Elaborarea planului de afaceri

Elaborarea planului de afaceri

Unul dintre cele mai des utilizate instrumente intreprenorial – manageriale in perioada actuala il reprezinta planul de afaceri.

4.1. Planul de afaceri este o metoda intreprenorial – manageriala de proiectare si promovare a unei afaceri noi sau de dezvoltare semnificativa a unei afaceri existente, pornind de la identificarea unei oportunitati economice, prin care se determina obiectivele de realizat, se dimensioneaza si structureaza principalele resurse si activitati necesare, demonstrand ca aceasta este profitabila, ca merita sa fie sprijinita de potentialii stakeholderi.

Pentru nevoile specifice ale unei IMM, prezentam in continuare o configuratie a unui plan de afaceri.

1. Prezentarea afacerii

1.1 Prezentarea firmei

data si procedura de infiintare;

forma de organizare, capitalul social, eventual numarul si valoarea nominala a actiunilor, asociatii, actionarii;

elementele de identificare – numele firmei, al proprietarilor, al managerilor, numarul de inregistrare la Registrul Comertului, adresa, telefonul, faxul;

cenzori, consultanti, solicitati;

produsele si/sau serviciile oferite;

momente semnificative in istoricul firmei;

pozitia firmei in industria din care face parte;

perspectivele de dezvoltare;

1.2 Descrierea activitatilor firmei

domeniul de activitate;

pozitia produselor si/sau serviciilor pe curba ciclului lor de viata;

intensitatea concurentei in dom 212e44c eniu.

1.3 Definirea obiectivelor.

misiunea firmei;

obiectivele prioritare ale afacerii in urmatorii 2 – 3 ani si pe termen scurt;

caracterul care se urmareste a fi imprimat afacerii, imaginea firmei care se doreste a fi impusa pe piata.

2. Situatia pietei

2.1 Clientii

structura lor (varsta, sex, mediu de referinta – urban, rural, nivel social, situatie materiala, etc.);

motivele cumpararii produsului / serviciului oferit;

modelele comportamentale (frecventa cumparaturilor si valoarea medie a acestora, disponibilitatile banesti, etc.).

2.2 Segmentul de piata

localizare geografica;

dimensiunea (numarul de clienti estimati), ponderea in ansamblul pietei produsului/serviciului;

tendintele manifestate (crestere, descrestere, ritmuri);

trasaturi    specifice.

2.3 Produsul/serviciul oferit

descrierea acestuia, parametrii sai constructivi, functionali, de design;

parametrii sai economici – costuri, preturi, profit;

caracterul cererii satisfacute (vitala, moda, etc.);

canalele de distributie folosite;

actiuni promotionale desfasurate.

2.4 Concurenta

principalii concurenti, localizarea lor, dimensiunea segmentului lor de piata, parametrii tehnico - economici ai produselor/serviciilor oferite, canalele de distributie folosite;

reputatia, atuurile si deficientele concurentilor.

3. Organizarea si conducerea firmei

3.1 Operatiile de productie si de expeditie

descrierea principalelor etape, precizarea duratei lor si a cheltuielilor pe care le genereaza;

cerintele fizice (masini, utilaje, instalatii, echipamente) si de consumuri (materii prime, materiale, energie, piese, etc.);

organizarea fluxurilor informatiilor;

organizarea controlului de calitate.

3.2 Echipa de lucru

personalul necesar (numar, structura, calificari, etc.);

sistemul de retribuire;

sistemul de formare si perfectionare;

cerintele personalului.

3.3 Conducerea firmei si staful acesteia

conducerea de catre proprietarul – manager sau de manageri specialisti;

structura organizatorica;

delimitarea responsabilitatilor conducatorilor.

4. Situatia economica si financiara a firmei

4.1 Venituri si cheltuieli

previziunea vanzarilor (pentru primul an al functionarii firmei este indicat sa se faca estimari lunare, iar pentru urmatorii 2 – 3 ani estimari anuale);

previziunea profiturilor si pierderilor (pe aceleasi intervale ca si previziunea vanzarilor);

previziunea fluxului de numerar (soldul initial al numerarului plus intrari in numerar minus plati in numerar. Rezulta soldul final al numerarului);

Trebuie avut in vedere faptul ca pentru o IMM situatia fluxului de numerar este vitala, deoarece aceasta reflecta solvabilitatea firmei, capacitatea ei de a achita plata facturilor furnizorilor de echipamente, materii prime, materiale, etc. Din acest motiv, in primii patru ani de existenta ai firmei este necesar sa se acorde situatiei fluxului de numerar mai multa atentie decat cea acordata situatiei profiturilor si pierderilor, ceea ce presupune urmarirea indeaproape a recuperarii sumelor datorate de debitori (in caz contrar conducerea IMM se poate confrunta cu situatia inregistrarii unui profit pe hartie si a lipsei de lichiditati ).

costul demararii intreprinderii;

cerintele financiare totale;

sursele financiare si destinatiile imprumuturilor avute in vedere;

activele (destinatiile) si pasivele prevazute (sursele proprii plus sursele atrase plus profitul);

pragul de rentabilitate a activitatii firmei.

Pe baza planului de afaceri, avand cuprinsul sugerat, in final, se intocmeste un document sintetic – “Sumarul executiv”, care evidentiaza elementele esentiale ale planului, si anume:

A.    Descrierea sintetica a afacerii

B.    Sumarul principalelor obiective urmarite

C.  Descrierea produsului/serviciului oferit (cu eventuale ilustrari constand in fotografii, scheme, diagrame, tabele, grafice, etc.)

D.  Sumarul segmentului de piata vizat (piata tinta) si a modelelor de marketing preconizate

E.     Sumarul previziunilor financiare pentru:

Volumul vanzarilor in fiecare din urmatorii trei ani

Nivelul profitului in aceeasi perioada

Capitalul necesar pentru demarare

In tabelul 4.1 se prezinta o structura a planului de afaceri relativ complexa, care se regaseste in proportie de 90% la autorii si firmele de consultanta consacrate. Structura cuprinde elemente esentiale care, in conditii normale, trebuie sa se regaseasca in cvasitotalitate in planul de afaceri. Ea prezinta o structura – ghid ce trebuie particularizata pentru fiecare plan de afaceri, in functie de specificul situatiei si de cerintele stakeholderilor implicati:

Structura planului de afaceri

Tabelul 4.1

Sursa: Ovidiu Nicolescu, “Managementul intreprinderilor mici si mijlocii. Concepte, metode, aplicatii studii de caz”, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag. 218

Sinteza planului de afaceri. Acest capitol se mai numeste frecvent si sinteza executivului si cuprinde in principal urmatoarele elemente:

descrierea succinta a firmei;

prezentarea produselor si/sau serviciilor;

piata potentiala;

proiectiile cercetarii de piata;

avantajul competitiv al produselor si/sau serviciilor;

principalele aspecte financiare implicate;

profitabilitatea firmei;

echipa manageriala;

oferta sau propunerea adresata destinatarului planului de afaceri.

Prezentarea intreprinderii. Capitol cu caracter introductiv, insereaza informatii referitoare la :

profilul firmei;

scurt istoric al organizatiei;

regimul juridic al firmei.

Produsele si serviciile firmei. Principalele informatii cuprinse in acest capitol au drept continut:

prezentarea naturii si destinatiei lor;

descrierea proceselor de fabricatie implicate;

evidentierea caracteristicilor definitorii ale produselor si serviciilor (cost, calitate, performante, etc.);

indicarea licentelor si patentelor folosite;

caracterizarea stadiului dezvoltarii tehnice a produsului;

indicarea fazei ciclului de viata in care se afla produsele si serviciile;

relevarea produselor competitive si a punctelor forte si slabe ale acestora;

evidentierea necesitatii schimbarilor tehnologice, tinand cont de ceea ce fac concurentii si de tendintele tehnice pe plan international in respectivul domeniu.

Programul de marketing si planul de vanzari. Elementele principale incorporate in acest capitol se refera la:

segmentul de piata tintit;

concurentii firmei;

strategia de marketing;

situatia vanzarilor in trecut, prezent si viitor;

politica de preturi;

politica de distributie;

conditiile de vanzare ale produselor, in special de plata ale acestora;

programul de reclama si promovare a produselor;

alte elemente comerciale considerate esentiale in cazul fiecarei situatii; de exemplu, indicele de sezonalitate, reglementari comerciale speciale, programe guvernamentale de asistenta la export, noi tendinte de marketing pe alte piete, etc.

Programul de dezvoltare a produselor si serviciilor. Informatiile cuprinse in acest capitol se refera la situatia actuala si viitoare a produselor din urmatoarele puncte de vedere:

preturi;

caracteristici tehnice si tehnologice;

viitoarea generatie de produse;

actiunile proprii de cercetare – dezvoltare desfasurate in prezent si cele prevazute pentru perioada urmatoare, cu precizarea produselor modernizate care vor rezulta;

segmentul de piata pe care va fi marketat fiecare produs nou;

anticiparea dezvoltarilor de noi produse si servicii in viitorii ani.

De remarcat dimensiunea pronuntata prospectiva a abordarii, precum si accentul pe relatia activitatii de cercetare – dezvoltare si cerintele pietei.

Programul activitatilor operationale. Continutul acestui capitol este axat dominant pe activitatile de productie, abordand cu prioritate urmatoarele aspecte:

programarea productiei;

gestiunea stocurilor de materii prime, semifabricate, piese de schimb, etc., aferente fiecarui produs, tinand cont de cerintele clientilor;

programarea aprovizionarii cu materii prime, in functie de structura productiei si esalonarea fabricatiei;

cheltuielile necesare pentru a satisface necesitatile primelor trei programe;

service-ul pentru produse;

previziuni privind cresterea capacitatii de productie impreuna cu costurile si perioadele aferente;

masurile de amplificare a eficientei activitatilor de productie;

relatiile contractuale cu furnizorii actuali si sursele alternative de aprovizionare.

Managementul activitatilor. Fara a avea un caracter exhaustiv, acest capitol are in vedere indeosebi urmatoarele elemente principale:

prezentarea organigramei, cu principalele caracteristici;

prezentarea echipei de manageri superiori, a C.V.-urilor acestora, cu reliefarea abilitatilor care pot sa contribuie la dezvoltarea companiei;

descrierea conceptiei manageriale si a practicilor utilizate fata de comerciantii cu ridicata, concurentii, comunitatea locala, etc.;

indicarea modalitatilor de motivare a salariatilor;

relatiile cu sindicatul;

structura proprietatii firmei si reglementarea sa juridica;

serviciile de contabilitate, juridice, consultanta, training, la care firma apeleaza de regula.

Planul financiar. Capitol cu o mare importanta in economia de ansamblu a planului de afaceri, ce incorporeaza, de regula, urmatoarele elemente:

situatia costurilor si a veniturilor;

proiectiile de cash-flow in diferite variante, tinand cont de sursele de finantare posibile;

bilantul contabil;

analiza break-even pentru ansamblul firmei si principalele produse.

Oferta finala sau intreprenoriala a planului de afaceri. Acest capitol cuprinde elemente referitoare la :

marimea sumelor solicitate furnizorilor potentiali de fonduri;

termenii financiari in care se solicita sumele respective;

destinatiile exacte ale sumelor solicitate;

conditiile de parteneriat.

Anexele cuprind o varietate de elemente referitoare la activitatea si performantele firmei, de natura sa aduca un plus de informatii si argumente indirecte destinatarului planului de afaceri, in favoarea acceptarii ofertei sale finale.

Cele mai frecvente documente, care se anexeaza, sunt urmatoarele:

contracte preforma, care sa dovedeasca intentia unor clienti de a cumpara produsele sau serviciile care se vor furniza;

oferte pentru justificarea costurilor investitionale, de utilaje, echipamente, etc.;

oferte de pret pentru materii prime, materiale utilizate in procesele tehnologice;

contracte semnificative:

inchirieri;

contracte de aprovizionare;

contracte de leasing;

intelegeri de parteneriat;

intelegeri intre concurenti;

intelegeri cu angajatii:

asigurari etc.

La intocmirea propriului plan de afaceri pot fi facute greseli. Greselile cele mai semnificative, cele mai frecvente, structurate pe domenii de activitate, sunt urmatoarele :

A – Greseli de marketing

extragerea caracteristicilor produsului/serviciului;

lipsa unei previziuni clare asupra vanzarilor;

lipsa avantajelor competitive din punct de vedere al clientului;

lipsa strategiei de nisa;

lipsa abordarii ciclului de viata al produsului;

lipsa analizei duratei de timp de la sosirea comenzii clientului in firma pana la onorarea acesteia;

nerecunoasterea fortei competitorilor.

B – Greseli de management

egalitatea membrilor echipei de conducere;

lipsa experientei relevante a managerilor.

C – Greseli de management financiar

exagerarea numarului de situatii financiare prezentate si convingerea personala ca planul de afaceri consta doar in prezentarea situatiilor financiare;

lipsa calculului privind pragul de rentabilitate;

lipsa abordarii impactului cresterii economice asupra cerintelor financiare;

o strategie nefundamentata a preturilor;

lipsa unei abordari clare si detaliate a fluxului de trezorerie si a cerintelor de fonduri la diferite momente de timp;

lipsa ipotezelor financiare specifice;

subestimarea ciclului de productie;

nespecificarea circuitului fondurilor;

nediscutarea utilizarii fondurilor;

D – Greseli vizand afacerea firmei

lipsa scopului intocmirii planului de afaceri;

afacerea nu este sensibila la cerintele investitorilor;

riscul nu este clar identificat;

cereri pentru o actiune rapida nerealista;

E – Greseli de prezentare a planului de afaceri

prea exact, prea diluat, prea usor, prea complicat de inteles, prea lung, prea scurt.

F – Greseli de ansamblu ale planului de afaceri

convingerea personala ca planul de afaceri este insasi afacerea ;

exces de paginatie;

incredintarea prezentarii si sustinerii planului de afaceri unei persoane mediocre;

teama de imperfectiune;

supercontrolul etapizarii, in special al informatiilor continute;

teama ca planul de afaceri sa fie refuzat;

convingerea ca planul propriu este mult mai important decat comenzile clientilor;

eforturi premature de gasire a resurselor financiare;

4.2 Infiintarea intreprinderilor mici si mijlocii

Statisticile din intreaga lume arata ca ritmul infiintarii de noi firme nu este constant. El variaza de la o tara la alta si, in cadrul aceleiasi tari, in timp. Principalii factori care influenteaza ritmul infiintarii firmelor sunt :

fluctuatiile macroeconomice;

caracteristicile ramurilor economice;

costul capitalului;

rata somajului;

raportul dintre marimea veniturilor personale posibil de obtinut ca angajat, prin infiintarea unei noi firme, si nivelul salariului obtinut de catre potentialul intreprinzator.

Fluctuatiile macroeconomice influenteaza intensitatea tuturor proceselor economice din cadrul unei economii. Statisticile releva ca in perioadele de expansiune economica ritmul crearii de noi firme este mai mare decat in perioadele de stagnare sau recesiune economica. Cauzele sunt evidente: sporeste cererea de noi produse si servicii, creste ritmul investitiilor, starea de spirit a populatiei este mai buna, mai optimista.

Caracteristicile ramurilor economice reprezinta un factor de influenta partiala, sectoriala. In ramurile care se dezvolta, indiferent de evolutia unei tari, se infiinteaza, de regula, un numar mai mare de firme decat in ramurile care stagneaza. Cercetarile releva ca cele mai rapide cresteri ale infiintarii de noi firme se produc in ramurile inovatoare, purtatoare de progres tehnic, cele care se inscriu in principalele evolutii tehnologice actuale: informatica, telecomunicatii, computere, etc. De asemenea, se constata ritmuri mai rapide de dezvoltare a sectoarelor care produc servicii pentru populatie.

Costul capitalului, care se refera la resursa cea mai costisitoare si mai dificil de asigurat de catre intreprinzatori, influenteaza infiintarea de noi firme in mod univoc. Pe masura ce costul capitalului – exprimat in general prin marimea dobanzilor la credite si prin procentele solicitate de investitori pentru sumele plasate – este mai redus, sporeste numarul firmelor infiintate si – intr-o anumita masura, dimensiunea lor.

Rata somajului constituie un alt factor macroeconomic cu impact semnificativ asupra ratei de infiintare a firmelor. Unui ritm inalt al somajului ii corespunde o accelerare a infiintarii de noi firme. Aceasta se explica prin presiunea care se creeaza asupra celor fara slujba de a-si gasi o sursa de existenta, unii dintre ei lansandu-se in activitati intreprenoriale. In plus, in conditiile unui somaj mai ridicat, noile firme gasesc mai usor forta de munca calificata de care au nevoie si la un pret mai scazut.

In sfarsit un alt factor cu impact substantial asupra ritmului infiintari noilor firme este raportul dintre marimea veniturilor personale posibil de obtinut ca angajat, prin infiintarea unei firme, si nivelul salariului obtenabil de catre potentialul intreprinzator. Asa cum lesne se poate intui cu cat se pot realiza venituri personale mai mari dintr-o afacere nou infiintata comparativ cu salariul primit in calitate de angajat, cu atat sporeste motivatia economica de a devenii intreprinzator. Salariile mici existente intr-o tara constituie un impuls pentru lansarea salariatilor in activitati intreprenoriale.

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:

a)   numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoane juridice. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati;

b)  forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

c)   obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

d)  capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor arata numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;

e)   asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice sau juridice, puterile care li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;

f)   partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;

g)  sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitatii fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;

h)  durata societatii;

i)    modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:

a)   numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice. La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati;

b)  forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

c)   obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

d)  capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% decat cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare;

e)   valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate, modul de evaluare si numarul de actiuni acordate pentru acestea;

f)   numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;

g)  numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite separat sau impreuna; drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor arata comanditatii care reprezinta si administreaza societatea;

h)  numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice;

i)    clauze privind conducere, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele salutare, controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care acestia vor putea avea acces pentru a se informa si a-si exercita controlul;

j)    durata societatii;

k)  modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;

l)    sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza odata cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;

m)            avantajele rezervate fondatorilor;

n)  actiunile comanditarilor, in societatea in comandita pe actiuni;

o)  operatiile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru aceste operatiuni;

p)  modul de dizolvare si lichidare a societatii.

Art. 9. – Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica

Actul constitutiv se autentifica, contra unei taxe, la notariatul de stat, documentul respectiv devenind astfel oficial.

In vederea obtinerii autorizatiei de functionare, intreprinzatorul sau reprezentantul sau depune, in termen de 15 zile de la autentificarea actului constitutiv – la instanta judecatoreasca in raza careia isi va avea sediul firma, urmatoarele documente:

cererea de autorizare;

actul constitutiv al societatii;

dovada efectuarii varsamintelor (chitanta – foaie de varsamant eliberata de banca cu suma depusa intr-un cont provizoriu pe numele asociatilor/actionarilor – cu specificarea nominala a depunerilor);

actele privind proprietatea asupra altor aporturi la capitalul social decat cele in numerar, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

chitanta CEC – reprezentand durata taxelor de autorizare.

Presedintele instantei, primind cererea de autorizare, fixeaza un termen de infatisare si poate cere avizul camerei de comert si industrie din judetul respectiv, in ce priveste utilitatea societatii, marimea capitalului fata de scopul urmarit, onorabilitatea fondatorilor si, dupa caz, a asociatilor. Avizul camerei de comert si industrie este consultativ.

Instanta va putea sa dispuna, in cazul in care considera necesar, efectuarea unei expertize, in contul partilor, pentru evaluarea aportului in natura.

Dupa depunerea, prin mandat postal, a taxei de publicitate, vor fi expediate prin posta, pe adresa MONITORUL OFICIAL, urmatoarele documente:

sentinta definitiva a instantei de judecata privind autorizare de functionare a societatii comerciale (copie xerox);

actul constitutiv al societatii;

chitanta privind achitarea taxei de publicitate emisa de oficiul postal (copia).

In vederea inmatricularii la Registrul Comertului se vor depune urmatoarele documente:

cererea de inmatriculare;

sentinta privind autorizarea de functionare a societatii comerciale, in termen de 15 zile de la data la care a ramas definitiva;

actul constitutiv al societatii.

Pe baza cererii de inmatriculare si a actelor anexate, judecatorul delegat la Oficiul Registrului comertului, constatand indeplinirea conditiilor prevazute de lege, dispune inmatricularea societatii comerciale in Registrul pentru inregistrarea comerciantilor. In baza acestei decizii, camera de comert si industrie, prin Oficiul comertului, elibereaza certificatul de inmatriculare care constituie actul oficial prin care societatea comerciala devine persoana fizica romana.

Urmatorul pas este inregistrarea la Registrul Directiei Generale a Finantelor Publice. Pentru a obtine inregistrarea, intreprinzatorul sau reprezentantii sai vor depune, in copie, urmatoarele acte:

hotararea definitiva;

actul constitutiv al societatii;

certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului.

In baza acestor documente societatea comerciala primeste certificatul de inmatriculare stampilat si, pe baza lui, solicita la organul teritorial financiar de care apartine noua firma, codul fiscal.

In calitate de persoana juridica, societatea comerciala nou constituita poate sa-si deschida conturi la banca. Cererea de deschidere a conturilor la banca va fi insotita de urmatoarele acte:

hotararea judecatoreasca definitiva;

certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului;

codul fiscal;

actul constitutiv al societatii.

Cu prilejul deschiderii conturilor se vor depune la banca specimene de semnatura – pentru persoanele imputernicite sa dispuna de fondurile banesti ale societatii depuse la banca – si amprenta stampilei societatii comerciale.

Totodata se vor procura documentele specifice relatiilor cu banca, astfel:

carnetul ce CEC – uri in numerar;

carnete de CEC – uri cu limita de suma;

carnet – chitante – foi de varsamant.

Ultimele operatii, care urmeaza deschiderii contului la banca, sunt:

procurarea stampilelor;

achizitionarea formularelor contabile si financiare;

deschiderea registrelor contabile.

Odata finalizate aceste ultime operatii, noua firma devine operationala, avand dreptul si posibilitatea de a derula operatii economice.

Se trece apoi la valorificarea oportunitatii economice, prin implementarea prevederilor planului de afaceri.

Ce este un plan de afaceri

Prezentati configuratia unui plan de afaceri (doar cele 4 fara descriere)

Care sunt componentele unui plan de afaceri si prezentatile

Care sunt principalii factori care influenteaza ritmul infiintarii firmelor