Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Business Logic

Marketing


Business Logic

In primul rand vom aminti Functiile sistemului de evidenta WinMENTOR:



Functia de evidenta: evidenta financiar-contabila, evidenta de gestiune si management, evidentierea tranzactiilor care fac obiectul raportarilor lunare/trimestriale/anuale catre organele de control;

Functia de BUSINESS LOGIC care are ca scop parametrizarea aplicatiei pe logica de afaceri a beneficiarului prin asigurarea modalitatilor de lucru specifice acestuia;

Functia de control: asigurarea controlului activitatii asupra utilizatorului, partenerilor si a tertelor persoane;

  1. Functia manageriala: prin procedurile sale creeaza posibilitati de analiza a informatiilor financiare (calcul de cost, cash-flow, rapoarte in format occidental, rapoarte in valuta, etc)

In ceea ce urmeaza dorim sa prezentam un model de functionare al unei Societati Comerciale din punct de vedere al logisticii de afaceri.

            Va prezentam o logica de înregistrare  si circulatie a informatiilor, una pe care o regasim partial sau  integral în diverse sisteme informatice manageriale.

            Visul oricarui manager de firma este ca luni dmineata când intra în birou sa vada o situatie exacta a rezultatelor firmei, o "balanta a BANILOR", bani pe care în saptamâna în curs va trebui sa-i încaseze respectiv va trebui sa-I cedeze prestatorilor sai.

"Balanta banilor" este cunoscuta în literatura de specialitate sub numele de CASH-FLOW OPERATIONAL.

            Practic însa, pentru a avea aceasta evidenta (precum si altele la fel de folositoare) si pentru ca acestea sa fie utile în timp real, managerul firmei trebuie sa dispuna de un "instrument" în care sa înregistreze anumite informatii primare care stau la baza acestor decizii de management operational.

            Categorisind informatiile primare din punct de vedere al fenomenului economic, avem:        

  ACTE DE MARKETING

 


 ACTE DE PRODUCTIE
 
  ACTE FINANCIARE
 

 ACTE DE COMERT

 

I. ACTE DE MARKETING:

Cerere si Oferta:

      Sa presupunem ca suntem la început de activitate, înfiintam o Societate Comerciala. Decizia noastra s-a bazat pe faptul ca ni s-a ivit o oportunitate de afacere, am detectat o nisa pe PIATA. Practic, am gasit o gama de bunuri/servicii, unde CEREREA este mai mare decât OFERTA si dorim sa profitam. Vom detecta participantii pe piata tinta, concurenta. Ceea ce facem este de fapt un studiu de piata - MARKETING. Aceste studii stau la baza PARAMETRIZARII sistemului.

  CERERE SI OFERTA

 

Scopul final al Marketingului nostru este obtinerea unui REZULTAT FINANCIAR multumitor.     

Va invit sa vedem prin ce flux de informatii trebuie sa trecem pâna la obtinerea acestuia.

 


CERERE SI OFERTA
 

          In primul rând ne informam asupra existentei FURNIZORILOR de bunuri (marfuri, materii prime, servicii) necesare activitatii noastre si facem un prim antecalcul a costurilor.

          Parametrii de contact, precum si întelegerile (contractele) cu acesti furnizori vor fi înregistrate în sistem.

          De la furnizori o sa primim oferte de pret ale bunurilor. OFERTELE FURNIZORILOR se vor înregistra în sistem.

 

Oferte Furnizori 838i83i

 



Fig.1                         Oferta de la furnizor

          In al doilea rând o sa alcatuim lista noastra de preturi, unica sau categorizata de preturi diverse pe diferite tipuri de consumatori. Pe lânga preturile standard vom realiza si o politica de discounturi, în functie de cantitati vândute, valori contractate, perioade de promotie, etc.

          Rezultatele acestor studii le vom înregistra în sistem.

 
CERERE SI OFERTA
 

Lista de preturi

 


                   Pret unic de vanzare                                          Pret multiplu

 Fig 2                                                                           Fig.3

Pentru fiecare articol pe care îl avem în oferta noastra putem avea un pret unic de vânzare implicit sau un pret de vânzare multiplu (in functie de politica de preturi pe care o stabilim pentru fiecare articol) si totodata putem stabili aceste preturi în lei sau in valuta.

Totodata, pentru fiecare articol putem stabili anumite categorii de discount-uri. Discount-urile la preturile de vânzare se pot stabili în fuctie de mai multe criterii  (ex: cantitate facturata, valoarea facturii fara TVA, distanta pâna la client, volumul tranzactiei sau alte criterii pe care le vom stabili noi in functie de politicile de preturi si discount-uri pe care le stabilim).

Fig.4                   Categorii de discount-uri

            Un alt aspect important ar fi acela ca, pentru o evidenta si o structurare cât mai buna a articolelor cu care firma noastra lucreaza sistemul WinMENTOR ne permite gruparea acestora pe clase de încadrare în fuctie de anumite aspecte comune a articolelor, precum si utilizarea atributelor de caracterizare.

                                Fig.5                  Articole cu atribute de caracterizare  

CERERE SI OFERTA
 

     In al treilea rând o sa culegem informatii despre segmentul tinta, CLIENTII vizati.

     Caracteristicile acestora se înregistreaza în sistem în NOMENCLATORUL DE PARTENERI.

     Lista noastra de preturi va ajunge la clienti cu sau fara intermediul AGENTILOR. Agentii vor trebui remunerati, si toate întelegerile cu acestia se vor înregistra în sistem.

 


  Fig.6 Inregistrarea in sistem a agentilor cu care firma lucreaza

II.     ACTE DE COMERT:

Comenzi/contracte clienti

 

        Clientul se decide asupra ofertei primite si comanda. Comanda lui se va înregistra în sistem: bunuri  comandate, preturile acestora negociate în lei sau în valuta, termene de plata, termene de livrare, etc.

 



Fig7                           Comanda de la client

                      Fig.8

  

Pornind de la comenzile pe care clientii nostrii le-au facut, se va genera, daca este cazul un necesar de aprovizionare pe una din metodele cunoscute de sistem:

Pe baza stocurilor minime si maxime

Pe baza comenzilor clienti înregistrate

Pe baza ritmului de descrestere a stocului

        Practic, sistemul verifica existenta stocului necesar în magazie, iar pe baza metodei alese generam necesarul de aprovizonat.

 


    Necesar de

  aprovizionare

 


                   Fig.9                               Necesar de aprovizionat

    Necesar de

  aprovizionare

 

Oferta furnizor

 

      Sistemele manageriale nu se opresc la detectarea cantitatii necesare de aprovizionat, ele cauta în catalogul ofertelor de la furnizori posibilitatea reaprovizionarii, pe una din urmatoarele cai:

Metoda celui mai bun pret (cele în valuta sunt convertite automat în lei)

Partenerul preferential (se specifica în prealabil furnizorul)

 


                Fig.10                        Partener preferential

Oferta furnizor

 

Necesar de aprovizionare

 


Comanda bunurilor se va înregistra (automat sau manual) în sistem si se va trimite (fax/e-mail) furnizorului direct din sistem. Aici se vor nota preturile negociate, termene de livrare, etc.

Fig.11                          Comanda catre furnizor

Oferta furnizor

 

Necesar de aprovizionare

 


Furnizorul, pe baza comenzii (sau fara comanda) ne va livra bunuri pe baza de facturi sau pe baza de aviz (factura ne va sosi ulterior). Aceste documente sosite se vor "fotografia" în sistem sau se vor prelua automat din comenzi.

            Bunurile care ne pot fi livrate de furnizori pe baza facturilor sau avizelor de expeditie pot fi de natura bunurilor stocabile sau de tip serviciu. Pentru fiecare din acestea vom prezenta în continuare înregistrarile contabile care pot aparea la înregistrarea în sistem a acestor documente (Intrari pe baza de Facturi, Avize de expeditie, Facturi la avize si Facturi din import - toate acestea fiind urmate de Notele de Intrare-Receptie aferente).

A.      Bunuri stocabile:

Acestea la rândul lor pot fi:

imobilizari corporale

terenuri (ct. 2111)

constructii (ct. 212)

instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plante (ct. 213)

mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale (ct. 214)

imobilizari în curs (ct. 23*)

materii prime (ct. 301)

materiale consumabile (ct. 302)

materiale de natura obiectelor de inventar (ct. 303)

animale si pasari (ct. 361)

marfuri (ct. 371)

ambalaje (ct. 381)

NOTA:

In economie notiunea de "stoc"  poate fi definita in 2 sensuri :

în sens general, stocul reprezinta cantitatea de active materiale si financiare existente la un moment dat intr-o unitate patrimoniala

în sens restrâns, stocul reprezinta un ansamblu de materii prime, materiale, etc destinate productiei, respectiv semifabricatele, produse finite, marfuri etc, destinate vânzarii

Altfel spus, stocurile sunt active circulante:

a) detinute pentru a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

b) în curs de productie, în vederea vânzarii în aceleasi conditii ca mai sus;

c)       sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile, ce urmeaza a fi folosite în procesul de productie sau pentru prestarea de servicii

In categoria stocurilor se includ:

      (a)   marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patimoniala le cumpara în vederea revânzarii sau produsele 

              predate spre vânzare magazinelor proprii;

(b)       materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc în produsul finit integral sau partial, fie în starea lor initiala, fie transformata;

(c)        materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, în produsul finit;

(d)       materialele de natura obiectelor de inventar -  sunt bunurile a caror valoare este mai mica decât limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durata de folosinta mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, echpamentele de protectie, de lucru, aparatele de masura si control , mecanismele, dispozitivele folosite la executarea anumitor produse,  baracamentele, aranjamentele provizorii pe santier, etc

(e)       produsele, respectiv:

semifabricatele, prin care se înteleg produsele a caror proces tehnologic a fost terminat într-o sectie (faza de fabricatie) si care trec în continuare în procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;

produsele finite, adica produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare în cadrul unitatii, putând fi depozitate în vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

rebuturile , materialele recuperabile sau deseurile;

(f)         animalele si pasarile -  pentru productie, pentru a fi valorificate, pentru reproductie

(g)       ambalajele, care include ambalajele refolosibile , achizitionate sau fabricate, destinate produselor vâdute si care temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii în coditiile prevazute în contracte

(h)       productia în curs de executie reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prevazute de procesul tehnologic, precum si de produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate în întregime. Sunt asimilate productiei în curs lucrarile, serviciile si studiile în curs de executie sau neterminate.

         Fig.12 Inregistrarea si configurarea contabila a unui articol de stoc in nomenclator

B.      Bunuri de natura serviciilor:

In ceea ce priveste bunurile de natura serviciilor, ne putem referi la:

amenajari de terenuri (ct. 2112)

cheltuieli privind energia si apa (ct. 605)

cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (ct. 61*)

cheltuieli cu alte servicii executate de terti (ct. 62*)

venituri din  lucrari executate si servicii prstate (ct. 704)

Fig. 13 Inregistrarea si configurarea contabila
a unui articol de tip serviciu in nomenclator

       Inregistrarea si configurarea contabila a unui articol în sistem înseamna ca fiecare articol va trebui sa aiba:

o denumire;

o unitate de masura;

un tip de articol : stoc sau serviciu;

un tip contabil pentru stocuri sau a unui cont serviciu pentru servicii;

o gestiune implicita unde se va face receptia;

       Configurarea contabila a unui articol stocabil insemna alegerea tipului contabil care cuprinde contul reprezentativ al acestuia, conturile direct legate cu cel reprezentativ în procesele de productie si desfacere a marfurilor, alegerea metodei de gestiune, descarcare sau nu la iesirea din gestiune, daca contine diferente de pret etc.

  1. Receptii de bunuri pe baza de facturi:

imobilizari corporale (in curs): 

                                     21*, 23* = 404 ........valoarea de achizitie

                         4426 = 404 .........TVA aferent valorii de achizitie

pentru celelalte bunuri stocabile înregistrarile contabile sunt de forma:

      301,302,303,361,371,381 = 401 .........valoarea de achizitie

                                     4426 = 401 ........TVA aferent valorii de achizitie

Fig.14   Intrare pe baza de factura fiscala de materii prime

Obs! In cazul marfurilor in magazin (ct. 371.2) si a marfurilor in consignatie (ct. 371.3), la intrarea in gestiune se vor inregistra in contabilitate si diferentele de pret, dupa forma:

                                    371.2 = 401.........valoarea de achizitie (a)

                                     4426 = 401 .........TVA aferent valoriide achizitie (b)

                                    371.2 = 378.2 .........adaos comercial preconizat (c)

                                    371.2 = 4428 ........TVA (neexigibil) de plata preconizat (d)

astfel încât a+c+d = valoarea de pe raft a bunului...unde valoarea TVA (d) = valoarea de pe raft*19/119

Fig.15  Intrare pe baza de factura a marfurilor en-detail

Imediat dupa achizitionarea bunurilor pe baza de facturi sau avize se va face receptia acestora pe gestiuni pe baza documentului "Nota de Receptie si Constatare diferente - NIR". Acesta este documentul pentru receptia bunurilor în gestiune si constatarea diferentelor (daca exista) între cantitatea înscrisa pe factura si cantitatea intrata în gestiune. Totodata acest document asigura intrarea bunurilor în stoc, respectiv încarcarea gestiunii.

Fig.16                     Receptia marfurilor en-detail

servicii:

- înregistrarile contabile asemanator cu cele ale bunurilor stocabile, doar ca tipul contabil al bunurilor  stocabile va fi înlocuit de contul serviciului respectiv:

                                      605 = 401 ..........valoarea serviciului   

                                    4426 = 401 ..........TVA aferent valorii serviciului

                            Fig.17              Inregistrarea unei facturi de servicii

II.   Receptii de bunuri pe baza de avize de expeditie (factura sosind ulterior)

1. Intrari de bunuri pe aviz de expeditie:

imobilizari corporale (in curs): 

                                     21*, 23* = 408.............valoarea de achizitie

                          4428 = 408.............TVA aferent valorii de achizitie

pentru celelalte bunuri stocabile înregistrarile contabile sunt de forma:

      301,302,303,361,371,381 = 408.............valoarea de achizitie

                                      4428 = 408.............TVA neexigibil aferent valorii de achizitie

Obs! In cazul marfurilor in magazin (ct. 371.2) si a marfurilor în consignatie (ct. 371.3), la intrarea în gestiune se vor inregistra in contabilitate si diferentele de pret, dupa forma:

                                           371.2 = 408............valoarea de achizitie

                                           4428 = 408.............TVA neexigibil aferent valorii de achizitie

                                       371.2 = 378.2.............adaos comercial preconizat

                                                    371.2 = 4428.............TVA de plata preconizat

                        Fig.18    Intrare de materii prime pe baza de aviz de expeditie

2. Factura la aviz:

                        - la momentul înregistrarii în sistem a facturii la aviz, se vor face urmatoarele înregistrari contabile:

                                                               408 = 401,404...........valoarea de achizitie

                                     4426 = 4428.............TVA aferent valorii de achizitie

                         Fig. 19                      Factura la avizul de expeditie

In cazul intrarilor din import (Invoice, DVI) se va înregistra în contabilitate si valoarea transportului, asigurarii, taxele vamale, etc. Un exemplu in acest sens ar fi:

371.1 = 401 ........valoarea de achizitie

 4426 = 512.5 ........TVA aferent valorii de achizitie

371.1 = 446.1 .......valoarea aferenta taxei vamale

                          Fig.20                   Inregistrarea unei facturi din import

Oferta furnizor

 

Necesar de aprovizionare

 


            Sistemul detecteaza posibilitatea livrarii bunurilor comandate. In mod normal, aici ar trebui întocmite BONURI DE LIVRARE pentru scoaterea acestora din gestiune, dar acest document nu este obligatoriu în evidenta interna a firmelor românesti.

                 Fig.21                 Lista bunurilor de livrat în ziua curenta

Necesar de aprovizionare

 

Oferta furnizor

 


            Din initiativa proprie sau din automatismele sistemului se vor întocmi facturi sau avize (urmeaza sa le facturam) catre clientii nostrii. Aceste documente vor fi preluate automat din comenzi (daca s-au întocmit comenzi) si vor fi tiparite în sistem.

Pe baza facturilor/avizelor întocmite, sistemul ne va genera o dispozitie de livrare, document care sta la baza scoaterii bunurilor din gestiune (daca se foloseste). Pe baza acestor documente, bunurile ajung în posesia CLIENTULUI, încheind astfel aceasta faza a procesului economic.

A.      Livrari de bunuri pe baza de facturi:

La iesirea din gestiune a stocurilor, acestea se evalueaza si înregistreazav in contabilitate prin aplicarea uneia din metodele mentionate mai jos:

a) metoda primului intrat - primului iesit (FIFO)

b) metoda ultimului intrat - primul iesit (LIFO)

c)       metoda pretului mediu ponderat  (PMP)

d) metoda identificarii specifice (IDS)

e) metoda VALORICA - fara evidenta cantitativa

a)  Metoda FIFO  - potrivit acestei metode elementele stocabile ies din stoc in ordinea vechimii loturilor de intrare neangajate la iesire. Daca lotul de iesire nu este acoperit din cel mai vechi lot de intrare neangajat, se apeleaza in ordine la loturile de intrare urmatoare

b) Metoda LIFO - potrivit acestei metode elementele stocabile ies din stoc in ordinea celor mai recente loturi de intrare care figureaza inca in stoc.

c) Metoda PMP - potrivit acestei metode elementele stocabile ies din stoc una unul cate unul la un pret care reprezinta media tuturor preturilor de intrare a elementelor respective intrate in stoc pâna în acel moment.

d) Metoda IDS - potrivit acestei metode elementele stocabile nu ies din stoc automat ci sunt alese specific de catre utilizator in functie de unele elemente de identificare (ex: dupa serie)

                       - poate fi de trei feluri:

fara serie

serie/bucata (ex: componente de calculator, electrice si electrocasnice, etc)

serie/lot (ex: medicamentele)

e) Metoda Valorica - potrivit acestei metode elementele stocabile se inregistreaza in contabilitate doar valoric, fara a tine cont de partea cantitativa. Aceasta metoda se aplica, in principal, pentru evidentierea marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul. Metoda presupune calcularea coeficientului "K" in doua forme:

la intrarea in gestiune

la sold

Revenind acum la livrarea bunurilor pe baza de factura avem urmatoarele cazuri:

pentru bunurile stocabile înregistrarile contabile sunt de forma:

        411 = 7** .........valoare marfurilor vândute

        411 = 4427........TVA aferent valorii marfurilor vândute

        6** = 3** .........valoarea cheltuielilor cu producerea marfurilor  

                     Fig.22    Livrare de marfuri pe baza de factura fiscala

Obs! In cazul marfurilor in magazin (ct. 371.2) si a marfurilor in consignatie (ct. 371.3), la iesirea din gestiune se vor inregistra in contabilitate si diferentele de pret, dupa forma:

                          411 = 707 ............valoarea de vânzare a marfurilor fata TVA

                          411 = 4427............TVA de încasat aferent valorii de vânzare a marfurilor

                       378.2 = 371.2 ...........valoarea adaosului comercial la vânzarea marfurilor

                                     607 = 371.2 ..........valoarea de achizitie a marfurilor

                     Iesire pe factura marfa en-detail                           Inregistrarea pe Monetar a iesirilor de marfa en-detail                       

Fig.23                                                                            Fig.24

servicii:

- în cazul lucrarilor efectuate sau serviciilor prestate clientilor, înregistrarile contabile vor fi de forma:                  411 = 704..........valoarea serviciilor prestate

                  411 = 4427..........TVA de încasat aferent valorii serviciilor prestate

Fig.25         Facturarea transportului de marfuri

            

     II.   Livrari de bunuri pe baza de avize de expeditie (factura sosind ulterior)

            1. Intrari de bunuri pe aviz de expeditie:

pentru bunurile stocabile înregistrarile contabile sunt de forma:

      418 = 7**.........valoarea marfurilor vândute

                  418 = 4428.......TVA de încasat preconizat

                  6** = 3**.........valoarea cheltuielilor cu producerea marfurilor vandute

Fig.26 Iesiri de marfuri pe baza de aviz de expeditie

Obs! In cazul marfurilor in magazin (ct. 371.2) si a marfurilor in consignatie (ct. 371.3), la intrarea in gestiune se vor inregistra in contabilitate si diferentele de pret, dupa forma:

                        418 = 707...............valoarea marfurilor vândute

                        418 = 4428..............TVA preconizat de încasat aferent valorii marfurilor

                         607 = 371.2............valoarea de achizitie a marfurilor

                     378.2 = 371.2.............valoarea adaosului comercial la vânzare

                                  4428 = 371.2.............TVA preconizat de încasat aferent adaosului comercial

            2. Factura la aviz:

                        - la momentul înregistrarii în sistem a facturii la aviz, se vor face urmatoarele înregistrari contabile:

                                          411 = 418...............valoarea marfurilor vândute

                                        4428 = 4427.............TVA de încasat

                            Fig.26           Factura la avizul de expeditie

Dupa ce s-au operat intrarile si iesirile din gestiune, sistemul ne ofera posibilitatea de a consulta o serie de liste si rapoarte cum ar fi:

stocul la moment - pe gestiuni, pe articole,

2. fisa de magazie

3.  balanta stocurilor

4. intrari, iesiri, receptii,

5. necesarul de aprovizionat

stocuri in curs de epuizare, stocurile critice

7. intrari/iesiri pe gestiuni

liste legate de situatia comenzilor (de la client, catre furnizori)

9. etc

pentru a avea o evidenta cât mai clara a stocurilor firmei, a miscarilor, pentru a vedea ce se vinde mai bine, ce trebuie comandat si care din bunurile pe care le comercializam au o viteza de rotatie mai mare.

                   Fig.27                          Lista stocurilor la moment pe gestiuni

III.         ACTE DE PRODUCTIE:

Comenzi/contracte   clienti

 


Necesar de aprovizionare

 

Comenzi/contracte   clienti

 


CLIENTI

 

Magazii

 

Se va genera daca este cazul un necesar de aprovizionare, pe una din metodele cunoscute de sistem:

Pe baza stocurilor minime si maxime

Pe baza comenzilor clienti înregistrate

Pe baza ritmului de descrestere a astocului.

De data asta sistemul pe de o parte verifica existenta bunurilor comandate în magazie (productie în serie), pe de alta parte verifica existenta componentelor (materii prime, materiale) acesteia (conform consumului specific/retetar) în magazie (productie pe comanda).      

Necesar de aprovizionare

 


Mijloace fixe

 



Pe de alta parte, sistemul verifica (planifica) existenta si disponibilitatea capacitatilor de productie:

1.Utilaje

                     Fig.28              Retetar pe partea de materiale

  2.Resurse Umane

                       Fig.29             Retetar pe partea de manopera

   De la caz la caz .

Oferta Furnizor

 

Necesar de aprovizionare

 

Sistemele manageriale nu se opresc la detectarea cantitatii necesare de aprovizionat, ele cauta în catalogul ofertelor de la furnizori posibilitatile de reaprovizionare, pe una din urmatoarele cai:

Metoda celui mai bun pret

Partenerul preferential

 


                  Vezi Fig.1

Necesar de aprovizionare

 

Oferta Furnizor

 


Comanda bunurilor se va înregistra (automat sau manual) în sistem si se va trimite (prin fax/ e-mail) furnizorului direct din sistem. Aici se vor nota preturile negociate, termenele de livrare, etc.

            Vezi Fig.5

Necesar de aprovizionare

 

Oferta Furnizor

 


Facturi furnizori, Invoice, DVI

 

Necesar de aprovizionare

 

Oferta Furnizor

 


Pe baza facturilor si avizelor primite sistemul va întocmi automat si va lista nota de intrare-receptie si constatare diferente, documentul oficial al gestionarului pentru receptia bunurilor.

 


Necesar de aprovizionare

 

Oferta Furnizor

 

Anterior sau ulterior comenzii de aprovizionare, coordonatorul de productie a unitatii va da "unda verde" realizarii produsului conform unei tehnologii (consum specific, retetar) existente sau a unei tehnologii specifice comenzii (produse unicat) cu data limita fixata înaintea datei de livrare a bunurilor.

 


CLIENTI

 

Fig.30                         Lansarea unei comenzi interne

Resurse umane

 

Tehnologii de productie

 

Mijloace fixe

 


CLIENTI

 

Obs!  Raportul de productie

Este absolut necesara înregistrarea manoperelor consumate pentru realizarea fiecarei comenzi în parte, pe parcursul unei luni. Sistemul da posibilitatea evidentierii, la nivel de angajat a aoperatiilor realizate într-o perioada determinata de timp. Totalitatea rapoartelor de productie încarcate într-o luna de lucru poate sta la baza calcularii realizarilor salariilor în acord.

Mijloace fixe

 

Tehnologii de productie

 

Resurse umane

 


CLIENTI

 

Totodata, pe baza bonurilor de consum vom scoate din gestiune materiile prime si materialele consumate în procesul de productie. Acestea, în caz ca sunt masurabile .

 


Fig.29 Bon de consum a materiilor prime folosite pentru productie

Mijloace fixe

 

Resurse umane

 

Tehnologii de productie

 


CLIENTI

 

Note de receptie/ predare/transfer

 
Magazii
 

 

Productia realizata se va preda la magazie conform notelor de predare întocmite.

Sistemul detecteaza posibilitatea livrarii bunurilor comandate. In mod normal, aici ar trebui întocmite BONURI DE LIVRARE pentru scoaterea acestora din gestiune, dar acest document nu este obligatoriu în evidenta interna a firmelor românesti.

 


Fig.30                 Nota de predare a produsului finit

In momentul selectarii sectiei producatoare, este afisata grila produselor de pe comenzile în curs de executie ce urmeaza a fi realizate în sectia selectata. Se vor selecta de aici produsele pentru care se întocmeste nota de predare. Produsele reziduale aferente comenzilor în curs pot fi selectate din aceeasi grila. Toate acestea se vor înregistra în sistem:

 Fig.31

Pentru precizia calculelor privind costurile de productie la sfârsit de luna este necesara evaluarea productiei neterminate în macheta "Productia neterminata". Aceasta evaluare se face pentru fiecare comanda în parte.

Necesar de aprovizionare

 

Oferta Furnizor

 


Din initiativa proprie sau din automatismele sistemului se vor întocmi facturi sau avize (urmeaza sa le facturam ) catre clientii nostrii. Aceste documente vor fi preluate automat din comenzi (daca s-au întocmit comenzi) si vor fi tiparite în sistem.

Pe baza facturilor/ avizelor întocmite, sistemul ne va genera o dispozitie de livrare, document care sta la baza scoaterii bunurilor din gestiune (daca se foloseste). Pe baza acestor documente, bunurile ajung în posesia CLIENTULUI, încheind aceasta faza a procesului economic.

 


ACTE FINANCIARE:

CLIENTI

 


Facturi clienti/ Bonuri fiscale

 


Incasarile de la clientise pot face fie în momentul la care li se întocmeste factura, pe aceeasi macheta si atunci facturii de iesire I se atasa chitanta, fie ulterior, la o data scadenta stabilita între cele doua parti, si atunci aceasta se va înregistra ca tranzactie curenta în trezorerie (Casa sau Banca).

Nota contabila pentru încasarea contravalorii unei facturi este:

În Casa:  5311=411

           In Banca: 5121=411

a)      Incasarea se face in momentul in care se intocmeste factura:

b)      Incasarea se face la o data scadenta stabilita:

                        Fig.33      Incasarea contravalorii unei facturi in Casa

Firmele trebuie sa scoata la sfârsitul fiecarei zile Registru de Casa:


Fig.34       Plata unui furnizor din Banca firmei

Nota contabila pentru plata contravalorii unei facturi catre furnizorii nostrii este:

În Casa:  401=5311, 404=5311  In Banca: 401=5121, 404=5121

In sistem se vor înregistra si platile si încasarile înregistrate în avans:

Fig.       Plata in avans a unui furnizor                           Fig.36          Incasare in avans de la un client


                        ex:  409=5311                                                             ex. 5311 =  419

In ceea ce priveste partenerii cu care firma noastra lucreaza (fie ei furnizori, fie clienti) exista o serie de liste si rapoarte din care putem urmarii încasarile si platile acestora, clientii datornici si furnizorii neachitati care ne vor ajuta sa avem un control mai bun asupra platilor si încasarilor, cu alte cuvinte un control mai bun al banilor.

Clienti datornici

Furnizori neachitati

Mai achitam si celelalte utilitati precum si salariile si comisioanele cuvenite angajatilor nostrii.

 
Resurse umane
 

INCASARI
 
CASA /  BANCA
 
PLATI
 
Agenti
 

                  Fig.37                Plata salariilor catre angajatii firmei

La sfârsitul lunii angajatorul trebuie sa prezinte la camera de munca toate declaratiile de impozit pe salarii: CAS, Somaj, Sanatate, etc

Apoi, conform legii, din unitatile noastre de trezorerie platim impozite (TVA, pe profit, pe venit, pe salarii, etc) si diferite taxe.

Anumite dintre acestea sunt calculate automat de sistem (TVA, Impozitul pe salarii, Taxe aferente), altele se calculeaza conform încadrarii  . si legislative ale unitatii.

Redactarea bilantului este sarcina sistemului!

 



CASA / BANCA
 
INCASARI
 
PLATI
 

                       Fig.38                    Model Declaratie de TVA

Pe lânga aceste declaratii, firma este obligata ca la sfârsitul lunii sa prezinte o serie alte liste si rapoarte cum ar fi spre exemplu "Balanta Contabila", 

Balanta Contabila

Ceea ce ramâne este REZULTATUL FINANCIAR: profit sau pierdere. Anul viitor acest rezultat financiar totalizat pe anul în curs se va putea reinvesti sau ridica de catre asociatii firmei în forma de dividende. Aceste calcule rezulta din prelucrarile contabile automatizate ale sistemului (închiderea automata a conturilor) si este repartizat automat de sistem pe asociatii firmei.

 


Numim "CASH-FLOW" previzionarea banilor posibili (a nu se confunda cu rezultatul financiar) pe o perioada de timp determinata.

            CASH-FLOW-ul OPERATIONAL este o analiza pe termen scurt ( de regula o saptamâna ) a evolutiei viitoare a unitatilor noastre de trezorerie, pornind de la soldurile existente ale acestora la momentul analizei.

 
CASA / BANCA
 


Aici vom include facturile emise SCADENTE în perioada analizata.

 

 


Apoi proformele/contractele pe care probabil le vom încasa în perioada analizata fara sa avem însa întocmite facturile aferente acestor încasari.

 
Comenzi/ Contracte clienti
 


1)     Urmeaza sa tinem cont de platile pe care le vom efectua, atât pe facturile primite,

Cât si pe cele pe baza proformelor si contractelor avute (chirii, abonamente . ), precum si alte cheltuieli repetitive ce pot fi previzionate (telefon, apa, gaz . )

Mai includem aici cheltuielile salariale,

Precum si impozitele pe care trebuie sa le platim.

CASH-FLOW-ul începe sa prinda viata, însa avem pâna acum doar un cash-flow teoretic, bazat pe documente faptice.

Lipsesc înca 2 documente ce urmeaza sa fie reglate manual cu ajutorul sistemului:

Amânarile, reesalonarea încasarilor/platilor

Probabilitatea de realizare a încasarilor.

 


Document Info


Accesari: 4318
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )