LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENTUL PROCESELOR DE PRODUCTIE

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE sI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL FIRMEI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Timisoara

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE sI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL FIRMEI

MANAGEMENTUL PROCESELOR DE PRODUCŢIE

Timisoara

CAPITOLUL 1.

COORDONATE TEORETICE ASUPRA PROCESELOR DE PRODUCŢIE sI A MANAGEMENTULUI PROCESELOR DE PRODUCŢIE

1.1. Coordonate teoretice asupra proceselor de productie...................4

SC M&M STYLE FANTASY S.R.L

2.4. Strategia de comercializare a produselor....................26

CAPITOLUL 3

ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL PROCESULUI DE

PRODUCŢIE ÎN CADRUL S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L.

3.1. Aprecieri generale privind metodologia actuala de programare, pregatire si urmarire a productiei în cadrul SC M&M STYLE FANTASY SRL.......... ..... ...... ..............................27

3.1.1. Elaborarea programelor de productie si a programului de productie centralizator în cadrul

SC M&M STYLE FANTASY SRL...... ........................28

3.1.2. Elaborarea planului de productie pentru comenzi ferme .........................31

3.1.3 Elaborarea programelor de productie la nivelul sectiilor de fabricatie.......... ..... ...... ............33

3.1.4. Urmarirea si controlul îndeplinirii productiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................35

Armonizarea obiectivelor derivate din domeniul productiei cu resursele societatii..... ..................38

3.3.2. Trecerea la forme superioare de organizare a productiei pe principiile fluxurilor de

fabricatie -cale de îmbunatatire a conducerii operative în cadrul sectiilor.......... ..41

Analiza pragului de rentabilitate.......... ..... ...... ...... .48

3.3.2.2. Eficienta economica a organizarii productiei în flux.....................51

3.4. Corelarea subsistemelor de programare a productiei cu lansarea în fabricatie..... .51

3.5. Stabilirea programului de productie la nivelul sectiilor de fabricatie......... .53

3.6. Elaborarea programelor operative de productie în cadrul sectiilor de fabricatie. ....55

3.6.1. Cerintele de ordin tehnologic.......... ..... ...... .55

3.6.2. Cerintele de ordin organizatoric.......... ..... ...... .56

3.6.3. Cerintele de ordin economic.......... ..... ...... ..57

3.7. Efecte economice ale metodologiei de programare,pregatire si urmarire propuse.... ............62

CONCLUZII.......... ..... ...... .64

BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... .65

CAPITOLUL 1.

COORDONATE TEORETICE ASUPRA PROCESELOR DE PRODUCŢIE sI A MANAGEMENTULUI PROCESELOR DE PRODUCŢIE

COORDONATE TEORETICE ASUPRA PROCESELOR DE PRODUCŢIE

1.1.1. Definitii si componenta proceselor de productie

Orice unitate de productie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale si servicii care se realizeaza prin desfasurarea unor procese de productie[1].

-Structura functionala

-Structura de productie si conceptie

Structura functionala este reprezentata de totalitatea compartimentelor functionale si a postului de munca în cadrul acestora, gruparea si subordonarea lor precum si legaturile ce se stabilesc între ele.

Societatea M&M STYLE FANTASY SRL este o întreprindere de dimensiune mijiocie cu un numar de 120 salariati în 2004, de aceea structura organizatorica este relativ simpla. Structura organizatorica a SC M&M STYLE FANTASY este una functionala propiu-zisa în care criteriul de specializare a activitatilor si de grupare în compartimente este data de natura sarcinilor. Coordonarea compartimentelor este asigurata de însasi managerul general, acesta reprezentând si un avantaj. Ca dezavantaje se remarca caracterul secvential dintre activitati, si rupturile relative dintre functiuni.

Astfel societatea prezinta urmatoarea organizare:

1.biroul financiar - 2 salariati

2.biroul de programare a productiei -2 salariati

3.sectii de productie si cele de pregatire a productiei cu aproximativ - 109 salariati

4.serviciul de aprovizionare ,depozitare,transport, marketing - 3 salariati

5.birou plan, evidenta cantitatilor de resurse materiale si produse finite -3 salariati

În cadrul structurii de productie si conceptie corespunzator cu felul proceselor de productie se disting mai multe sectoare:

1. Sectorul de baza în care se desfasoara procese de productie ce formeaza activitatea principala a societatii, având ca scop transformarea obiectelor muncii cu ajutorul mijioacelor de munca în produse finite si este format din cinci sectii numerotate astfel: CB1, CB2,.. .CB5

2 Sectorul auxiliar în care se desfasoara procese de productie auxiliare care au menirea de a crea conditii necesare desfasurarii normale a proceselor de baza si care e format din sectia mecanico-energetica

3 Sectorul de deservire în care executa procese de deservire ce au ca obiect prestarea unor activitati hotarâtoare pentru desfasurarea normala a activitatilor în sectiile de baza si auxiliare;este format din transporturi,depozite si magazii

4. Sectorul conex are ca obiect de activitate aprovizionarea si comercializarea de bunuri si produse altele decât cele principale din obiectul de activitate precum si prestarea de alte servicii si este format din punct desfacere produse alimentare

Tot în cadrul structurii de productie si conceptie se mai regasesc

• Atelierul de proiectare si pregatirea fabricatiei
• Serviciul C.T.C.

Tipul structurii de productie trebuie ales rational având o importanta deosebita si influentând direct organizarea depozitarii materialelor si produselor finite,transportul intern, numarul si structura personalului muncitor, componenta aparatului de conducere cât si indicatonii de eficienta economico-financiara.

Structura de productie este de tip mixt, caracterizata prin faptul ca îmbina avantajele tipului de structura tehnologica în care sectiile de baza sunt specializate în executarea anumitelor faze ale procesului tehnologic pentru toate produsele din nomenclatorul de fabricatie cu avantajele tipului de structura pe produs în care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit produs.

Avantaje

-schimbarea usoara a sortimentului de fabricatie

-fabricarea unei game largi de produse

-productivitatea ridicata a muncii

-receptivitatea la tehnica noua

Dezavantaje

-volum mare de transporturi interne si lungirea ciclului defabricatie

-reglaje numeroase si repetate ale utilajelor

-situatii de încarcare insuficienta a utilajelor pentru un anumit produs

2.3. PRINCIPALII BENEFICIARI, FURNIZORI sI CONCURENŢI AI

S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L

Pentru a ne forma o imagine de ansamblu despre beneficiarii întreprinderii este necesar sa prezentam gama de produse fabricate de ea:

Beneficiarii societatii se pot grupa în urmatoarele categorii de clienti:

A Beneficiari ai produselor pe baza de comanda proiectate si executate în totalitate în cadrul societatii;aceste produse sunt în general confectii textile de protectie folosite în cadrul industriei usoare precum salopete, halate

PEGAS IMPORT EXPORT SRL, VALMATEX RAMNICU ­VALCEA, T.CONSUM SRL, S.A.R. RO-TEX SRL, MOBIFON SA, GALATEX GALATI, BOG ART SRL

B Beneficiari ai produselor pe baza de comanda proiectate si executate în totalitate în cadrul societatii;aceste produse sunt în general confectii textile de tipul uniformelor

ALISON HAYES SA, CAMPING URZICENI SRL, MOBIMPEX SA, GRUP SCOLAR-PETRU RARES

C Beneficiari ai produselor executate si proiectate în functie de cererea pietei.

Aceste produse sunt o gama diversificata de haine atat de barbati cât si de femei ai caror beneficiari sunt diferite magazine precum:

METRO CASH&CARRY, DOR'81 IMBRACAMINTEA-CONSTANTA, MOD-CONF SA EXIM SRL, CM­SRL, S-ENTERPRISES

D) Beneficiari ai unor repere executate pe comanda precum si ai unor produse asamblate la cerere. Acesti beneficiari sunt în general parteneri straini din tan precum; GERMANIA si ITALIA.

E Persoane fizice care doresc executarea de îmbracaminte unicat la comanda.

F) Întreprinderea s-a orientat si spre piata externa prin intermediul exportului direct

JACQUES JAUNET SA-FRANTA, DEVANLAY SA-FRANTA, DAIMA DI BRUNATI MARZIO-ITALIA.

Principalii furnizori ai SC M&M STYLE FANTASY SRL sunt:

A) Pentru stofe si tesaturi de diferite tipuri

Interni BADUC SA, AMERICANA 2000 IMPORT EXPORT, ARGESANA, BORANGICUL SA, CAMPING SA, CARPATEX S.A., NOVATEX SA-PITESTI, ROTEX 2000 FASHION SRL, ROTEX DACIA SA, TRIFTEX IMPEX SRL, ZEFIR SA

Externi: GROUPE DEVANLAY DIVIS.LACOSTE, INDUSTRIAL ROTEX 2000 CENTELLES SL, KARL HEINZ DIETRICH GMBFI & CO. SOFINAL GROUP-BELGIA, UCCL-INTERNATIONAL LDT-ANGLIA

B Pentru captuseala:

MINET SA, CHAHINE TRADING SRL, SIMAT SA

C) Pentru diverse broderii:

CONDOR STYLE SRL, BROD CENTER SRL

D) Pentru etichete, ata, snururi, fermoare, nasturi, pernite, ace masini de cusut;

ALISON TRADING CO SRL, DECOMAR SA,, EMIDALE INTERNAT.IMPEx SRL, KHAWAM UNITED SRL, PORTA BELLA INTERNATIONAL SRL

E Pentru ambalaje:

AM TOOLS INDUSTRY SRLCHAHINE TRADING SRL, LEM4CART PRODUCT SRL

Principalii concurenti ai SC M&M STYLE FANTASY SRL sunt;

BRAINCOF SA, MODERN CONVEX.

2.4. STRATEGIA DE COMERCIALIZARE A PRODUSELOR

Politica produsului referitoare la relatiile cu clientii urmareste:

pastrarea clientilor traditionali prin cresterea calitatii produselor si comercializarea unor produse de înalta calitate

asigurarea unui serviciu prompt

sporirea clientelei prin practicarea unor conditii de livrare si garantie mai avantajoase

politica de preturi se face prin antecalculatie, se pot acorda reduceri de pret pentru societatile care devin clienti fideli ai societatii, colaborarea se face pe comenzi ferme si încheiere de contracte în care se stipuleaza conditiile de livrare, calitate, garantie si plata

politica de distributie: distributia produselor se realizeaza prin serviciul marketing-vânzari în baza comenzilor si a contractelor încheiate;societatea are si o retea de distributie proprie precum si un magazin de desfacere si prezentare a produselor fabricate, desfacerea unora din produsele sale la export efectuându-se pe baza contractelor ferme.

În cazul existentei unei comenzi ferme societatea adopta urmatoarea strategie: se solicita un avans de 30% din valoarea contractului în termen de 10 zile de la semnarea acestuia. Cumparatorul este de acord cu renegocierea contractului în cazul în care, dupa aprobarea acestuia cheltuielile vânzatorului se majoreaza independent de vointa lui.

Mijloace de promovare a produselor: se realizeaza prin participarea la târguri si prin includerea societatii M&M STYLE FANTASY SRL în cataloagele specializate a Camerei Comertului.

CAPITOLUL 3

ANALIZA STADIULUI ACTUAL AL PROCESULUI DE

PRODUCŢIE ÎN CADRUL S.C. M&M STYLE FANTASY S.R.L.

3.1. APRECIERI GENERALE PRIVIND METODOLOGIA ACTUALĂ DE PROGRAMARE, PREGĂTIRE sI URMARIRE A PRODUCŢIEI ÎN CADRUL

SC M&M STYLE FANTASY SRL

Activitatea de programare, pregatire si urmarire a productiei este activitatea cea mai importanta a functiunii de productie.

Functiunea de productie cuprinde în cadrul societatii M&M STYLE FANTASY SRL urmatoarele activitatii:

-activitatea PPUP

-activitatea de executia a produselor

-activitatea CTC

-activitatea de întretinere si reparatii a utilajelor

-activitatea de protectia muncii

-activitatea energetica

Programarea, pregatirea si urmarirea productiei pe de o parte si executia sau fabricatia pe de alta parte sunt doua activitatti distincte, având fiecare obiective si un rol bine precizat.

Cu toate acestea, între cele doua activitati exista din punct de vedere al sistemului informational, cât si a celui decizional si operational o strânsa interdependenta, un schimb reciproc de informatii, un lant continuu si sistematic de actiuni care se pregatesc la programare, trec prin pregatire pentru ca apoi prin urmarire sa se închida din nou circuitul la activitatea de programare.

Sistemul PPUP cuprinde activitatile prin care se dirijeaza fabricatia si se asigura controlul în timp al fabricatiei pentru realizarea produselor sau lucrarilor în conditii de calitate, în mod ritmic cu utitizarea eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor si cu respectarea termenelor contractuale.

Activitatile care compun subsistemul PPUP sint:

• programarea productiei - este activitatea în care se stabileste ordinea si executarea fiecarei operatii pe repere si posturi de lucru, tinându­-se seama de mijloacele de productie existente si de forta de munca necesara; programarea productiei trebuie sa stabileasca momentul în care se va realiza productia, urmareste ca aceasta sa înceapa în momentul cel mai potrivit, si sa asigure coordonarea tuturor factorilor care permit desfasurarea în conditii optime a fabricatiei si sa se urmareasca executia stabilindu-se operativ masuri concrete în caz de abateri.

În cadrul acestei activitati se disting 2 module:

(a) programarea pe termen lung si mediu

(b) programarea operativa

Programarea pe termen lung si mediu revine în sarcina compartimentului Programarea, Pregatirea si Urmarirea Productiei. (PPUP)

Programarea operativa reprezinta o continuare a primului modul si are rolul sa repartizeze sarcinile pe executanti directi si sa asigure colaborarea între toate verigile societatii. Totodata programarea operativa detaliaza produsele ce urmeaza a fi executate în fiecare unitate de timp (luna, decada, saptamâna, zi, schimb) si precizeaza pentru fiecare sector cantitatile pe sortimente si repere. Uneori este necesar ca detalierea programarii de productie sa se faca si pe locuri de munca prin ordonarea prelucrarii reperelor la utilajele conducatoare din fiecare sector si în unele cazuri chiar din sectorul conducator[11].

• pregatirea productiei - este activitatea în care se elaboreaza documentatia tehnico-economica, fisele limita sau bonurile de consum, dispozitiile de lucru sau notele de predare, fisele de însotire, în functie de specificul procesului de productie. Pregatirea productiei transmite activitatii de executie documentatia necesara.

• urmarirea productiei - este activitatea care coordoneaza miscarea obiectelor între locurile de munca si preîntâmpinarea aparitiei unor dereglari în procesul de productie. Primeste informatii din activitatea de programare si executie referitoare la ordinea de executie a informatiilor pe repere, stabileste stadiul realizarii lor si raporteaza datele necesare celorlalte activitati sau subsisteme.

3.1.1. Elaborarea programelor de productie si a programului de productie centralizator în cadrul SC M&M STYLE FANTASY SRL

Planificarea nivelelor stocurilor si modificarea volumului productiei sunt probleme ce trebuie tratate legat de un program de productie al modelelor finale corespunzator cererilor de vânzare solicitate în cadrul firmei.

Serviciul programarea, lansarea si urmarirea productiei are un compartiment de planificare si programare a productiei care pastreaza toate datele, rapoartele de previziuni si de realizari si care depinde de directorul tehnic.

Acest compartiment în cadrul SC M&M STYLE FANTASY SRL îndeplineste mai multe atributii: elaboreaza si apreciaza diferitele alternative posibile pentru planurile de productie, colaboreaza cu celelalte compartimente pentru eleborarea programelor de productie, stabilirea temenelor contractuale de livrare, asigurarea aprovizionarii în timp cu materii prime, SDV-uri, colaboreaza la stabilirea duratei ciclului de fabricatie, elaboreaza balanta de corelare, capacitate, încarcare, pe termen scurt, detaliaza programul de productie pe sectoare si pe locuri de munca chiar si pâna la sarcinile zilnice la nivel de loc de munca, dar compartimentului de planificare a productiei nu trebuie sa i se ceara aprobarea finala a planului si politicii de productie, aceasta fiind de competenta conducerii superioare.

În luarea deciziilor de planificare a productiei se formeaza colective de planificare iar aceste colective sunt formate din conducatorii activitatilor de vânzari, financiar, aprovizionare si tehnic. Colectivul trebuie sa aprobe previziunile privind vânzarile si sa recomande programele principale de productie, planurile pentru stocurile de produse finale si politica de administrare a stocurilor.

Date fiind conditiile concrete de productie la SC M&M STYLE FANTASY SRL caracterul de serie al fabricatiei si specificul acesteia, programarea productiei necesita utilizarea unui volum mare de date si informatii.

Datorita faptului ca societatea produce bunuri în cea mai mare parte pe baza de comenzi, executând pe lânga aceste comenzi ce au caracter discontinu si produse proprii, eleborarea programului de productie se împarte în programele de productie proprii aferente cererii pietei si cele aferente comenzilor.

În cazul productiei ce are Ia baza cererea pietei, precum si exportul firma se orienteaza catre produse noi si de calitate având la baza urmatorul program de productie:

Stocul de produse finite(LEI)

Productia realizata

(LEI)

Vanzari lunare

(LEI)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

TOTAL

Pe parcursul celor 12 luni ale anului 2007 se observa diferite necorelari între productia fabricata si cea vânduta ca urmare a unor estimari gresite a cererii de produse în anumite luni ale anului (în special luna mai si septembrie). Aceste necorelari au aparut ca urmare a faptului ca firma produce colateral cu productia bazata pe contracte ferme si produse destinate vânzarii directe catre populatie prin diferite puncte de desfacere, iar conducerea societatii a dorit crearea unor stocuri de produse finite înaintea sezonului de vara si iarna.

Dupa cum am afirmat, previzionarea productiei s-a facut pe baza urmaririi cererii pentru luna respectiva si urmarii viitoarelor contracte posibile tinându-se cont si de investiile facute în anul curent. Pentru a întelege mai bine acest fenomen prezentam evolutia productiei realizate fata de cea planificata prin urmatorul tabel:

Tabel nr. 3.1.1.2

Datorita unor probleme financiare legate de investiite facute în acest an precum si de nivelul dobânzilor scadente, si a unor probleme independente de firma (nerespectarea sarcinilor de catre transportatorii internationali de materii prime de la furnizori) firma nu a reusit sa-si îndeplineasca productia programata în lunile mai - august 2007, existând o diferenta mare între ceea ce s-a propus si ceea ce s-a realizat.

Acesta cauza s-a datorat si numarului mare de persoane care au cerut concediu în aceasta perioada precum si complexitatii produselor ce s-au fabricat pe baza de cerere firma fiind nevoita se execute anumite faze ale procesului de productie la ale societati cu profil asemanator ce dispun de utilajele necesare (în special aplicarea de broderii cu un grad ridicat de specializare).

Analizând cifrele se observa o disfunctionalitate mare în lunile mai, iunie, lulie, disfunctionalite ce reflecta o productie mult mai mare realizata fata de cea previzionata. Aceasta productie s-a realizat datorita deciziei conducatorilor unitatii de a creste productia pe perioade scurte datorita unor cereri posibile care ar putea interveni, a cresterii stocurilor în special a produselor finite care se adreseaza vânzarii catre populatie

3.1.2. Elaborarea planului de productie pentru comenzi ferme

În cadrul societatii analizate are la baza urmatoarele informatii:

1.Informatii din activitatea de desfacere

Se porneste de la analizarea cererii de produse existente pe piata, cerere analizate de directorul general si departamentul de vânzari. Acestia centralizeaza ofertele primite si contacteaza diferite firme pentru comenzi. Din multitudinea de comenzi se aleg acelea care satisfac urmatoarele criterii:

v     posibilitatea de a platii în avans un procent din valoarea lucrarii

v     daca au mai fost executate lucrari în cadrul societatii si daca are facturi neachitate

v     se obtine un beneficiu cat mai mare

v     se încadreaza în fondul de timp global disponibil al societatii în momentul respectiv.

Pentru acele contracte care nu au fost selectate se încearca sa se obtina o amânare a lucrarii iar în cazul în care nu se ajunge la nici o întelegere societatea contacteaza alte firme din domeniu astfel încât clientul sa nu ramâna neonorat. Pentru contractele cedate societatea aplica un adaos mediu în functie de valoarea contractului.

Spre exemplificare vom analiza comanda externa din luna ianuarie a anului 2007 când firma trebuia sa execute pentru o comanda externa 5800 de camasi si 3750 de pantaloni în timp de aproximativ 70 zile. Întrucât patru din cele 5 sectii de productie ale firmei aveau comenzi interne asigurate pentru lunile februarie si martie conducerea societatea a decis realizarea acestei comenzi în sectia de productie CB 1.

2. Informatii din activitatea de planificare si pregatire tehnica a fabricatiei

lnformatiile din activitatea de planificare se refera la:

X capacitatiile de productie-aceste informatii au fost furnizate de catre directorul de productie si seful sectiei CB 1; astfel capacitatea de productie lunara al sectiei CB1 este de:

-pentru pantaloni: 3872 bucati

-pentru camasi: 2640 bucati

X produsul, conceptia si nomenclatorul de repere- acesta etapa se realizeaza în colaborare cu partenerul strain, astfel încât se încearca o satisfacere cât mai mare a beneficiarului;uneori se realizeaza chiar o monstra pe baza careia se fac diferitele modificari în functie de preferintele beneficarului;se stabilesc deasemenea tipul si calitatea de materii prime folosite.

X proiectarea proceselor tehnologice cu stabilirea succesiunii optime a operatiilor- la realizarea acestei faze se au în vedere procesele tehologice existente în cadrul societati si care au fost elaborate în timp fara a se folosi un calcul matematic adecvat.

X    întocmirea fiselor tehnologice cu timpii normati pe operatii-si în cadrul acestei faze se au în vedere procesele tehologice existente în cadrul societatii si care au fost elaborate în timp fara a se folosi un calcul matematic adecvat.

3. Informatii din activitatea de aprovizionare

Sunt informatii referitoare la necesarul de materii prime, materiale, situatia stocurilor, cantitatile de aprovizionat.

Compartimentul "Aprovizionare" are în vedere la stabilirea planului de aprovizionare cu materii prime si materiale, urmatoarele:

Baza de calcul a necesarului de materiale o constituie:

• normele de consum pe produs, extrase din fisa procesului tehnic
• fisele de plan pe comanda, luna, saptamâna, zi lucratoare elaborate de compartimentul PPUP;
• stocurile de materii prime si materiale în structura preliminara a exista la începutul perioadei de plan; cantitatea si tipul de materii prime ce trebuie a se aproviziona în perioada imediat urmatoare;
• alegerea furnizorului în strânsa legatura cu directorul general.

Dupa parcurgerea acestor etape societatea stabileste programul de productie saptamânal iar apoi de comun acord cu beneficiarul termenele de livrare intermediare si cele finale precum si modul de transport al marfii.

La elaborarea programelor de productie lunare s-au avut în vedere urrnatoarete criterii:

-respectarea termenelor contractuate de livrare

-minimizarea stocurilor de productie neterminata.

Repartizarea calendaristica, pe saptamâni, a sarcinilor de productie, s-a facut tinând cont de comenzile primite de la beneficiar si de termenele de livrare si de alte prevederi contractuale.

S-a urmarit, pe cât posibil, asigurarea unui grad de încarcare optima a utilajelor.

Pentru comanda analizata programul de productie lunar stabilit de catre SC M&M STYLE FANTASY SRL se prezinta astfel:

PROGRAMUL DE PRODUCŢIE-CENTRALIZATOR

Tabel nr. 3.1.2.1

PROGRAMUL DE PRODUCŢIE-ÎN FUNCŢIE DE TERMENELE DE LIVRARE-­

Tabel nr.3.1.2.2

Cantitate de realizat total(buc)

Nr masini

(buc)

Cantitate de realizat/masina (operatie/reper)

lipit insertie guler

lipit insertie manseta

**perioada de realizare:7-12 februarie    Executant .........

O problema deosebit de importanta care intra în sarcina programarii este efectuarea calculelor de încarcare a utilajelor .

Verificarea esalonarii calendaristice prin calcule de încarcare a utilajelor este necesara pentru a asigura concordanta dintre sarcinile de productie ale perioadei si disponibilul existent.

Calculele de încarcare a utilajelor sunt foarte dificile, deoarece de exemplu, produsul "camasa cu mâneca lunga" parcurge un numar mare de operatii (cusut, calcat, surfilat, lipire, brodat, etc) care se executa pe utilaje diferite (masini de cusut cu un ac si cu 2 ace, surfilat, prese cu abur, masina de cusut butoniere, masina de brodat). Totusi ele au fost efectuate pentru principalele utilaje.

A fost determinat un coeficient de încarcare a utilajelor de 73% ceea ce echivaleaza cu subîncarcarea masinilor, si nerespectarea corelatiei dintre posibilitati si cerinte de productie.

Neasigurarea încarcarii uniforme a utilajelor este si cauza lucrului nerational, cu implicatii negative asupra procesului de productie în ansamblul sau.

3.1.4. Urmarirea si controlul indeplinirii productiei

Pornind de Ia documentatia proprie, programul lunar de productie emis de compartimentul PPUP se elaboreaza ordonantarea sarcinilor zilnice pe sectii de fabricatie, activitate în care sunt luate în considerare informatii specifice de conducere a productiei dintre care cele mai importante sunt:

durata fiecarei operatii tehnologice în functie de conditiile concrete ale fiecarui post de lucru pentru stabilirea devansarilor;

starea utilajelor, inclusiv toate posibilitatile de transfer ale unor operatii tehnologice si chiar produse de la o sectie de fabricatie la alta

nivelul realizarilor la fiecare reper sau produs din programul lunar de productie si termenele de predare pentru componente si produse finite.

Alaturi de aceste informatii, sefii de sectie tin cont si de cerintele majore ale productiei:

ANALIZA CRITICĂ A METODOLOGIEI ACTUALE DE ELABORAREA A PROGRAMELOR DE PRODUCŢIE ÎN CADRUL

SC.M&M STYLE FANTASY S.R.L.

Pe baza informarii anterioare asupra modului de elaborare a programelor de productie, de lansare si urmarire a productiei, se poate observa ca în cadrul acestei societati, programul de fabricatie nu este suficient fundamentat, datorita în principal unei repartizari nu întotdeauna judicioase a sarcinilor pe sectii de productie, a lipsei unei baze de date, de altfel aflata în prezent în formare, a inexistentei pâna acum a preocuparilor privind studiul economiei de piata si nu în ultimul rând a inertiei, a imobilismului personalului începând cu conducerea si terminând cu executantii.

Lipsa unor analize serioase la nivelul produsului, inexistenta unui pret al pietei, toate acestea coroborate cu problematica asigurarii unei baze corespunzatoare de materii prime si materiale si cu imperfectiunile sistemului la nivelul politicii economice constituite de asemenea în momentul de fata, obstacole în realizarea programnlui .

Totodata, în conditiile în care prin specificul fabricatiei exista numeroase sortimente de produse fara utilizarea calculatorului nici nu se poate discuta de o fundamentare stiintifica a unui program de fabricatie.

Analiza detaliata a sistemului actual de programare, lansare si urmarire a productiei a relevat o functionare necorespunzatoare a unor subactivitati si anume:

• se folosesc fise ale proceselor tehnologice de realizare a produselor învechite din punct de vedere tehnologic în sensul ca operatiile si reperele prezentate sunt într-o ordine aproximativ aleatoare fapt care conduce la cresterea timpului de realizare a produselor finite;
• nu se indica termenele de executie pentru fiecare etapa a procesului de executie,
• lansarea în fabricatie a reperelor si a operatiilor necesare realizarii unui produs facându-se în acelasi timp fapt care conduce si la o încarcare neunimiforma a utilajelor si fortei de munca precum si folosirea întregii ei capacitati;
• se foloseste în numar mare de documente, fara a asigura informatiile necesare;
• transmiterea sarcinilor zilnice se face verbal, fapt ce poate conduce la introducerea de erori existând fise de sarcini de productie doar la nivelul saptamânii acestea nefiind detaliate pe zilnic;
• fisele de distributie a sarcinilor nu contin termene de începere a operatiilor si realizare a reperelor ducând astfel la timpi de asteptare pentru utilaje aflate în amontele procesului de productie.
• nu se folosesc tehnici si metode corespunzatoare complexitatii procesului de fabricatie, ceea ce determina o intensa activitate de dispecerat pe toate nivelele ierarhice;
• nu se poate vorbi de o programare eficienta a productiei atâta timp cât nu se cunoaste exact capacitatea de productie a fiecarei sectii, grupa de utilaje pentru perioada de plan luata în considerare, aceasta capacitate fiind calculata pe baza unor norme de timp depasite si netinându-se seama de calificarea muncitoriilor precum si de uzura utilajelor;

planul lunar nu este detaliat pe zile; astfel, în ziua întâi ar trebui înscrise în plan acele repere componente care conditiomeaza realizarea în aeeeasi luna a reperelor superioare.

prelucrarea informatiilor pe calculator este îngreunata de lipsa unor nomenclatoare unice si complete de codificare (nomenclatorul operatiilor tehnologice, cel al masinilor si utilajelor, nomenclatorul sectiilor de productie);

urmarirea productiei cu ajutorul tehnicii de calcul este dificila din cauza unor deficiente înregistrare în sistemul informational;

activitatea de urmarire la nivel de dezvoltare atins (ca volum, structura si complexitate a productiei) este departe de cerintele impuse de o urmarire operativa, la zi si chiar la ora;

situatia consumurilor specifice este tratata în mod superficial toate reglarile si modificarile de consum fiind vizibile dupa terminarea perioadei de productie

apar erori atât în activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei, cât si la raportari;

lipsesc analizele detaliate la nivelul produselor, reperelor si subansambIelor;

deficienta majora înregistrata în activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei, o constituie lipsa unor calcule aprofundate de optimizare; astfel, determinarea marimii optime a lotului de fabricatie nu a fost fundamentata pe calcule matematice exacte specifice criteriului economic, tehnico-economic, tehnologic, altor criterii, ci pe calcule aproximative care am dus în unele situatii la distorsiuni si neritmicitate în realizarea productiei;

activitatea de programare trebuie sa se orienteze mai profund în directia elaborarii strategiei de realizare a productiei, aceasta înfaptuindu-se prin analize economice si tehnice, calculul capacitatii de productie al bazei materiale, al personalului, efectuarea unor propuneri de masuri de dezvoltare pentru capacitate în diferite sectoare;

lipsa unor studii de piata aprofundate si a unor specialisti în acest domeniu; astfel, compartimentul marketing, în urma unor analize, testari, diagnosticari la nivelul pietei interne si externe trebuie sa fie în masura sa puna Ia dispozitie informatii privind cerintele beneficiarului.

Trebuie remarcat faptul ca aspectele critice sus mentionate sunt favorizate de existenta unor factori ca:

fluctuatii mari în forta de munca si neasigurarea în totalitate cu personalul calificat necesar.

În concluzie, cu toate aceste deficiente întâmpinate, metodologia actuala de elaborare a programelor de productie în cadrul acestei societati s-a materializat în:

De asemenea, nu în ultimul rand trebuie avute în vedere analizele privind relatiile comerciale si de cooperare economica cu alte intreprindeni din tara ce au acelasi profil de activitate.

Avand în vedere punctele "slabe" existente în activitatea de programare, lansare si urmarire a productiei s-a considerat necesar sa se elaboreze solutii moderne de perfectionare si imbunatatire a rezultatelor economice care vor fi prezentate în capitolul urmator.

PROIECT DE PROPUNERI PRIVIND PERFECŢIONAREA CONDUCERII OPERATIVE A PRODUCŢIEI ÎN CADRUL SECŢIILOR

Armonizarea obiectivelor derivate din domeniul productiei cu resursele societatii

Programarea are o prima etapa care se concretizeaza intr-un program de productie calendaristic coordonator. Acest program presupune actualizari ale planului si armonizari, agregat ale comenzilor facute cu chestii, cu resursele de productie.

Actualizarile se fac pe baza modificarii factorilor perturbatori externi unitatii (renuntari, decalari, modificari, urgentari) folosindu-se parghiile economice cum ar fi pretul sau a situatiei existente în intreprindere pe intervale de timp reduse.

Functia obiectiv pentru procesul de armonizare este:

unde:

qij =cantitatea de produse i fabricate cu prioritate j, în perioada k;

x = pretul pentru produsul i;

ci = criteriul de optimizare;

p = numarul de perioade programate;

m = numarul prioritatilor în procesul de programare;

n = numarul produselor programate

Criteriul de optimizare se identifica cu profitul pe unitatea de produs, penalizarea pe unitatea de valoare pentru nerespectarea prevederilor contractuale.

Armonizarea agregat are ca obiectiv incadrarea comenzilor (produselor) în nivelul celor trei factori ai procesului de productie de la nivelul unitatii intr-o perioada k si anume: capacitati de productie, forta de munca, materii prime.

Armonizarea agregat are ca obiectiv încadrarea comenzilor (produselor) în nivelul celor trei factori ai procesului de productie de la nivelul unitatii într-o perioada k si anume: capacitatii de productie, forta de munca, materii prime.

1.Restrictia capaciatii de productie:

Aceasta restrictie ne permite sa identificam mai usor gradul de folosire a capacitatii de productie, a repartizarii sarcinilor pe utilaje, nivelarea folosirii potentialului tehnic, achizitionari sau disponibilizari de utilaje, modificarea sarcinilor de productie.

Restrictia este urmatoarea:

(2) unde:

q ij,vi reprezinta cantitatea de produse, fabricate cu prioritatea j, în perioada k;

t'ij reprezinta timpul exprimat în ore-masina pentru executia produsului i, cu prioritatea j în perioada k;

t disp vi reprezinta fondul de timp disponibil al orelor masina dinperioada k, veriga vi, fond de timp ce este luat din balanta fondului de timp al unui utitaj.

2.Restrictia de forta de munca:Aceasta restrictie ne permite incadrarea productiei ce urmeaza a se fabrica în fondul de tirnp disponibil, fond de timp ce se exprima în ore munca.

Restrictia este:

unde:

ij,vi-reprezinta cantitatea de produse i, fabricate cu prioritatea j, în perioada k

ij,vi reprezinta timpul exprimat în ore-norma pentru executia produsului i, cu prioritatea j în perioada k;

t disp vi reprezinta fondul de timp disponibil al orelor norma din perioada k, veriga vi, fond de timp ce este luat din balanta fondului de timp al unui utilaj.

3.Restrictia la materii prime:

Restrictia privind materiile prime ne permite incadrarea productiei pe disponibilul de materie prima aflata în stoc. Restrictia este urmatoarea:

s mpi reprezinta consumul specific de materie prima m pentru produsul i fabricat cu prioritatea j, în perioada k;

mpi reprezinta disponibilul de materie prima m în perioada k

Cantitatile de materii prime si energie intrate în procesul de productie în prima veriga de fabricatie Mpv1 trebuie sa se regaseasca în fiecare veriga de pe itinerariul tehnologic (Mpv1) si în final, la nivelul productiei finite (Mpvf

Lantul logic al egalitatii teoretice:

Mpv1=Mpv2=...=Mpvi=...=Mpvf

Se verifica la nivelul fiecarei unitati si din punct de vedere calitativ, deoarece orice control fazic este mai putin costisitor decat rebutarea sau lipsa de calitate a unei productii finite.

Stocurile au o mare importanta fara ele nu s-ar putea realiza un flux de productie ritmic, nu s-ar obtine o utilizare rationala a masinilor si costuri rezonabile de manipulare a materialelor.

Stocurile dau operatiilor suficienta independenta uneia fata de cealalta, în asa fel încât operatiile se desfasoara cu cheltuieli cât mai scazute. Astfel, când se comanda materiile prime, aprovizionarea se face în cantitati suficient de mari pentru a justifica o cheltuiala suplimentara care este reprezentata de emiterea comenzii si transportul pâna la fabrica. La emiterea comenzilor de fabricatie, trebuie sa le dimensionam în asa fel încât sa justifice costul scrierii comenzilor si pregatirii masinilor pentru executarea operatiilor cerute. De asemenea, la distribuirea produselor catre puncte de stoc sau unitati de desfacere se reduc costurile de expediere si de manipulare, daca produsele se pot expedia în anumite cantitati.

În cazul productiei pe baza de contract o parte a acestor avantaje se pierde. Marimea contului este dictata de comanda clientului. Aceasta s-ar putea sa nu se mai repete, în cazul acesta riscându-se daca se produce mai mult. La expedierea produselor catre client nu se poate beneficia de avantajul coeficientilor de încarcare a mijloacelor de transport. În cazul în care comanda clientului a fost pentru un singur produs, toate cheltuielile trebuie absorbite de acest unic produs.

Limita maxima a principalelor consumuri specifice la materii prime, materiale si pentru comanda aferenta lunii februarie:

Consum materii prime si materiale pentru camasa

Tabel nr. 3.3.1.1

Tipuri de stocuri[14]

Stocuri de tranzit. Magazia trebuie, cel putin sa dispuna de suficient stoc pentru a satisface cererea pe durata timpului de tranzit. Stocul de tranzit mediu este dat de produsul dintre timpul de transport si nivelul cererii. În orice moment cantitatea rezultata din acest produs se afla în miscare de la fabrica la magazie, ceea ce înseamna ca magazia trebuie sa mentina în stoc ce ia în considerare acest fapt. Întârzierea pentru timpul de comanda, are efectul unui timp de tranzit deoarece magazia trebuie sa mentina stocuri pentru a acoperi acest decalaj. Orice decalaj în sistem genereaza necesitatea unor stocuri de tranzit.

Stocuri tampon. Factorii care influenteaza stocurile - nivelul cererii, timpul de transport si timpul de comanda nu sunt constanti, ceea ce înseamna ca trebuie sa existe un stoc tampon pentru protectia împotriva variatilor imprevizibile ale cererii si timpului de aprovizionare.

Exista deci un nivel optim al stocurilor care trebuie urmarit. În cazul în care acest nivel optim nu ar exista fiecare an putea urma regula simpla ,,fa-ti stocuri cât mai mari posibile". Dar stocurile reclama imobilizari de capital deci exista un post corespunzator de necesitate, asociat valorii lor. De asemenea, stocurile cer un spatiu pretios si absorb taxe de asigurare si impozite. Exista deci costuri care sunt determinate de aprovizionare sau marimea comenzii de productie si costuri care cresc odata cu nivelul stocurilor. Primele costuri, cele determinate de aprovizionare, exercita presiuni pentru aprovizionari masive si loturi mari de producere în scopul reducerii la un nivel acceptabil al costunilor unitare de emitere a comenzii si costurile de pregatire.

Cea de-a doua categorie de costuri reclama costuri mici, în scopul mentinerii costurilor stocurilor la nivele acceptabile.

3.3.2. Trecerea la forme superioare de organizare a productiei pe principiile fluxurilor de fabricatie-cale de îmbunatatire a conducerii operative în cadrul sectiilor

Organizarea productiei în flux se defineste ca acea forma de organizare a productiei de baza, caracterizata prin specializarea locurilor de munca în executarea operatiilor fabricarii unui produs sau grupe de produse, prin amplasarea locurilor de munca în succesiunea executarii operatiilor si prin deplasarea produselor de la un loc de munca la altul prin mijloace adecvate -de regula mecanizat - pe baza unui tact de functionare prestabilit.

Liniile de productie în flux, dupa criteriul de continuitate a procesului de fabricatie se pot clasifica în linii de productie cu flux continuu si flux intermitent.

Liniile în flux continuu reprezinta forma perfectionane a productiei în flux. Se foloseste în conditiile productiei de masa sau de serie mare. Prelucrarea produselor se face fara întrerupere de la lansarea în fabricatie si pâna la obtinerea produsului finit.

Conditia esentiala pentru asigurarea continuitatii este exprimata de relatia:

unde (5)

ti = durata operatiei i;

NImI = numarul unor de munca la care se executa operatia;

T = tactul liniei de productie în flux.

Tactul linie în flux se determina astfel: (6)

în cazul fabricarii mai multor feluri de produse pe linia în flux, tactul se calculeaza astfel:

1)Pentru produsele fabricate A, B...N care au aceeasi norma de timp

(7)

unde

A, B,...,N = cantitatea de fabricate pentnu produsele A, B,...N;

2)Pentru produsele fabricate la care normele de timp difera:

(8)

unde:

t=timpul disponibil în perioada programata (ore)

i=întreruperile reglementate în perioada programata;

Pp= cantitatea de produse programata pentnu perioada t.

Tactul este o marime variabila; trebuie actualizata în raport de schimbarile în nomenclatura de fabricatie, regimul de lucru.

Ritmul liniei este marimea inversa a tactului si caracterizeaza randamentul linie în flux

(9)

Ritmul exprima cantitatea de produse care se poate obtine pe linia în flux

într-un interval de timp dat, de regula un minut, o ora sau un schimb.

Organizarea productiei în flux se poate realiza în mai multe variante:

Banda rulanta;

Sistem prodsincron

Sistem conveior sectionar.

Sistemul agregat cu transport mecanizat orizontal.

În cadrul sistemul agregat cu transport mecanizat orizontal ca forma de organizare a productiei în flux se pot deosebi doua zone si anume:

1.Metoda programarii liniare în numere întregi

2.Teoria deciziilor

3 .Metode euristice (Kilbnidge si Wester) si stohastice

4.Modele matematice

Pentru SC M&M STYLE FANTASY SRL precum si în cazul procesului tehnologic al unei camasi propun folosirea metodelor euristice din considerente de calcul care este mai complex, chiar daca aceste metode nu duc întotdeanuna la solutii optime ca în cazul folosirii metodelor matematice. Un astfel de model euristic în abordarea problemei de echilibrare a liniei a fost oferit de Kilbnidge si Wester .

Potrivit acestui model repartizarea sarcinilor pe posturi de lucru se face tinând seama de raporturile de precedenta existente între operatii precum si de durata diferitelor operatii, astfel încât suma duratei operatiilor atribuite a fi executate pe un loc de munca sa nu depaseasea marimea tactului liniei.

Se întocmeste diagrama de precedenta sub forma unui un tabel ce cuprinde:

1.Operatia - numarul acesteia

2.Durata operatiei exprimata în secunde

3.Predecesor imediat

DIAGRAMA CU OPERATII si PREDECESORI IMEDIAŢI si DURATELE OPERATIILOR

Pentru a putea stabili numarul de locuri de munca ale liniei si atribui pe aceasta baza operatiile pe locuri de munca, se stabileste durata totala a ciclului, operatia care are durata cea mai mare precum si numerele prime ale duratei totale( Ti)

Se va obtine:

2700 2
1350 2
675 3
225 3 Deci:
75 3 2700=2x2x3x3x3x5x5x1
25 5
5 5
1 1

Combinatiile posibile sunt urmatoanele:

C1= 2 x 2 x 3 x 3 x 3 x 5 x 5 x 1 = 2700

C1=2 x 3 x 3 x 3 x 5 x 5 x 1 =1350

C1=3 x 3 x 3 x 5 x 5 x 1 =675

C1=3 x 3 x 5 x 5 x 1 =225

C1=3 x 5 x 5 x 1 C1=5 x 5 x 1 =25

C1=5 x 1 =5

Ţinând seama de conditia:

si: 220 < T <2700 (11)

se elimina valorile tactului ce nu corespund conditie de mai sus ramanând ca din restul de valori sa se aleaga acea valoare a tactului ce corespunde modelului de echilibrare a liniei în flux.

Se face urmatoarea grupare:

În functie de cele 4 combinatii ce pot fi acceptate ca tact de lucru se poate determina numarul de locuri de munca pentru echilibrarea liniei.

Pentru a alege numarul de locuri de munca trebuie aleasa o solutie care sa satisfaca urmatoarea relatie:

adica: J*T=2700 unde: (12)

J=numarul de locuri de munca

Varianta optima pentru numarul de locuri de munca este j=4, iar tactul liniei este de T=675 secunde

Pornind de la cele de mai sus va trebui sa adoptam o solutie care sa tina seama pe de o parte ca linia va avea un numar de 4 locuri de munca, ca o conditie de echilibrare si ca marimea tactului liniei este de 675 secunde, iar pe de alta parte de posibilitatea atribuirii unor operatii pe locuri de munca prin respectarea regulii de precedenta data astfel încât sa se ajunga la o cerinta optima ca suma duratei operatiilor atribute pe un loc de munca sa fie egal cu marimea tactului, deci egale cu 675 secunde, sau cat mai aproape de acesta, aparand în acest caz timpi nefolositi egali cu marimea diferentei dintre suma operatiilor si marimea tactului, adica cu:

când Tx t (S_j) (13)

Pentru atribuirea unei operatii pe un loc de munca se va aplica regula alegerii în primul rand a operatiei posibile cu durata cea mai mare de timp, celelate operatii cu durate mai mici putand fi repartizate pe locuri de munca în functie de necesitati[17].

Dupa repartizarea operatiilor pe un loc de munca pe baza respectarii acestor reguli se poate trece la atribuirea operatiilor pe locul de munca urmator, adica j+1 s.a.m.d.

Ţinând cont de conditiile de mai sus rezulta solutia finala prezentata în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3.3.2.1

Analiza pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate caracterizeaza situatia în care unitatea nu realizeaza beneficii si nu are pierderi.

Punctul pragului de rentabilitate apare la stabilirea volumului productiei sau la determinarea nivelului de utilizare a capacitatii de productie.

Beneficiul în functie de volumul productie

Beneficii

Pierderi

Transformarea diagramei pragului de rentabilitate în echivalentul ei se obtine astfel:

Notam factorii:

R =venitul brut (incasari brute) în perioada T;

P = pretul unitar de vanzare admitand ca piata va absorbi orice cantitate Ia acelasi pret;

V =numarul de unitati produse în decursul perioadei T si prin urmare volumul vanzarilor din aceeasi perioada de timp;

U = capacitatea de productie maxima, adica numarul maxim de unitati ce pot fi produse în decursul perioadei T, lucrând la capacitatea maxima;

K = factor de utilizare a capacitatii maxime de productie, egal cu U/v.

CF = costuri fixe în perioada T;

CV = costuri variabile pe unitatea de produs;

CT =cheltuieli totale în perioada T;

PR = pragul de rentabilitate.

Dreapta exprimand beneficiul în perioada ,,T" corespunde formulei:

(14)

Dreapta costurilor totale în perioada ,,T" este determinata de ecuatia:

(15)

Beneficiul în perioada .,~T" în functie de volumul productiei se exprima:

(16)

Beneficiul în perioada ,,T" în functie de factorul de utilizare K:

(17)

Analiza pragului de rentabilitate a liniilor în fluxul continuu cu banda rulanta si fara banda rulanta respectiv capacitatea de productie a sectiei CB1 este 4660 bucati/luna si 3770 bucati/luna. Aceasta înseamna ca zilnic se produc aproximativ 230 camasi, lucrându-se la întreaga capacitate alocata acestui produs de care dispune sectia CB1.

Tabel nr. 3.3.2.2

Pentru varianta 1:

PR= (P-CV)KU-CF = 1 963,2-1 299 = 664,2 (18)

Pentru varianta 2:

PR =(P-CV)KU -CF =2 425,2 - 1 576,5 =848,7 (19)

Pentru pragul de rentabilitate se calculeaza presupunând

PR= (P-CV) KU=CF (20)

K (punctul pragului de rentabilitate)= CF/(P-CV)U

Pentru varianta 1 (21)

Pentru varianta 2:

Daca tinem seama de beneficiu, când coeficientul 1OOK=75% se prefera varianta 2, deoarece se obtine un beneficiu cu 491,95 lei/luna mai mare decat în cazul utilizarii variantei 1.

Daca tinem seama nu numai de pragul de rentabilitate, se prefera varianta 2 deoarece aceasta are valoarea mai mica decat varianta 1.

La analiza pragului de rentabilitate se ia în calcul un factor suplimentar si anume aprecierea riscului legat de nivelul variabil de utilizare a capacitatii de productie.

3.3.2.2. Eficienta economica a organizarii productiei în flux

Productia în flux reprezinta o forma de organizare de mare eficienta economica. Aceasta ofera avantaje care au la baza tehnica moderna (modernizari, automatizari).

Eficienta economica se caracterizeaza prin:

PRODUCŢIEI CU LANSAREA ÎN FABRICAŢIE

Lansarea productiei intervine dupa ce s-au realizat conditiile tehnice si mateniale cerute pentru desfasurarea fabricatiei.

Obiectivele lansarii în fabricatie:

corelarea programarii si desfasurarii productiei cu diferiti factori de influenta interna si externa;

cerintele pietei,

perturbatii în aprovizionarea cu materii prime si materiale;

Lansarea productie - prin natura functiei - trebuie sa aiba un caracter foarte dinamic si operativ, pentru ca productia ce se obtine sa corespunda cerintelor efective ale pietei si sarcinilor valorificarii materiilor prime preconizate.

în cazul lansarii în productie a unui nou sortiment, se are în vedere analiza aspectelor care difera fata de tehnologia si sortimentele care se fabrica în mod curent în unitate.

În cazul lansarii zilnice sau pe perioade scurte a productiei, la care perturbatiile curente sunt frecvente, se are în vedere adaptarea rapida la cerintele pietei. Asemenea situatii se intalnesc în principal la produsele de mica complexitate si valoare, care se utilizeaza ca repere standard pentru diferitele tipuri de produse ca: mansete, nasturi, gulere, etc.

În cadrul unitatilor cu lansare zilnica a productiei, aceasta revine conducerii operative, efectuandu-se pe ansamblul unitatii, ceea ce impune corelarea tuturor liniilor de fabricatie.

Prin specificul ei, lansarea operativa are implicatii asupra aprovizionarii cu materii prime si materiale asupra productiei si asupra activitatii de desfacere si transporturi.

Documentele economice de lansare: bonuri de consum, fise limita, raport de productie.

Programarea operativa îsi concentreaza atentia asupra celui mai scurt orizont de planificare.

Pentru sistemele continue la care planificarea agregata este mai directa si usoara, procesul de programare operativa detaliata implica o reechilibrare a fortei de munca si a celorlalte mijloace, ceea ce asigura implementarea deciziei de modificare a fortei de munca si de ajustare a volumului productiei. Procesul de programare operativa detaliata este un proces de cautare a unor solutii care trebuie sa respecte limitarile impuse de planificarea agregata.

Acest proces de optimizare are loc în doua etape: la nivelul agregat si la nivel de programare operativa detaliata. Se urmareste gasirea unui mod de planificare agregata, care sa contina un numar suficient de mare variabile de decizie independente, în scopul de a cuprinde cat mai multe din programul operativ detaliat.

La elaborarea planului agregat se realizeaza o optimizare pe scara larga, astfel ca planul devine o restrictie ce trebuie respectata de programarea operativa.

Diagrama programarii detaliate a operatiilor pentru sistemele continue ridica unele probleme referitoare la schimbarile în nivelul fortei de munca, utilizarea timpului suplimentar, subcontractarea, stocurile.[18]

Rezultatul acestui proces poate conduce la programari de doua sau trei perioade de timp. Programul zilnic indica distribuirea produselor pe utilaje, cantitatile de fabricat din fiecare produs si alocarea fortei de munca.

Un program asemanator se poate concepe pe o saptamana înainte si, în general, pentru o perioada de plan înainte, privitor la articolele de fabricat, orele de lucru, stocurile si livrarile.

3.5. STABILIREA PROGRAMULUI DE PRODUCŢIE LA NIVELUL

SECŢIILOR DE FABRICAŢIE

Relatia de calcul pentru stabilirea sarcinilor de productie la nivel de sectie de fabricatie este:

în care:

Sf = programul de productie al sectiei furnizoare;

Sb= programul de productie al sectiei beneficiare;

L = cantitatea de produse livrata de sectia furnizoare;

S = diferenta de inventar la nivelul stocurilor de semifabricate dintre cele doua sectii;

= procentul de rebut obtinut în cadrul sectiei furnizoare.

Sf = f(Sb), deci variabila independenta este data de programul sectiei

beneficiare, care în finalul itinerariului tehnologic se poate identifica cu programul

sectiei finalizatoare.

Aceasta ultima sectie dicteaza volumul de productie pentru toate subunitatile

din amontele procesului tehnologic.

Sub aspectul practic, în procesul de repartizare a programului calendaristic pe sectiile de fabricatie se utilizeaza "fisa de distributie a sarcinilor de productie".

Corelarea cantitativa a programelor de productie la nivelul sectiilor de fabricatie este urmata de corelarea calendaristica, care se desfasoara pe baza metodei devansarilor sau a metodei stocurilor.

Metoda de devansare calendaristica presupune stabilirea momentului de lansare în executie a unui produs pe baza relatiei:

Z = Tiv - Ddevans    

unde:

Tiv - termenul de livrare a produsului sau comenzii

Ddevans - termen de devansare calendaristica a produsului sau comenzii în raport cu termenul de livrare.

Aceasta se fundamenteaza pe durata ciclurilor de fabricatie:

ddevans = fd(cf)    (25)

Aceasta metoda se aplica produselor conducatoare, care necesita un volum ridicat de munca.

Stabilirea momentului de lansare în executie a produselor pentru prima perioada calendaristica lunara se va face în urmatorul mod: stiindu-se ca pentru realizarea unui produs din industria textila timpul de realizare este de cateva ore:

Z =Tliv - ddevans = 30 zile - 1zi = 29 zile (26)

deci lotul pentru a putea fi livrat pe 1 martie va trebui lansat pe executie pe 1 februarie.

Pentru produsele de mica valoare asigurarea necesarului se va face pe baza calculului stocului ajuns la punctul comenzii.

Stabilirea cantitativa a programelor de productie pe baza stocului la punctul comenzii se face pentru piesele standardizate (ata, nasturi, fermoare, snur, etc.), pentru piesele care se executa în serie mica si mijlocie standardizate, etc se utilizeaza în cantitati mari la asamblarea diverselor produse

( produse fabricate de firma ), consumul lor este neuniform în timp neexistand o periodicitate a lansarii pieselor respective.

Sectia producatoare creaza magazia de piese, stocuri de diferite piese pe care le mentine continuu la un anumit nivel ce garanteaza alimentarea fara întrerupere a sectiei de montaj. Dupa ce se face aceasta corelare se trece la determinarea marimii loturilor de fabricatie si la calculul duratetor ciclurilor de fabricatie. Exista trei nivele de stocuri:

- Ssig - reprezinta stocul de siguranta

- Cz - reprezinta consumul mediu zilnic

- Dcf - durata ciclului de fabricatie.

Pentru a prezenta aceasta metoda exemplificam prin produsul nasturi folositi la camasi în cadrul sectiei CB 1 pentru luna februarie.

Pentru acest produs consumul este de 8 nasturi la o camasa, durata

ciclului de fabricatie mediu de 0,75 ore/camasa, iar productia realizata de 3770 camasi pe luna, deci avem un consum mediu zilnic de 180 nasturi pe zi. Stocul de siguranta pentru aceasta sectie este stabilit de seful de depozit la 540 nasturi rezultând stocul la punctul comenzii:

Spc (28)

Deci când în stoc mai sunt 675 bucati se începe lansarea unei noi comenzi de produse. Controlul stocului aflat la punctul comenzii se face pe baza fiselor de magazie, pentru fiecare piesa se întocmeste fisa de magazie în care apar urmatoarele elemente:

Fisa de magazie-Nasturi-

Tabel nr. 3.5.1

Se observa ca în momentul când stocul atinge punctul comenzii seful de depozit ia decizia de aprovizionare cu un nou lot de produse.

3.6. ELABORAREA PROGRAMELOR OPERATIVE DE PRODUCŢIE ÎN CADRUL SECTIILOR DE FABRICATIE

Repartizarea sarcinilor de productie pe executanti directi presupune pe langa utilizarea unor metode moderne de efectuare, distribuire, încarcare, ordonantare si respectarea unor cerinte de baza, între care pot fi mentionate:

• cerinte de ordin tehnologic
• cerinte de ordin organizatoric
• cerinte de ordin economic

3.6.1. Cerintele de ordin tehnologic

Din aceasta grupa de cerinte enumeram: felul prelucrarii, gradul de precizie al prelucrarii etc. Majoritatea cerintelor de acest tip sunt surprinse în documentatia tehnica. O alta cerinta importanta este folosirea masinilor unelte automate si semiautomate în locul masinilor unelte universale care presupun în executarea produselor o mare cantitate de munca.

în vederea cresterii gradului de utilizare a acestor masini se poate propune:

n si multimea sarcinilor de productie x₁,x_{2 ....... ,} xn trebuie sa existe o corespondenta care sa asigure realizarea urrnatoarei functii obiectiv:

în conditiile restrictiilor:

, i=1,2,3,..,n (30) si j'1,2,3,...,m (31)

t ij = timpul necesar executantului j pentru realizarea produsului i;

x ij = cantitatea de produse i executate de executantul j;

Obs: x ij = 1, daca i se atribuie lui j;

x ij =0, invers.

3.6.2. Cerintele de ordin organizatoric

Presupun obtinerea unei corelatii între nivelul de încadrare a lucratorilor si lucrarilor, posibilitatile executantului si cerintele produsului executat.

La S.C. M&M STYLE FANTASY SRL se manifesta fenomenul de "acoperire" a executarii produselor ce necesita lucrari cu un grad de încarcare inferior de catre muncitori cu calificare superioara.

Consultând fisele tehnologice, rezulta urmatoarele categorii de încadrare a operatiilor care alcatuiesc procesul tehnologic: categoriile 1, 2, 3, 4, 5.

Muncitorii direct productivi care participa la executarea acestor operatii au urrnatoarele categorii de încadrare:

Tabel nr. 3.6.1.1

Munca prestata se înregistreaza la tariful corespunzator categoriei de încadrare a executantului, ceea ce duce Ia cheltuieli suplimentare cu salariile ce se repercuteaza asupra cresterii costului de productie si implicit asupra pretului de vanzare a acestor produse.

Pentru eliminarea acestei situatii nefavorabile se poate propune:

q   eliminarea operatiunii subiective în alegerea executantilor;

q   imprimarea pe documente de lansare, dispozitii de lucru a executantilor corespunzatori;

q   asigurarea controlului respectarii concordantei dintre gradul de încarcare a lucrarilor si nivelul de calificare a muncitorilor, prin neînregistrarea muncii prestate în afara concordantei cerute, se admit exceptii limitate în conditiile unor aprobari speciale.

3.6.3. Cerintele de ordin economic

• obtinerea unui timp de executie global minim si aceasta are loc în conditiile respectarii cerintelor tehnologice;
• imobilizarea minima a mijloacelor circulante - se produce în situatia fabricarii lotului optim;
• încarcarea rationala a utilajelor;
• obtinerea unui cost minim de prelucrare.

Obtinerea unui timp global minim de prelucrare pentru un produs, comanda sau lot de produse, în conditiile unei tehnologii si baze materiale date, este posibila prin respectarea urmatoarelor doua criterii:

minimizarea timpilor de asteptare a utilajelor;

minimizarea timpilor de asteptare a produselor.

Functia obiectiv este data de relatia:

(32)

ij timpul de asteptare a utilajului j înainte de a prelucra produsul i

C costul asteptarii utilajelor Uj pe unitatea de timp înainte de a prelucra produsul i

ij timpul de asteptare al produsului i înainte de a fi prelucrat pe utilajul j

C costul dat de asteptare pe unitatea de timp a produsului P înainte de a fi prelucrat pe utilajul U

Instrumentul practic folosit în programarea productiei la linile monobiect cu flux discontinu este GRAFICUL STANDARD a carui denumire este motivata de existenta unui interval de timp dupa care se repeta daca nu intervin modificari în tehnologia de fabricatie a produselor care fac obiectul programarii

Pornind de la informatiile privind perioada de programare si numarul de produse ce urmeaza a se prelucra si anume camasi cu maneca lunga) în aceasta perioada perioada este considerata ca fiind o luna adica zile lucratoare pentru detalierea acestui program pe subunitati structurale locuri de munca), si pentru subunitati de timp se parcurg etapele de mai jos

.se calculeaza tactul teoretic al liniei dupa relatia:

unde: (33)

&-tactul teoretic al liniei

T-durata în ore a perioadei de programare

Pp-programul de productie al liniei în perioada (T)

se determina numarul teoretic de locuri de munca pentru fiecare operatie dupa formula:

Mi-numarul teoretic de locuri de munca Ia operatia i

ti-durata operatiei i

&-tactul teoretic al liniei

tabel nr.

*valoriIe lui ti au fost extrase din capitolul III în urma echilibrarii liniei de productie în flux

3. se stabileste necesarul practic (M) de locuri de munca prin rotunjirea în plus a necesarului teoretic.

4. se determina pentru fiecare operatie gradul de încarcare a locurilor de munca neîncarcate complet dupa relatia:

g=(Mi+ 1)-M în care:

g=gradul de încarcare a locurilor de munca

Mi=numarul teoretic de locuri de munca

M=numarul practic de locuri de munca

5.se stabilesc operatiile care se vor executa de acelasi muncitor în functie de gradul de încarcare a locurilor de munca neocupate complet

. se determina timpul de functionare al fiecarui loc de munca cadrul perioadei de programare dupa relatia:

T_ij=T*g_ij (37)

în care:

Tij-timpul de functionare al locului de munca j la operatia i

T -durata repetari graficului

gij-gradul de incarcare a locului de munca j la operatia i

T =10.560 x 0,96=10.137minute    T₃₁= 10.560 x 1,00=10.560 minute (38)

T =10.560 x 0,96=10.137minute    T₃₂= 10.560 x 1,00=10.560 minute (39)

T =10.560 x 0,96 =10.137minute T₃₃ =10.560 x 1,00=10.560 minute (40)

T =10.560 x 0,96 =10.137minute T₃₄ =10.560 x 1,00=10.560 minute (41)

T =10.560 x 1,00= 10.560minute T =10.560 x 0,96=10.137 minute (42)

T =10.560 x 1,00= 10.560minute T₄₂= 10.560 x 0,96=10.137 minute (43)

T =10.560 x 1,00 =10.560minute T₄₃ =10.560 x 0,96=10.137 minute (44)

T =10.560 x 1,00= 10.560minute T₄₄= 10.560 x 0,96= 10.137minute (45)

se determina stocurile de productie neterminata între operatiile care urmeaza a se executa de acelasi muncitor si între operatiile cu randamente diferite dupa relatia:   

(46)

-stocul de productie neterminata între operatia i si operatia i+1

M_i ,M_i+1-numarul de locuri de munca la care se executa operatia i respectiv i+1 în

perioada T

t _i, t _i+1 -durata operatiei i respectiv i+1

T-per.de functionare comuna a locurilor de munca la operatiile i si i+1

camasi (47)

camasi (48)

camasi (49)

Aceste stocuri de productie neterminata au un caracter ciclic, prin relatia de mai sus determinându-se nivelul maxim al acestuia ca fiind de 116 camasi, si care se va consuma spre sfarsitul perioadei de programare în ultimele 423 de minute când locurile de munca aferente operatiilor 2 si 3 nu vor mai functiona.

Pe baza datelor de mai sus se întocmeste graficul standard ce va arata ca în figura de mai jos.

Ca instrument practic de programare a productiei în masa cu organizare în flux, GRAFICUL STANDARD,prezinta urmatoarele avantaje:

Numarul operatiei

Durata operatiei

Numar loc de munca

Simbol loc de munca

Incarcare loc de munca

Durata de functionare

Simbol muncitor

GRAFICUL DE FUNCŢIONARE

Teoretic

Practic

Dezavantajul principal costa în adaptarea scazuta schimbarillor conditiilor de fabricatie.

Pe langa utilizarea unor metode moderne de efectuare, distribuire, încarcare, ordonantare si respectarea acestor cerinte de baza se impune folosirea diferitelor metode de indeplinire a sarcinilor de productie în cadrul sectiilor de productie cu atat mai mult în conditiile în care societatea produse o serie de confectii textile pe bazaa de comenzi la care trebuiesc respectate termenele de livrare. O astfel de metoda de urmarire a îndeplinirii programului de productie si pe care o recomand a se folosii în cadrul societatii este graficul de programare si urmarire a productiei zilnice

Acesta metoda dupa cum sugereaza si titlu se prezinta sub forma unui dreptunghi a carui baza indica scara timpului, adica numarul de zile lucratoare

dintr-o anumita perioada, iar pe diagonala se evidentiaza ritmicitatea fabricatiei potrivit sarcinilor de productie programata.

În partea stanga a graficului se construieste o scara verticala pe care vor fi prezentate sarcinile de productie zilnice cumulate în expresie naturala si în procente.

Urmarirea îndeplinirii programului de productie se realizeaza prin marcarea printr-un punct a sarcinilor de productie realizate. Unirea acestor puncte va conduce la o linie franta care permite aprecierea gradului de indeplinire a sarcinilor sub aspectul ritmicitatii.

Atfel graficul de programare si urmarire a productiei va arata dupa caz conform graficului urmator:

Acest grafic permite determinarea ramânerii în urma sau avansul în fabricatie. Astfel daca sectia respectiva ramâne în urma cu realizarea planului graficul se va pozitiona în zona marcata cu semnul "-", iar caz contrar al depasirii planului de productie graficul se va pozitiona în zona marcata cu semnul"+" de asemenea prin trasarea cu linii paralele axei timpului se poate determina gradul de îndeplinire al programului de fabricatie atât din punct de vedere procentual cât si cantitativ.

3.7. EFECTE ECONOMICE ALE METODOLOGIEI DE PROGRAMARE,PREGATIRE sI URMĂRIRE PROPUSE

Desfasurarea programarii productiei pe baza unei metodologii rationale si eficiente, are implicatii cantitative în întregul sistem microeconomic .

Pentru a demonstra efectele favorabile ale programarii productiei asupra microeconomiei, propunem parcurgerea pe exemplul S.C. CONFTEX S.R.L. a mai rnultor directii de eficientizare a productiei, utilizând criterii care caracterizeaza nivelul de organizare a programarii.

A.Sporul de productie rezultat prin eliminarea orelor de nefunctionare a utilajelor datorita lipsei de comenzi.

Realitatea practica arata ca timpul programat pentru procesul productiv este micsorat de "cauze accidentale".Apreciem ca programarea productiei se coreleaza în mod imediat cu timpul de nefunctionare a utilajelor, datorat lipsei de comenzi. Prin intermediul unei metodologii riguroase de programare, acest timp se poate elimina, si prin urmare creste timpul utilizat pentru o productie suplimentara.

Programarea productiei industriale contribuie la desfasurarea unei productii eficiente prin alegerea pentru executarea sarcinitor de productie a celor mai productivi muncitori si a utilajelor cu randamentul cel mai mare.

Desfasurarea unei astfel de detalieri a programelor de productie în cadrul sectiilor de fabricatie conduce la îndeplinirea si chiar depasirea normelor de timp de munca de catre toti executantii directi.

Consideram ca în cadrul S.C. M&M STYLE FANTASY SRL în anul 2007, balanta timpului de munca a unui muncitor a fost de 1674 ore efective, în conditiile unei îndepliniri a normelor de productie de 100%, rezulta ca un executant direct a desfasurat o activitate echivatenta cu 1674 ore/norma. În conditiile aceleasi balante a timpului de munca, dar la nivelul de 85% de îndeplinire a normelor, activitatea unui muncitor a fost de:

1674 * 0,85 =1423 ore/norma. (50)

Pornind de la faptul ca în cadrul acestei fabrici în anul 2007 un numar de 40 muncitori si-au îndeplinit normele în proportie de 85% si de la valoarea unei ore - norme de 3,17 lei rezulta un spor posibil de productie, pe baza realizarii corelatiei cerute, de:

(1674-251) * 40 * 3,17 =180 436,4 lei

În practica curenta din întreprinderea analizata se constata ca, lipsa corelatiei dintre categoria de încadrare a lucrarilor si cea a muncitorilor contribuie la neîndeplinirea normelor în proportie de 10% pâna la 40%, alaturi de alte cauze.

Prin perfectionarea programarii productiei rezulta urmatorul spor minimal si maximal de productie:

a. varianta minimala:

* 0,10 = 18.043,64lei (51)

b. varianta maximala:

* 0,40 = 72.174,56lei (52)

Astfel sporul posibil de productie realizat dupa aplicarea masurilor propuse va fi de

Acest indicator este foarte important pentru ca îmbunatatirea lui creaza un câstig substantial pentru firma.

CONCLUZII

Programarea productiei industriale reprezinta arborele motor la procesul de productie, deoarece concretizeaza sarcinile de fabricatie Ia nivelul fiecarui executant si interval de timp.

Aceasta este definita, în mod propriu, ca o componenta a planificarii operativ - calendaristice care are drept restrictie fundamentala planul de productie.

În prezent la majoritatea întreprinderilor, detalierea în timp si spatiu a planului de productie, se realizeaza pe baza experientei practice si a restrictiilor impuse de sistemul productiv micro si macroeconomic.

Eficientizarea si intr-o etapa superioara optimizarea programarii productiei, desemneaza intr-o conceptie noua si proprie intr-un proces de stabilizare a datelor calendaristice de executie si control, a prioritatilor de fabricatie si a determinarii executantilor directi cei mai eficienti, în vederea desfasurarii coordonate a procesului de productie si cu costuri minime.

Acest proces se poate realiza în mod practic, numai în conditiile unei baze normative a programarii riguros determinata. În aceste conditii se propun metode practice de determinare a loturilor si ciclurilor de fabricatie a caror marimi sunt utilizate în elaborarea programelor de fabrictie.

Apreciem ca se poate aduce o contributie importanta la programarea productiei în cadrul sectiilor de fabricatie daca se deruleaza în mod practic pe baza cerintelor tehnologice, organizatorice si economice pe care le-am formulat si propus, eliminându-se în acest mod subiectivismul în optiunile asupra executantului direct.

Desfasurarea sistemului de programare a productiei se coreleaza în mod logic cu documentele pentru defalcarea sarcinilor de productie în timp si spatiu. De aceea, o atentie deosebita se acorda fluxului informational al sistemului de programare care asigura implementarea metodei, principiilor si cerintelor de concretizare a sarcinilor de productie care au fost recomandate.

Pentru îmbunatatirea documentelor de programare a productiei se propune includerea în cadrul acestora, a informatiilor de fundamentare si motivare sau schimbare a lor.

Documentele propuse si circuitul acestora s-a realizat pe cazul concret al unei întreprinderi, potrivit cerintelor exprimate de aceasta unitate si a rezultatelor la care s-a ajuns în urma cercetarilor pe care le-am efectuat.

Pe baza programarii propriu-zise si numai dupa aceea, se desfasoara lansarea produselor în fabricatie, pe care o consideram un prim punct de control preventiv al cheltuielilor cu materia prima si a celor cu salarizarea.

În concluzie, se poate aprecia c[, functionarea pe baze noi a sistemului programarii productiei contribuie la cresterea factorilor calitativi ai productiei la nivelul microindustrial si în mod special la sporirea mai accentuata a eficientei cu care sunt folosite resursele de productie, asigurându-se si pe aceasta cale trecerea la dezvoltarea preponderent intensiva a economiei nationale.

BIBLIOGRAFIE

BĂBĂIŢĂ C., MUNTEANU V. Metode de determinare a calitatii produselor, Editura Mirton, Timisoara, 1998

BURR I.W Enginneering and Quality control, New York, McGraw-Hill,1953

CRIsAN, R., VAGU, P.,

CRĂCIUNESCU, P., s.a., Organizarea si planificarea unitatilor industriale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983

EMIL CAZAN, GH. GH. IONESCU,

MUNTEANU V.,

ADINA LETIŢIA NEGRUsA Managementul productiei, volumul 1- Ed. Universitatii de Vest, Timisoara, 2002

GOIAN M. Managemenentul general-Ed. Brumar, Timisoara,2000

IONESCU, GH. GH.,

CAZAN E., NEGRUsA, A.L. Management organizational, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 2001

MIHUŢ , I., Autoconducerea si Creativitatea, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1989

MIHUŢ I., s.a. Management, Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 1998

NICOLESCU, O. Functia de organizare în intreprinderea moderna, Ed. Politica, Bucuresti, 1975

https://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=494&idb=7