Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































WRITING THE ROMANTIC COMEDY - Billy Merlint

Carti




WRITING THE ROMANTIC COMEDY

BILLY MERLINT




Partea I - Pregatirea

Bazele conceptuale ale unei povestiri

Exista sapte componente esentiale ale oricarei povestiri: personajul, intriga si structura, tema, suportul vizual, dialogul, vocea naratoriala, contextul spatio-temporal (universul povestirii)

Conceptul de comedie romantica

Comedia romantica este o comedie a carei intrigi este construita īn jurul unei relatii romatice. Are de cele mai multe ori un final fericit iar componentele sale structurale se grupeaza īn jurul liniei narative A si a liniei narative B, prima dintre acestea - principalul scop al īntregii povestiri - fiind relatia dintre protagonisti si baza de sustinere a oricarei intrigi secundare B.

Structura clasica bazata pe cele trei componente: conflict, criza si rezolvare este definita, īn cazul comediei romantice sub formula: īntālnirea, despartirea, īmpacarea.

Intr-o comedie romantica, subiectul implicit este puterea dragostei. Datorita faptului ca personajele sunt adevaratul motor al intrigii unei comedii romantice, conflictele prezentate sunt īntotdeauna interioare. Protagonistii unei comedii romatice tind a fi incompleti din punct de vedere emotional. Lectiile pe care le īnvata acestia īn urma relatiilor lor de iubire determina deznodamāntul comediei romatice.

Prin urmare, paradigma structurii īn trei acte a unei comedii romantice poate fi astfel 11111x235l formulata: 1. Conflictul: dragostea īi provoaca pe protagonisti; 2. Criza: protagonistii trebuie sa accepte sau sa respinga iubirea; 3. Rezolvarea: iubirea īi transforma pe protagonisti.

Subgenuri

Trei subgenuri s-au dovedit durabile: ensemble - cu subcategoriile comedie familiala  ( "Hannah and Her Sisters) si comadie cu prieteni ("American Pie"); comedii romantice cu cupluri casatorite ("The Story of Us") si comedii romatice "triunghi" ("Bridget Jones").

Mixānd genuri... ca o forma de adaptare a speciei la cerintele din ce īn ce mai ridicate ale pietei, pot rezulta comedii romatice care integreaza elemente specifice: filmului de aventura ("Romancing the stone"); filmului cu crime ("The Maxican")'; filmului ce investigheaza tendintele subculturilor ("Women on the Verge of a Nervous Breakdown"); musical-ului ("Viva Las Vegas"); satirei ("Bulworth"); filmului fantastic ("Truly, Madly, Deeply") si altele.

Scurta istorie a comediei romantice

Desi īn perioada filmului mut nu exista un asemenea gen, totusi Buster Keaton, o data cu "The Navigator",1924, poate fi considerat ca un precursor al comediei romatice. Anii 30 anunta aparitia comediei screwball, un gen ce situeaza īn prim plan un personaj feminin modern, puternic, aproape agresiv - "the New Woman". Acest gen īncepe o data cu "It Happened One Night" (Frack Capra, 1934) si se maturizeaza o data cu "The Awful Truth" (1937). Comedia romantica atinge apogeul īn 1940 dar ascensiunea ascestui gen este brusc oprita de izbucnirea razboiului si de perioada imediat urmatoare acestuia. Abia la īnceputul anilor 60 comedia romatica cunoaste o noua ascensiune, de data aceasta prin infuzia unui aer nou sofisticat venit din directia Noului Val francez, īn principal prin Truffaut, si direct sub influenta mult-apreciatului Fellini. Continuānd aceasta directie, Woody Allen va impune mai tārziu un stil propriu inconfundabil, proaspat, inedit, inspirat. Īncepānd cu anii 80, ceea ce va ramāne specific genului va fi non-specificitatea sa caci se deschide drumul unor inovatii continue, iar comedia romantica va īmprumuta trasaturi caracteristice unor stiluri cu totul diferite ce o vor situa la un nivel cu atāt mai ridicat cu cāt miza devine mai mare. "Tootsie", "Moonstruck", "Preety Woman" si mai tārziu "Chasing Amy"  sau "Shakespeare in Love" redefinesc stilul prin interferenta inspirata cu alte genuri cinematografice.

Partea a II-a - Īn miezul problemei

Alchimia personajelor

Creerea unor protaginisti de care publicul se va atasa este prima īndatorire a unui scenarist de comedie romantica. Exista patru cerinte fundamentale care vor asigura acest lucru: protagonistii trebuie sa aiba un scop imediat reperabil, trebuie sa fie credibili, sa inspire empatie si sa aiba o structura interioara complexa exprimata cel mai eficient printr-un conflict psihologic. Cele mai bune metode de caracterizare sunt: particularizarea limbajului unui personaj, actiunile pe care le face, fizicul sau, ceea ce gāndeste si ceea ce gāndesc ceilalti despre el.

Personajul principal masculin are de obicei trasaturile oricarui tip de erou: are simtul umorului, are capacitatea de a ironiza si de a se autoironiza, este puternic dar sensibil, si cel mai important: el nu se afla īn relatia romantica doar pentru sex.

Personajul principal feminin este sensibil dar puternic, capabil a lega relatii si a iubi, a īntelege sentimentele celorlalti si pe ale sale; un lucru este sigur īnsa: nu se implica īn aventura romatica doar pentru bani.



Doua personaje secundare sunt comune genului: "the bellamy" - iubitul nepotrivit si "the buddy" - amicul. Primul este un obstacol īn calea relatiei romatice principale si serveste la definirea protagonistilor prin forta contrastului; al doilea propulseaza linia narativa jucānd rolul de oglinda a personajului principal. Dar cele mai convingatoare roluri secundare sunt acelea care transcend propriile lor functii, spre exemplu un prieten care devine rivalul aventurii romantice. Este aproape obligatorie prezenta personajelor "tridimensionale" care nu se īncadreaza īn nici unul dintre tipurile mai sus mentionate.

Potrivirea personajelor principale se realizeaza pe principiul analizei caracterologice minutioase si a descoperirii acelor conflicte interioare proprii unui protagonist care corespund celor ale partenerului. Protagonistii unei comedii romatice trebuie sa aibe nevoi interioare pe care numai partenerul cautat le poate satisface. si ambii trebuie sa creada ca iubirea si fericirea sunt mult mai importante decāt urmarirea conventiilor sociale.

Dezvoltarea temei

Tema reprezinta punerea īn forma dramaturgica a propriilor pasiuni, conceptii si atitudini ale scenaristului. O poveste va fi cu atāt mai convingatoare cu cāt va exprima experienta de viata a  scriitorului.

Punctul de plecare īn conturarea temei este stabilirea unei axiome - un adevar posibil ce va fi sustinut si explorat de-a lungul completarii povestii. Īn dezvoltarea temei se poate pleca de la o premisa īnchisa - o afirmatie ce contine īntreaga traiectorie a povestii si deznodamāntul sau - sau de la o premisa deschisa - de cele mai multe ori o īntrebare de la care pleaca autorul pentru a explora o anumita situatie. Īn timp ce prima optiune este mai sigura si mai solida, cea de-a doua este mai ofertanta descoperirilor si evolutiilor neasteptate ale personajelor si a contextului īn care se afla acestea.

Tema comediei romantice īn general īnglobeaza evolutia protagostilor, deznodamāntul povestirii si evolutia intrigilor secundare utilizate. Este esentiala ducerea pāna la capat a unei singure teme. Universalitatea continutului ideatic al temei asigura accesibilitatea si valoarea scenariului.

Structurarea conflictului

Cele trei elemente fundametale ale unei naratiuni sunt segmetate, īn cazul comediei romantice, īn sapte puncte esentiale: expunerea - o secventa prin care se identifica conflictul interior si exterior al protagonistului, lipsa acestuia īn contextul initial; catalistul - incidentul, de cele mai multe ori amuzant si incitant, prin care cei doi protagonisti se īntālnesc; primul punct de cotitura - prin care se ridica miza povestirii si se defineste clar scopul protagonistului; punctul central ("cārligul") - o situatie care leaga īn mod irevocabil protagonistul de antagonist (de cele mai multe ori stārnind tensiuni sexuale) si care are implicatii semnificative īn evolutia ulterioara a povestirii; al doilea punct de cotitura - miza jocului se ridica la cel mai īnalt nivel īn timp ce importanta relatiei romantice pune īn pericol sansa protagonistului de a-si atinge scopul, acesta fiind transferat asupra relatiei; punctul culminant - momentul jenant īn care motivatiile personale sunt marturisite si/sau scopul protagonistului este aparent abandonat; deznodamāntul - o īmpacare ce reafirma importanta relatiei, de cele mai multe ori un final fericit ce implica o nunta sau un alt angajament serios. Modul organic de īmpletire a acestor puncte esentiale ale povestirii necesita alternarea sustinuta a conflictului exterior si al celui interior. si nu uitati, cele mai valoroase scenarii reusesc sa pacaleasca structura, respectānd-o īn acelasi timp.

Mentinerea credibilitatii

Pentru a face plauzibila povestea din scenariul sau, un scriitor trebuie sa efectueze o munca de cerecetare care īi va da o baza de fapte valabile ce pot sugera evolutii pertinente ale intrigii, cercetare ce īi va pune la dispozitie, īn acelasi timp, detalii semnificative ce vor asigura credibilitatea protagonistilor si a situatiilor.

Credibilitatea este construita prin stabilirea unor reguli si apoi aderarea la acestea. Privitorul poate fi pacalit īn a crede īn "realitatea" faptelor daca mai īntāi un personaj contrazice un fapt prea extravagant pentru a fi credibil iar apoi este convins sa īl accepte. Iar daca povestea se desfasoara īntr-un tarām cu totul fantastic, acesta trebuie investit cu destule repere ale comportamentului uman pentru a-l sustine. Dar odata stabilite regulile, ele trebuie respectate consecvent.

De cele mai multe ori īn primele secvente ale scenariului, scriitorii trebuie sa arunce cāteva "seminte" (replici sau elemente de recuzita) care vor lua amploare dramaturgica īn evolutia ulterioara a faptelor si care creeaza asteptari īn mintea privitorului. Este vorba de celebra regula stabilita de Cehov: daca introduci o arma īn primul act al unei piese de teatru, atunci trebuie sa te asiguri ca ea se va declansa pāna la finalul celui de-al treilea.  Acest lucru este foarte important īn construirea unei comedii romantice, crearea asteptarilor si apoi satisfacerea lor fiind esentiale pentru a obtine credibilitatea relatiei dintre protagonisti. Comportamentul acestora trebuie sa trezeasca asteptari care sa fie satisfacute numai īn urma legarii relatiei. si asigurati-va ca protagonistii nu sunt atāt de mult schimbati de dragoste īncāt sa nu mai ramāna fideli propriului lor caracter.

Partea a III-a - Aspectele mai delicate

Arta umorului



Principiul esential al comicului este folosirea unei rasturnari de situatie care sa īnsele asteptarile publicului. Īn comediile romantice, īntālnim, de exemplu, adulti comportāndu-se ca niste copii, sofisticarea transformāndu-se īn prostie, femininul devenind masculin (sau invers), problemele private devenind publice. Umorul apare si atunci cānd personajele se iau prea īn serios. Īn mod ironic, cu cāt mai sobre devin personajele si cu cāt mai īndurerate, cu atāt mai mult adevar si umor rezulta din acest comportament. Comediile romantice utilizeaza umilirea mutuala ca mijloc de apropiere a protagonistilor si de maximizare a comicului situatiei lor.

Este necesara definirea tonului comic si sustinerea sa consecventa, fie ca acesta este de tip farsa, satira, parodie, umor negru, umor dramatic, umor sofisticat sau asocieri ale acestor genuri.

La fel cum filmele de actiune au o secventa a luptei ca punct culminant, la fel si comedia romantica, pe lānga o secventa de pur romantism, trebuie sa aibe si una īn care comicul atinge punctul culminant. Īnsa cea mai importanta regula a umorului este sinceritatea: situatiile care stārnesc cel mai mult rāsul sunt acelea pe care publicul le recunoaste ca fiiind rupte din viata lor zilnica.

A fi sexy

Cele mai importante lucruri de stiut despre īntilnirile intime este faptul ca ele trebuie sa īnsemne īntotdeauna ceva, trebuie sa conduca intriga mai departe si trebuie sa serveasca la caracterizarea protagonistilor. Principalul mod de a realiza acest lucru este tratarea incidentelor anterioare, ulterioare si a actului īn sine cu energia si imaginatia cu care sunt tratate toate momentele cruciale ale structurii dramaturgice. Īntr-un fel o comedie romatica este un preludiu continuu, dar acesta poate fi exprimat cu inventivitate īn doua feluri: metaforic sau explicit. Mai important decāt exprimarea unei atractii sexuale pure este creerea intimitatii īntre protagonisti. Ce urmeaza dupa sex trebuie sa fie de asemenea semnificativ, modalitatea originala de tratare a acestor momente trebuie sa ne aduca un plus de informatii despre protagonisti si trebuie sa mareasca miza relatiei dintre ei.

Dialogul

Dialogul bun este funcional si īndeplineste mai multe roluri: īmpinge povestirea mai departe, expune (stabileste coordonatele actiunii si da informatii despre trecut), este o modalitate de caracterizare a personajelor, de stabilire a temei, defineste tonul povestirii si creaza tensiune. Cele mai bune utilizari ale dialogului sunt cazurile īn care acesta īndeplineste mai mult decāt un rol īn acelasi timp. Dialogul bun este de asemenea utilizat cu economie, dupa principiul mai putin īnseamna mai mult, iar lucrurile lasate nespuse au implicatii mult mai mari decāt cele care sunt subliniate explicit. Mentinerea echilibrului īntre insinuare si jocuri de cuvinte subtile si marturisirea "dezvelita" prin care personajele īsi expun cele mai puternice sentimente īntr-un mod foarte sincer este secretul artei dialogului.

Suportul vizual

La fel ca si dialogul, imaginile vizuale evocate de scenariu trebuie sa īndeplineasca anumite roluri pentru a da consistenta viitorului film: imaginea trebuie sa evoce caracterul personajelor, tema, conceptul povestirii si, poate cel mai important, trebuie sa creeze o atmosfera, sa trezeasca emotii si sa aibe subtext psihologic. Aceste lucruri vor fi realizate tināndu-se cont de īntregul arsenal de mijloace cinematografice de care se poate folosi evocarea imaginii vizuale a unui scenariu. Metafora vizuala, atunci cānd este corect utilizata, poate sustine īntreaga tema a scenariului si poate crea o atmosfera distincta, puternica. Imaginea vizuala īnsa trebuie sa fie īntotdeauna legata organic de restul scenariului.

Partea a IV-a - Finisarea primei versiuni a scenariului

Aprofundarea mestesugului

Fie ca scenariul īncepe de o idee care este mai apoi dezvoltata si pusa la punct, fie ca mai īntāi exista structura povestii si apoi continutul acesteia, prima versiune terminata a scenariului nu va fi lasata niciodata asa cum e, ci va fi revizuita si perfectionata. Prima versiune este necesara īnsa descoperirii problemelor, a punctelor slabe ale scenariului. Dupa terminarea acesteia, este recomandabila reconsiderarea cātorva elemente: personaje, vocea naratoriala, intriga si structura, tema, credibilitate, umorul, senzualitatea, dialogul si suportul vizual.

Exista cinci elemente care dau o nota de profesionalism scenariului si care, atunci cānd sunt perfectionate, asigura succesul acestuia: claritatea si specificitatea, inventivitatea, caracterul succint, intensitatea si integritatea (interdependenta secventelor si caracterul unitar al produsului finit).

Conform proverbului "a scrie īnseamna a rescrie" si urmānd exemplul lui Hemingway care a marturisit a fi rescris de 39 de ori "Adio, arme", un scenariu sigur trebuie revizuit de atātea ori de cāt este nevoie pentru a fi adus īn forma cea mai buna.



loading...








Document Info


Accesari: 1576
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )