentati?

Dar are, oare, Romania harti secrete atunci cind din satelit se vede si cutia de chibrite, iar razboiaele moderne folosesc ca arma de distrugere in masa infometarea, subdezvoltarea, arhivarea iluziilor, ne-accesul la credite, stimularea nationalismului sau a sovinismului? S-apoi, cum vezi, nu stau la racoare pentru ca asi fi furat marile secrete ale armatei romine. Despre generalii romini cu care am discuatat chestiunea dacica pot spune atit: bravo Armatei Romine ca are asemenea generali: culti, patrioti, destepti. Generalul Vasile Dragomir, un adevarat cercetator al civilizatiei dace, un om care a mers pe jos in lung si-n lat muntii Orastiei, care cunoaste acei munti mai bine decit multi domni cu diploma de arheolog, a executat pe timpuri si o topografie solida, unica adevarata, a zonei Sarmisegetusa Regia. El este acela care s-a revoltat foarte tare atunci cind a fost demolat sanctuarul lui Burebista. Dar el nu e intrebat acum, la reconstructia sanctuarului dupa proiecte neprofesionale si false, vechi, neactualizate, care e topografia exacta a terasei dacice. Deci, ma rog bunului Dumnezeu, ca cei patru muncitori nesupravegheati de nimeni, care lucrau vara trecuta cu buldoserul in fostul Sanctuar al lui Burebista, descrisi de tine in citeva articole, sa reuseasca sa puna pietrele si coloanele lui Burebista pe misterioasele lupe de cuart ale lui Burebista si la nivelul topografic exact al terasei sacre dacice pe care acei ktistai (zidari) au nivelat-o perfect si, indraznesc sa afirm, ritualic (alaturi de mareata scara de alaturi pe care tot un buldozer a astupat-o in august-septembrie 1997 ca sa se lumineze acum si problema reconstructiilor). Si ma mai rog ca tamburii si plintele dace din andezit, impinse in vara anului 2000 de un buldoser in prapastia de linga terasele sanctuarelor, sa fie ridicate de arheologi inapoi si puse exact acolo unde au fost gasite pe exstraordinarele terase dacice (care, iata, nu au fost sapate pina la roca muntelui, de fundatie pentru acele terase, iar arheologii declara ca cercetarea arheologica a sanctuarelor a fost terminata).

Fiindca terasarile dacilor intrec orice inchipuire a omului modern despre posibilitatile omului antic de a realiza lucruri perfecte in conditii vitrege de munte. Or, mi-au trebuit harti bune de teren ca sa pot vedea mai bine aceste terasari. Mi-au trebuit aceste harti si pentru a controla cit de exacte sint maretele triunghiuri dreptunghice pe care le formeaza virfurile de munti zidite de daci. Anume pe harti bune de teren am vazut cit de perfect topografic a fost zidaria cosmogonica dacica. Cei care nu ne cred, inca nu sint perduti, experienta geometrica dacica este foarte simpla - gasesti o harta a Muntilor Orastiei, unesti cu o rigla si cu un creion asa zisul castru de pe Virful lui Patru cu cetatea Banita si Piatra Rosie. Cind vor trage aceste linii de scoala primara vor intelege imediat cine au fost dacii.

Cit costa o harta buna de teren care demonstreaza topografia cosmogonica a dacilor? Nu are pret pentru devenirea Romaniei. Si tocmai de aceea ea nu are nici o legatura cu seifurile secrete ale Armatei Romine. Nu, nu de la generalul Dragomir am aceste harti. Nu sint nici de la Armata Romina. Mi li-a daruit un necunoscut intr-o noapte ploioasa prin 1992, la cabana Costesti. Sint harti bune de teren de care se folosesc si padurarii, si geologii, si arhitectii, si arheologii. Totul sta in faptul daca vrei sa vezi ce este pe acele harti. Adica binele pentru Rominia.

8. Cum ati realizat Muzeul Virtual Dacic pe Internet? Cu ce ajutor l-ati realizat? Ce contine el?

E un muzeu destul de intins ca spatiu de Web; el aduna preistoria carpato-danubienilor, o pune pe Timelane-ul Lumii, pune acolo istoria geometrica a omului acestui spatiu de la rombul gasit pe osul de la Cuina Turcului pina la rombul de ceramica dacica care invaluieste bradul ce creste din saminta primordiala.La www.dacia.org elevul, studentul, pedagogul, profesorul, indrznesc sa spun si academicianul, va descoperi lucruri deosebite despre stramosii nostri. Muzeul e in crestere, in dezvoltare, dar are deja peste 20 de sali virtuale: simboluri danubiene, primii oameni, cei vechi, harti, chipuri de daci, tehnologii dacice, dave dacice - Sarmisegetusa, Fetele Albe, Costesti, Blidaru, Germisara, Sinca Veche, Sona (unde se poate admira celebra "Madona de la Sona", descoperita de generalul Nicolae Spiroiu, madona care sta si acum in colbul drumului) etc, etc. Am adunat pe site munca multor generatii de arheologi si cercetatori. Arheologia romineasca merita un loc de cinste in rangul arheologiilor lumii, iar daca nu este acolo, si ea poarta si vina, si pacatul. Dar si statul rominesc, si opinia publica romineasca care, iata, este tot mai des "invatata" de noii balmabili ca ortodoxia si dacizmul nostru sint de vina ca nu sintem primiti in EU sau NATO. Dar are oare EU si NATO un centru spiritual asa de puternic ca manastirile din Bucovina? Oare romanul lui Mateiu Caragiale, genial scris balcanico-dunarean, acel superb "vals domol. in vreme de lacrimi", nu sta alaturi de romanul lui Joyce in marea ierahie a literaturii din secolul XX? Oare Mircea Eliade nu sta alaturi de un Claude Levi-Straus sau George Dumezil?

Muzeul Virtual Dacic s-a realizat in iarna lui 2000 la New York de catre un grup mic de romini condusi de doctorul Napoleon Savescu, presedintele societatii Dacia Revival International din New York, care a suportat si toate cheltuielile. Am lucrat la New York cu placere, impreuna cu o echipa formidabila de romini pe care o si pomenesc aici: Marius Sprinceana, editorul "Ziarului rominesc" din New York, Nick Stoian, medic american si adevarat romin, Ioan Chelsoi, poet romin cu trei carti aparute la "Cartea romineasca" si inginer electronist american. De la lansarea site-ului si pina acum am primit mii de emailuri din toata lumea. Oamenii ne multumesc foarte tare. Chiar daca in unele locuri mai avem de lucru sub aspectul tehnologiilor specifice ale internetului, chiar daca unele imagini nu sint destul de reusite, chiar daca in muzeu nu a incaput si fundamentarea strict stiintifica a unor teze, chiar daca tot avem si avem de lucru la el, noi sintem bucurosi ca l-am realizat, fara ca sa umblam cu mina intinsa la saracul buget al Rominiei din anii 1997-2000. Dumnezeu sa le dea si altora iubirea de tara care ni-a dus pe noi sa urcam munti prapastiosi, sa facem mii de fotografii color, sute de spectrograme si roentghenograme (am o colectie mare cu spectrograme ale cioburilor si solurilor din principalele cetati si locuiri dacice, colectie care sta la dispozitia oricui ar vrea s-o consulte sau s-o corecteze), sa le publicam apoi in carti, ziare si reviste. Straniu mi-i ca in asa zisele acuze nu se pomeneste nimic despre lucrurile bune descoperite si publicate de echipele noastre: nimic despre fierul pur dacic; nimic despre felul cum dacii protejau fierul acesta contra ruginei; nimic despre proprietatile bactericide ale mortarelor dace; nimic despre misterioasa prezenta a ilmenitului in valul de pamint rosu de la Costesti; nimic despre glazurile dace; nimic despre folosirea lutului caolin de catre daci pentru a obtine structuri ceramice foarte fine sau dure; nimic despre topografia cosmogonica a dacilor; nimic despre modelul matematic al sanctuarelor de pe Dealul Gradistii descris de noi; nimic despre troianul de la Cioclovina, pe care noi am indraznit sa-l citim; nimic despre literele feniciene care apar la Blidaru. Dar stii cit face un P fenician incrustat pe poarta de la Blidaru? El ne aduce radicalii fundatori ai limbii romine nu de la Roma, ci din exceptionala antichitate carpato-danubiana. Iata ce face acest P fenician pe poarta de la Blidaru.

Domnule Brilinschi, noi nu ne suparam pe intepaturile unor magnati ai presei din Romania, fiindca noi traim fara dusmani si in destula absistena, masurata in unitati de capnobatai; noi pliestoim ktistoian si barbile noastre sint albe si de lunga biblioteca, si de experienta dura existentiala, si de intelegere serioasa, fundamentata stiintific, a faptului ca nu poti masura dimensiunea andezitelor dace fara puritatea privitului la cerul instelat. Asa ca nu ne supara nici reclama negativa, nici atacurile dure ale celor care au transformat neasemuita baie de la Germisara, orientata cosmic, in toaleta publica (un belgian imi spunea la acea baie ca daca monumentul ar fi in Belgia el ar fi devenit in mod sigur Mekka tuturor belgienilor). Noi vom continua sa bucuram o multime de instante judetene, nationale si internationale cu proiectul noastru de cercetare multidisciplinara a civilizatiei dace (prezentat si la Deva, si la Academie, si la Ministerul culturii, si la Presedentie), numit DACIAN CIVILIZATION HIGHWAY (Magistralele Civilizatiei Dace). Noi vom cauta sa fim cit putem (ca sintem si sub vremi, si sub evenimente) si calmi, si lucizi, si ironici, si cu tot internetul cercetatorului modern in traista noastra de cetateni romini, dar si ai lumii.Fiindca dacii sint masura de onoare a Romaniei, masara fara de care, iata, nu se mai poate.

Multumesc

Carti dacice ale dlui A. Vartic:
"Ospetele nemuririi"(1994),
"Catastrofa eliberarii" (1996)
"Fierul-Piatra, Dacii-Timpul" (1996),
"Magistralele tehnologice ale civilizatiei dacice" (1997),
"Drumul spre Kogaionon" (1998),
"Weg und WWW. A Portret of the World with Heidegger" (1999),
"Rolist eneas ner eneat" (1999),
"Kobayashi against Basho" (1999)
"O istorie geometrica a lumii" (2000)
"Variatiuni pe o tema de Claude Levi-Strauss" (2001)
"De la topografia cosmogonica la Kogaionon" (2001)

Website-uri:
www.dacia.org www.angelfire.com/journal/dacians www.angelfire.com/journal/Ezerovo www.angelfire.com/journal/basarabia www.angelfire.com/journal/varticbooks www.iatp.md/dava www.ournet.md/~geometrical www.angelfire.com/journal/billgates www.ournet.md/~anothersite www.moldovacc/ivartic www.dacia.org/variations www.dacia.org/vals www.dacia.org/dignity www.dacai.org/recviem www.dacia.org/chelsoi


Document Info


Accesari: 3592
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )