Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Sunetele limbii engleze

Gramatica


Sunetele limbii engleze

Sunetul este o realitate care se percepe cu auzul =i litera este o realitate care se percepe cu vederea.



Sunetele unei limbi sunt emise de oameni cu ajutorul organelor vorbirii: limba, buzele, cerul gurii, din\ii =i coardele vocale. Sunetele limbii se mai numesc de aceea =i sunete articulate.

}ntre sunete articulate =i liter[ exist[ o coresponden\[: literele sunt semne grafice prin care se noteaz[ sunetele ]n scris. Fiec[rui sunet ]i corespunde cel pu\in o liter[.

Sunetele limbii engleze se ]mpart ]n: 1.sunete vocalice; 2.sunete consonantice; 3.sunete semivocalice.

1.Sunetele vocalice

Sunetele vocalice sunt sunete articulate, pronun\ate printr-o deschidere mai larg[ a gurii, f[r[ ca aerul care iese din pl[m`ni s[ fie ]mpiedicat prea mult. De asemenea, la pronun\area sunetelor vocalice coardele vocale vibreaz[.

Aceste sunete se ]mpart ]n: a) vocale propriu-zise

b) diftongi

c) triftongi

Vocalele

Vocalele sunt sunetele vocalice de baz[. }n limba englez[ vocalele sunt de dou[ feluri, ]n func\ie de durata pronun\[rii:

-vocale scurte(a c[ror pronun\ie este de durat[ mai scurt[)

-vocale lungi(a c[ror pronun\ie este de durat[ mai lung[)


OBSERVA|IE: }n nota\ia fonetic[ vocalele lungi se scriu la fel cu

cele scurte corespunz[toare, dar au ]n plus

semnul ":" la dreapta lor.

Vocalele limbii engleze sunt:

[L] - "a" scurt: up, under, butter, mother

a: - "a" lung: ask, arm, fast, last, car

e - elbow, Emma, ten, set

- sunet specific englezesc: as, hat, flat

i - ink, in, is, big, pink, sing, silly, Billy

i: - eat, meat, be, me, beast

- "[": at, an, about, under, but, mother

- girl, hurt, Irvine

- on, off, dog, pot

- all, or, call, born, store

u - book, cook, look

u: - moon, fool, cool

Diftongi

Diftongii sunt sunete vocalice alc[tuite din dou[ vocale propriu-zise, pronun\ate ]ntr-o singur[ silab[.

ai - my, sky, ice, find

au - out, about, cow

ei - may, eight, make, take, wake

e - airplane, there, chair

[i - ear, clear, fear, hear, dear

u - old, ghoust, go, show

i - oil, boy, toy

[ - door

[u - poor

Triftongi

Triftongii sunt sunete vocalice alc[tuite din trei vocale de baz[ pronun\ate ]ntr-o singur[ silab[.

au - our, hour, tower, flower

[ai - iron, lion, fire

ei - player

2.Sunetele consonantice

Sunetele consonantice sunt sunete la a c[ror pronun\are gura este mai pu\in deschis[ dec`t ]n cazul sunetelor vocalice, iar aerul care iese din pl[m`ni ]nt`lne=te obstacole. Ele se pronun\[ fie cu vibrarea coardelor vocale, fie f[r[ ca acestea s[ vibreze. Ele sunt:

a) consoane surde (la care coardele vocale nu vibreaz[)

b) consoane sonore (la care coardele vocale vibreaz[)

Consoane surde

[p] - pye, play, apple, map, lamp

[t] - top, letter, butter, hat, flat, cat

[k] - book, cat, car, scared, act, stick

[f] - fire, five, fish, after, coffee, leaf, life

[s] - see, sky, ask, set, last, bus, kiss

q ] - ,,s" cu limba ntre din\i: think, toothpaste, thank

[ς ] - sure, cushion, fashion, trash

[tς] - chair, child, chin, matches, butcher

[h] - house, hat

Consoane sonore

Aceste consoane sunt consoane la a c[ror pronun\are coardele vocale vibreaz[.

Ele sunt:

[b] - bread, boy, about, rabbit, cube

[d] - doll, credit, edit, read, bed, red

[g] - garden, globe, go, English, big, egg

] - pleasure, measure

[l] - lamp, look, elbow, silly, bell

[m] - mouse, may, middle, compas, come

[n] - not, bandit, meaning, men

] - sing, think, ink

[r] - red, rabbit, rose, brush

[v] - volume, leaves, devil, stove

[z] - zero, zebra, visit, rose

] - ,,z" cu limba ]ntre din\i: there

[d - ] - jewel, Jack

3.Sunetele semivocalice

Sunetele semivocalice se mai numesc semivocale sau semiconsoane =i se numesc astfel deoarece nu sunt nici vocale, nici consoane, ci sunete de tranzi\ie.

Acestea sunt: [j] - yes, yellow, cute, new

[w] - world, window, what, liquid, quick

Consoane =uier[toare

Din grupul consoanelor surde precum =i din grupul consoanelor sonore o clas[ aparte o constituie cea a consoanelor =uier[toare. Consoanele =uier[toare sunt consoanele surde sau sonore a c[ror pronun\are se aseam[n[ cu un =uierat.

+uier[toare surde:  +uier[toare sonore:

[ς] [ - ]

[s] [z]

[q] [ - ]

[tς ] [d - ]

Regulile adjectivului

}n limba englez[, adjectivul se a=eaz[ ]ntotdeauna ]nainte de substantivul pe care ]l determin[.

ex: big plane, nice city, big house


OBSERVA|IE: }n afar[ de pozi\ia din fa\a substantivului,

adjectivul mai poate fi a=ezat dup[ verbul "to be".

ex: -my house is nice

-it isn't a big house

-it's nice and cosy

}n limba englez[ adjectivul nu se acord[ ]n gen, num[r =i

caz cu substantivul pe care ]l determin[. Adjectivul are

]ntotdeauna aceea=i form[, adic[ este invariabil.

ex: a nice girl - a nice boy

nice girls - nice boys

Substantivul

Num[rul substantivului:

}n limba englez[, ca =i ]n limba rom`n[, substantivele au dou[ numere: singular =i plural.

Pluralul este de dou[ feluri: plural regulat =i neregulat.

1.Pluralul regulat

Marea majoritate a substantivelor formeaz[ pluralul prin ad[ugarea termina\iei -s sau -es la forma de singular.

Reguli care arat[ c`nd se adaug[ termina\ia -es:

a) Termina\ia -es se adaug[ ori de c`te ori forma de singular se termin[ ]n urm[toarele grupuri de litere:

-s ex: bus-buses

-ss ex: kiss-kisses

-x ex: box-boxes

-sh   ex: bush-bushes

-(t)ch  ex: watch-watches

-(d)ge ex: bridge-bridges


OBSERVA|IE: C`nd forma de singular se termin[ ]n litera "e", la

plural se adaug[ numai "s" astfel ]nc`t s[ se evite

dou[ litere "e" al[turate.

b) Se mai adaug[ termina\ia -es atunci c`nd forma de singular se termin[ ]n "y" precedat de o consoan[. }n acest caz, la plural "y" se transform[ ]n "i" =i se adug[ -es.

ex: sky-skies

fly-flies

baby-babies

daisy-daisies

c) Termina\ia -es mai apare =i la forma de plural a unora dintre substantivele care se termin[ =i ]n litera "o". Este vorba despre substantivele terminate ]n "o" care sunt de origine germanic[.

ex: potato-potatoes

tomato-tomatoes


OBSERVA|IE: }n toate celelalte cazuri substantivele cu plural

regulat primesc la plural termina\ia -s.

ex: girl-girls, boy-boys, car-cars, toy-toys, way-ways, dog-dogs,

cat-cats, map-maps, lamp-lamps.

2.Pluralul neregulat

}n limba englez[ exist[ un num[r relativ mic de substantive al c[ror plural constituie o excep\ie la regula form[rii pluralului prin ad[ugarea unei termina\ii la forma de singular.

}n realitate, astfel de substantive au constituit c`ndva marea majoritate a substantivelor limbii engleze.

Odat[ cu exercitarea tot mai puternic[ a influen\ei limbii franceze asupra limbii engleze, pluralul ]n -s/-es s-a extins ]n dauna pluralului format prin alte mijloace =i care ]=i avea originea ]n limba german[.

Substantivele al c[ror plural este neregulat sunt:

man-men

woman-women

foot-feet

tooth-teeth

goose-geese

child-children

ox-oxen

mouse-mice

louse-lice

die-dice

}n afar[ de acestea mai exist[ c`teva substantive care au aceea=i form[ pentru singular =i plural:

sheep-sheep

deer-deer

fish-fish

trout-trout

series-series

Felurile propozi\iilor =i construirea lor ]n englez[

Dup[ scopul comunic[rii(inten\ia vorbitorului) propozi\iile

pot fi:

1.enun\iative: propozi\ii prin care vorbitorul face o comunicare, o

constatare, ]=i exprim[ o p[rere etc.

2.interogative: propozi\ii prin care vorbitorul se intereseaz[ de

ceva, cere o l[murire, ]ntreab[ ceva etc.

3.exclamative: propozi\ii prin care vorbitorul exprim[, pe l`ng[

informa\ia propriu-zis[, =i atitudinea sa(starea sa

sufleteasc[) fa\[ de informa\ia respectiv[.

Dup[ un alt criteriu, cel al sensului ]n care merge comunicarea, propozi\iile se ]mpart ]n:

a)    propozi\ii afirmative

b)    propozi\ii negative


OBSERVA|IE: Fiecare dintre cele trei tipuri de propozi\ii

numerotate mai sus cu 1, 2 =i 3 pot s[ fie at`t

afirmative c`t =i negative.

Construirea propozi\iilor enun\iative-afirmative

Propozi\iile enun\iative-afirmative au urm[toarea structur[:

1.subiectul

2.verbul predicativ la forma de infinitiv scurt

3.restul cuvintelor

ex: I like to fly.

You like to play.

He likes to sleep.


OBSERVA|IE: La persoana a treia singular verbul prime=te

termina\ia -s sau -es. Cazurile c`nd se adaug[ -es

sunt acelea=i cu cele de la pluralul regulat.

ex: She plays football.

He studies Enlish.

Construirea propozi\iilor enun\iative-negative

Structura acestor propozi\ii este:

1.subiectul

2.verbul auxiliar ,,do"

3.nega\ia ,,not"

4.verbul de conjugat la infinitiv scurt

5.restul cuvintelor

ex: I do not like to fly.

You do not like to play.

He does not like to sleep.


OBSERVA|IE: La persoana a treia singular termina\ia care

marcheaz[ persoana =i num[rul o prime=te

auxiliarul ,,do" care cap[t[ forma ,,does".

Forma ,,do not" se poate contrage ]n ,,don't", iar

forma ,,does not" ]n ,,doesn't".

ex: I don't like to fly.

You don't like to play.

He doesn't like to sleep.

Construirea propozi\iilor interogative-afirmative

Structura lor este:

1.verbul auxiliar ,,do" cu forma ,,does" la persoana a 3-a, singular

2.subiectul

3.verbul de conjugat la infinitiv scurt

4.restul cuvintelor

ex: Do you like to fly?

Does she like your name?

Where do you live?

Are you O.K.?

Construirea propozi\iilor interogative-negative

Structura propozi\iilor este:

1.verbul auxiliar ,,do"

2.subiectul

3.nega\ia ,,not"

4.verbul de conjugat la infinitiv scurt

5.restul cuvintelor

ex: Do you not like to fly?

Does she not like your name?

Are you not O.K.?


OBSERVA|IE: }n cazul folosirii formelor contrase "don't" =i

"doesn't" , structura este urm[toarea:

1. "don't" sau "doesn't" ]n func\ie de persoan[ =i num[r

2. subiectul

3. verbul de conjugat la infinitiv scurt

4. restul cuvintelor

ex: Don't you like to fly?

Doesn't she like your name?

Don't you live in London?

Don't you feel well?

R[spunsul la ]ntreb[ri

La ]ntreb[rile la care se poate r[spunde cu "da" sau cu "nu" r[spunsul poate fi complet sau scurt.

R[spunsul complet ]nseamn[ transformarea prop. interogative ]n una enun\iativ[, folosindu-se deci, de toate cuvintele din prop. interogativ[

ex: -Do you like music? Yes, I like music.

-Does she like to go to the cinema when she is not busy?

Yes, she likes to go to the cinema when she is not busy.

R[spunsul scurt presupune deasemenea construirea unei propozi\ii enun\iative. De data aceasta, ]ns[, nu se mai folosesc toate cuvintele din propozi\ia interogativ[, ci doar subiectul =i verbul auxiliar "do"(sau "to be" etc.). Dac[ r[spunsul este negativ se folosesc deobicei formele negative contrase.

ex: -Do you pilot a big plane? -Is she a beautiful girl?

No, I don't. No, she isn't.


OBSERVA|IE: Dac[ r[spunsul este afirmativ, propozi\ia

enun\iativ[ se construie=te cu auxiliarul "do"

("to be" etc.).

ex: -Do you like music? Yes, I do.

-Are you a pilot? Yes, I am.

-Do you live here? Yes, I do.

Articolul

Defini\ie: Articolul este partea de vorbire flexibil[ care ]nso\e=te

substantive =i arat[ dac[ un substantiv denume=te un

element cunoscut vorbitorilor sau un element nou ]n

cadrul conversa\iei.

Felul articolului:-hot[r`t

-nehot[r`t

Articolul nehot[r`t

Articolul nehot[r`t se a=eaz[ ]ntotdeauna ]naintea cuv`ntului pe care ]l ]nso\e=te. El are dou[ forme:

"a"­[ ]: ]naintea cuvintelor care ]ncep cu un sunet consonantic

sau semivocalic.

ex: a book, a pen, a window, a yellow car

2. "an"[ n]: ]naintea cuvintelor cu un sunet vocalic.

ex: an apple, an egg, an eye, an hour

Cazuri ]n care se folose=te articolul nehot[r`t

}nso\e=te substantive care exprim[ un element nou ]n cadrul

conversa\iei.

ex: Mike sees a plane in the sky.

}nso\e=te substantive care denumesc profesia, ocupa\ia sau

calitatea unei persoane.

ex: Mike is a pilot.

Sue is a student.

}nso\e=te substantive care sunt folosite ]n sens general.

ex: A plane is very fast, a bicycle is slow.

}n unele expresii.

ex: in a whisper

in a hurry

Articolul hot[r`t

Defini\ie: Articolul hot[r`t este articolul care se folose=te atunci

c`nd vorbitorii cunosc despre ce e vorba.

- Articolul hot[r`t se a=eaz[ ]n limba englez[ ]ntotdeauna ]naintea

cuv`ntului pe care ]l determin[. El se pronun\[ ], atunci c`nd

cuv`ntul care urmeaz[ ]ncepe cu un sunet vocalic.

ex: the apple

the eye

the hour

- El se mai pronun\[ ], atunci c`nd cuv`ntul care urmeaz[

]ncepe cu o consoana sau cu o semivocal[.

ex: the boy

the cinema

the window

Cazuri ]n care se folose=te articolul hot[r`t

}nso\e=te un substantiv care reprezint[ un element cunoscut

vorbitorilor.

ex: Mike pilots a plane. The plane is big.

}naintea substantivelor proprii, nume de familii pentru a

desemna ]ntreaga familie.

ex: the Browns - familia Brown

the Jacksons - familia Jackson

the Clintons - familia Clinton

}nainte substantivelor proprii care denumesc mun\i sau dealuri.

ex: the Alps

the Rocky Mountains

}naintea substantivelor proprii, nume de ape curg[toare.

ex: the Danub

the Thames

the Missisippi

}naintea substantivelor proprii, nume de m[ri =i oceane.

ex: the Atlantic Ocean

the Indian Ocean

the Black Sea

}naintea substantivelor folosite cu sens general.

ex: The cat is an animal.

}naintea substantivelor proprii, nume de ziare, reviste sau alte

publica\ii periodice.

ex: the Times

the Washington Post

}naintea substantivelor proprii, nume de institu\ii.

ex: the British Museum

the Science Museum

the Opera

Se a=az[ ]ntre prepozi\ie =i substantiv.

ex: on the table

in the sky

under the bed

Excep\ii: at home, to school, in school, in hospital, in church

10. }naintea substantivelor proprii, nume de \[ri atunci c`nd 

numele \[rii este alc[tuit din dou[ sau mai multe cuvinte.

ex: The United States of America, the Czech Republic

Excep\ie: Great Britain

}naintea substantivelor proprii, nume de ambarca\iuni.

ex: the Titanic

}naintea numeralelor ordinale.

ex: the first

}naintea substantivelor care denumesc obiecte unicate.

ex: the sun

the moon

the earth

the univers

}naintea adjectivelor la gradul superlativ relativ.

ex: the best

}naintea oric[rui substantiv cu determinare precis[.

ex: This is not the John I know.

Cazuri ]n care nu se folose=te articolul hot[r`t

}naintea substantivelor care denumesc persoane.

ex: Mary, Bill, Jack, John

}naintea substantivelor proprii, nume de continente.

ex: Asia, Europe, Africa, Australia

Excep\ie: the Arctic

}naintea substantivelor proprii, nume de localit[\i.

ex: Bucharest, London, Athens, Warsaw

Excep\ie: the Hague

}naintea substantivelor care denumesc mesele zilei.

ex: breakfast, lunch, dinner, supper

}naintea substantivelor care denumesc zilele s[pt[m`nii.

ex: Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday,

Friday, Saturday

}naintea substantivelor care denumesc =tiin\e, obiecte de studiu, materii de ]nv[\[m`nt.

ex: Mathematics, Physics, Chemistry

}naintea substantivelor care denumesc lunile anului.

ex: August, September, October...

}naintea substantivelor care denumesc alimente.

ex: cheese, coffee, bacon, sugar

}naintea substantivelor care denumesc substan\e, materii

prime, materiale.

ex: gold, silver, bronze

10.}naintea substantivelor care denumesc jocuri.

ex: Monopoly, chess, football

11. }naintea unor substantive folosite la plural pentru a exprima

ideea de "]n general", de clas[ de obiecte.

ex: Children love sweets.

Flowers are nice.

Cars are very popular.

12. }naintea substantivelor care denumesc \[ri, c`nd numele \[rii

este format dintr-un singur cuv`nt.

ex: England, France, Portugal, Italy

Excep\ii: Great Britain, the Netherlands

13. }naintea substantivelor care denumesc \inuturi geografice.

ex: Kent, Transylvania

14. }naintea substantivelor care denumesc lacuri; se pot ivi

urm[toarele situa\ii:

a)    numele lacului este alc[tuit dintr-un singur cuv`nt; nu se articuleaz[.

ex: Ontario

b)    numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte, din care ultimul este "lake".

ex: The Salty Lake

c)    numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte din care primul este "lake".

ex: Lake St. John

Timpul prezent perfect

(Present Perfect)

Timpuril perfecte sunt folosite ]n englez[ pentru a exprima ideea c[ ac\iunea verbului este ]ncheiat[.

Toate timpurile perfecte se construiesc cu verbul auxiliar "to have". Prezentul perfect se construie=te cu auxiliarul "have" la prezent, urmat de participiul trecut al verbului no\ional. (Participiul trecut ]n cazul verbelor neregulate este cea de-a treia form[ din cele de baz[.)

ex: Sue has caught a cold.

I have borrowed this book.

Prezentul perfect se folose=te pentru a exprima o ac\iune care a ]nceput ]n trecut =i s-a terminat cu pu\in timp ]nainte de

momentul vorbirii.

ex: Mike has just come.

Prezentul perfect se folose=te =i pentru a exprima o ac\iune

]nceput[ ]n trecut, terminat[ ]n trecut, dar care are urm[ri ]n

prezent.

ex: Sue has caught a cold.

Clasificarea verbelor

Clasificarea verbelor se poate face ]n func\ie de dou[ diferite criterii:

Criteriul modului - ]n care flexioneaz[ (dac[ ]=i schimb[

forma ]n mod asem[n[tor sau nu).

·Verbele regulate sunt cu mult mai numeroase dec`t cele

neregulate. Ele au ca tr[s[tur[ comun[ faptul c[ formeaz[

trecutul =i participiul trecut prin ad[ugarea termina\iei -ed la

forma de infinitiv. Exemple de verbe regulate:

  Infinitiv Past Tense Past participle

to finish finished finished

to ask asked asked

to borrow borrowed borrowed

to play played played

Verbele neregulate sunt mai pu\in numeroase. Ele formeaz[ Past Tense =i Past Participle prin alte mijloace dec`t prin ad[ugarea termina\iei -ed. Aceste forme sunt fie diferite de infinitiv, dar identice ]ntre ele; fie diferite de infinitiv =i diferite =i ]ntre ele; fie diferite ]ntre ele iar una identic[ cu infinitivul. Exemple de verbe neregulate:

Infinitiv  Past Tense Past Participle

to have had had

to catch caught caught

to write wrote written

to go went gone

to set set set

to run ran run

to put put put

Criteriul utiliz[rii - verbele se ]mpart ]n verbe no\ionale

=i verbe auxiliare.

Verbele no\ionale sunt marea majoritate a verbelor. Ele sunt

utilizate pentru a comunica ideea de ac\iune.

ex: to write, to finish, to go, to take, to understand

· Verbele auxiliare sunt mult mai pu\ine la num[r. Ele nu se

folosesc pentru a comunica ideea de ac\iune, ci pentru a furniza

informa\ii ]n leg[tur[ cu modul, timpul, persoana =i num[rul unei

ac\iuni exprimate de un verb no\ional.

ex: to have, to be, to do. Pe l`ng[ acestea mai sunt folosite ca

verbe auxiliare =i unele dintre verbele modale: shall, should,

will, would.


OBSERVA|IE: Toate verbele auxiliare pot fi folosite =i ca

verbe no\ionale.

Powered by https://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate

II I

 



Document Info


Accesari: 5099
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )