Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Masterat marketing - ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A FIRMEI DE SHIPPING "ALPHA COMPANY"

Marketing


UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANŢA



PROGRAM DE MASTERAT

Cursul: Aspecte economice ale activitatii de shipping

Profesor universitar: Drd. CONSTANTINESCU ELIODOR

Sesiunea: ianuarie - februarie 2008

TEMA DE PROIECT

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A FIRMEI

DE SHIPPING "ALPHA COMPANY"

Masterand:

GHINESCU CRISTINA

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A FIRMEI

ALPHA COMPANY

Prezentarea firmei

Analiza activitatii de transport

Analiza cifrei de afaceri

Analiza situatiei generale a cheltuielilor firmei

Analiza puterii financiare a firmei

Analiza rentabilitatii firmei

Diagnosticul global al firmei ALPHA COMPANY

1. PREZENTAREA FIRMEI

Denumirea societatii este "ALPHA COMPANY" S.R.L., persoana juridica româna cu raspundere limitata, asociatii fiind S.C. BETTA COMPANY Constanta si GAMMA COMPANY Cipru.

Societatea comerciala "ALPHA COMPANY" S.R.L. a fost înfiintata la data de 02.04.1993, cu un capitalul social de 10 RON, care a fost majorat la valoarea de 200 RON.

Societatea comerciala "ALPHA COMPANY" S.R.L. are urmatorul obiect de activitate:

transport naval intern si extern, maritim si fluvial, de marfuri si/sau persoane;

servicii de aprovizionare nave;

servicii de crewing pentru compania proprie sau pentru alte companii;

servicii de brokeraj pentru navele proprii si/sau pentru alte nave;

activitati de comert exterior: import-export;

servicii de reparatii navale;

activitati de turism si agrement, debarcader;

constructii în regie proprie sau în antrepriza pentru necesitati proprii si pentru terti.

Societatea comerciala "ALPHA COMPANY" S.R.L. a achizitionat în anul 1998 nava "A1", cu o valoare contabila de 80.000 RON , iar în anul 1999 nava "A2" , cu o valoare contabila de 250.000 RON astfel ca la sfârsitul anului 1999 compania avea în patrimoniu trei nave din clasa cargou 8700 TDW.

Structura organizatorica a companiei este urmatoarea:

Adunarea generala a actionarilor

 

Director general

 

1. sef serviciu

2. Inginer exploatare

 

1. sef serviciu

2. Tehnician

3. Tehnician

4. Tehnician

 

1. sef contabil

2. Contabil

 

1. sef serviciu

2. Inspector

 


Numarul total de personal navigant este 60, cu urmatoarea structura:

comandant : 3;

sef mecanic :3;

ofiteri maritimi : 21;

personal certificat de punte: 18;

personal certificat de masina: 9;

personal de restaurant: 6.

Problemele cu care se confrunta firma sunt simptomatice pentru o buna parte din întreprinderile de transport românesti în aceasta perioada: concurenta puternica pe piata de navlului si a shippingului, dimensiunea mica a societatii, uzura echipamentelor, subutilizarea capacitatilor de transport, costul ridicat al capitalului împrumutat fata de rentabilitatea exploatarii, capacitatea redusa de a genera cash-flow, volumul semnificativ al cheltuielilor, lipsa de experienta pentru desfasurarea pe piata mondiala, etc.

Nomenclatorul de transport cuprinde urmatoarele categorii de marfuri:
A. Tabla si produse laminate;

B. Busteni si cherestea;

C. Fier vechi;

D. Ciment;

E. Îngrasaminte;

F. Utilaje si piese de schimb.

Acest capitol îsi propune sa analizeze din punct de vedere economico-financiar activitatea societatii comerciale "ALPHA COMPANY" S.R.L., punând în evidenta aspectele care intereseaza pe managerul general.

Cu toate acestea, beneficiarii (utilizatorii) informatiei oferite prin analiza pot fi si:

societatile de valori mobiliare;

institutiile financiar-bancare;

actionarii;

clientii;

furnizorii s.a.

Surse informationale utilizate sunt:

Bilantul contabil;

Contabilitatea financiara;

Contul de profit si pierderi;

Contabilitatea de gestiune;

Informatii externe privind piata muncii, piata capitalului etc.

ANALIZA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT

Activitatea de transport reprezinta principalul obiectiv al societatii comerciale "ALPHA COMPANY" S.R.L.

Pentru dimensionarea si analiza activitatii de transport se foloseste un sistem de indicatori valorici, care, prin continut, pot caracteriza anumite aspecte ale activitatii unei firme.

Astfel:

e)  cifra de afaceri (CA) - reprezentând suma veniturilor din vânzari (de marfuri, de produse lucrari si servicii) - în contabilitate rulajul creditor al conturilor din grupa 70.

b) pentru nevoile de diagnostic ale managerilor se poate determina din contabilitate si cifra de afaceri încasata , respectiv, pentru agentii economici cu activitati de productie, productie, productia marfa vânduta si încasata.

c) de asemenea, pentru agentii economici cu activitati de productie, se poate stabili si utiliza în analiza productia marfa fabricata (Qf), respectiv valoarea bunurilor (produse finite si semifabricate) destinate vânzarii, a lucrarilor executate si serviciilor prestate.

d) productia exercitiului (Qe) - reprezentând dimensiunea întregii activitati a firmei , respectiv suma productiei vândute (CA), a variatiei productiei stocate (Qs) si a productiei imobilizate (Qi) - productia de mijloace fixe realizata în regie proprie.

e) valoarea adaugata 22222q1611w (Qa) - reprezentând bogatia nou creata de un agent economic pe parcursul unui exercitiu financiar, altfel spus capacitatea firmei de a produce avere. Prin urmare, daca din rezultatul întregii activitati a firmei (productia exercitiului ) deducem consumurile provenind de la terti - M - (consumul de materii prime , materiale auxiliare , combustibil, energie, apa, etc.) obtinem valoarea adaugata 22222q1611w .

Scopul analizei : rezultatele analizei activitatii de transport stau la baza fundamentarii programului de transport pentru perioada urmatoare, precum si la baza stabilirii unor obiective strategice pentru dezvoltarea firmei.

Probleme de analiza:

Analiza situatiei generale a activitatii de transport pe baza dinamicii indicatorilor valorici.

Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici.

Analiza situatiei generale a activitatii de transport pe baza dinamicii indicatorilor valorici

Analiza situatiei generale a activitatilor de transport pe baza dinamicii indicatorilor valorici utilizeaza o serie de corelatii, considerente normale între dinamica acestor indicatori.

Astfel:

a)    ICA > IQf

Aceasta corelatie reflecta asigurarea desfacerii întregii productii marfa realizata de catre o societate comerciala, inclusiv reducerea volumului stocurilor existente în perioada anterioara.

Când ICA = IQf imobilizarile în stocuri îsi mentin proportia din perioada anterioara.

b)    IQf >IQc

Inegalitatea marcheaza reducerea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern, dar pâna la limita în care se asigura desfasurarea normala a procesului de productie.

c)    IQa > IQe

Situatia aceasta exprima reducerea ponderii consumurilor provenind de la terti (cu implicatii directe asupra costurilor, deci si a profitului firmei), în rezultatul întregii activitati a firmei (Qe).

În aceste conditii agentii economici prezinta o situatie favorabil economica, cu rezerva ca aceasta reducere nu va afecta calitatea produselor, lucrarilor sau a serviciilor.

Prin urmare, orice agent economic reuseste sa respecte corelatiile economice sus mentionate are o situatie economico-financiara corespunzatoare.

Pentru prezentarea metodologiei de analiza se folosesc date din tabelul 2.1.:

DINAMICA INDICATORILOR VALORICI

Tabelul

-RON -

Indicatori

Simbol

Perioada

precedenta

Perioada curenta

Indici

Previzionat(pr)

Efectiv(l)

pr/o

l/o

l/pr

Cifra de afaceri

CA

Prod. marfa fabricata

Qf

Productia exercitiului

Qe

Valoarea adaugata

Qa

Nota: valorile indicatorilor valorici au fost corelate cu indicele de pret.

Din analiza datelor rezulta ca programul de transport este bine fundamentat, pentru ca fata de realizarile perioadei precedente, firma si-a propus o crestere cantitativa si calitativa la toti indicatorii valorici.

Cu alte cuvinte dinamica prevazuta (planificata) de companie pentru indicatorii valorici respecta corelatiile normale, în sensul ca:

- si-a propus o crestere mai rapida a cifrei de afaceri fata de a productiei marfa fabricate, ceea ce presupune ca prin programul de transport a prevazut crearea conditiilor favorabile asigurarii navlului pentru navele proprii;

- si-a propus un ritm superior de crestere la valoarea adaugata fata de ritmul productiei exercitiului, ceea ce presupune ca sunt create conditiile necesare prin program sa scada ponderea consumurilor intermediare, cu implicatii favorabile asupra costurilor si profiturilor;

Efectiv, aceste corelatii normale dintre indicatorii valorici nu s-au respectat la toti indicatorii(desi , din punct de vedere cantitativ ritmurile efective sunt superioare celor prevazute, calitativ ele sunt necorespunzatoare).

Astfel daca s-a prevazut o corelatie normala ICA>IQf , efectiv ICA< IQf ( 110,65<

însa s-a prevazut IQa > IQe, ceea ce s-a întâmplat (244,45 <112,21).

Nerespectarea corelatiei normale dintre indicatorii valorici ai cifrei de afaceri si productiei marfa fabricata, demonstreaza o activitate necorespunzatoare calitativ din punct de vedere al cantitatii de marfa comercializata, implicit al nivelului navlului pentru aceasta, chiar daca s-a înregistrat o depasire a planului (programului) la toti indicatorii valorici.

Urmarind situatia îndeplinirii programului prevazut constatam ca desi s-au realizat depasiri la toti indicatorii valorici, calitativ activitatea este cvasicorespunzatoare , ea situându-se la nivelul posibilitatilor reale. Astfel s-a înregistrat o reducere cu 1,30% (98,70 - 100) la productia exercitiului, în timp ce la productia marfa fabricata s-a înregistrat o scadere a stocurilor de productie neterminata (a imobilizarilor).

De asemenea , în timp ce programul de productie a înregistrat o scadere de 1,30%, cifra de afaceri a înregistrat o scadere mai mare de 3,86%; aceasta presupune ca nu întreaga productie marfa fabricata a avut asigurata desfacerea, înregistrându-se o crestere a stocurilor.

Însa, în cazul corelatiei dintre ritmul de depasire al valorii adaugate si ritmul de depasire al productiei exercitiului se observa o depasire neta a celui de-al doilea de catre primul (cauza fiind înregistrarea scaderii ponderii consumurilor intermediare).

Concluzia care se desprinde este aceea ca firma a realizat si chiar a depasit prevederile la toti indicatorii valorici din punct de vedere al aspectelor calitative ale activitatii, obiectivele realizate sunt sub nivelul prevazut din punct de vedere cantitativ, fapt ce atesta unele mici necorelatii la nivelul managementului firmei.

Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici

Raportul static dintre indicatorii valorici permite caracterizarea evolutiei elementelor care-i diferentiaza.

Spre exemplu, raportul dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata (CA/Qf) exprima modificarile intervenite în stocurile de produse finite si alte venituri (exclusiv cele financiare si cele exceptionale); raportul dintre valoarea productiei marfa fabricate si valoarea productiei exercitiului (Qf/Qe) caracterizeaza evolutia stocurilor si a consumului intern.

Raportul static dintre valoarea adaugata 22222q1611w si productia exercitiului (Qa/Qe), evidentiaza modificarile intervenite în ponderea consumurilor intermediare de la terti.

Situatia raportului static dintre indicatorii valorici ai activitatii de transport este prezentata în tabelul 2.2.:

RAPORTUL INDICATORILOR VALORICI AI ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT

Tabelul 2.2.

Specificatie

Perioada

precedenta (anul 2005)

Perioada curenta ( anul 2006)

previzionat

efectiv

CA/Qf

Qf/Qe

Qa/Qe

Se constata ca, doar în cazul raportului static dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata fata de perioada precedenta ponderea cifrei de afaceri era de 101,41%, s-a prevazut o îmbunatatire a acestei ponderi (102,67 %), dar s-a realizat numai 100%, ceea ce din punct de vedere calitativ reprezinta o situatie nefavorabila, întrucât se înregistreaza o crestere a ponderii stocurilor.

Nu acelasi lucru se constata si în cazul celorlalte raporturi statice dintre indicatorii valorici.

Raportul dinamic se stabileste pe baza indicilor indicatorilor valorici si caracterizeaza evolutia modificarilor intervenite în indicatorii valorici fata de un anumit criteriu (în cazul respectiv fata de perioada precedenta - criteriu de referinta).

În cazul societatii comerciale "ALPHA COMPANY" S.R.L. situatia raportului dinamic dintre indicatorii valorici se prezinta astfel:

RAPORTUL DINAMIC AL INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCTIEI

Tabelul 2.3.

Specificatie

Perioada  precedenta

Perioada  curenta

previzionat

efectiv

Cifra de afaceri (CA)

Prod. marfa fabricata (Qf)

Productia exercitiului (Qe)

Valoarea adaugata (Qa)

Raport dinamic ICA/IQf

Raport dinamic IQf/IQe

Raport dinamic IQa/IQe

si raportul dinamic evidentiaza acelasi concluzii, întrucât evolutia previzionata fata de perioada precedenta sesizeaza modificari favorabile ale elementelor care-i diferentiaza, iar în perioada curenta se înregistreaza o evolutie necorespunzatoare.

Acest lucru impune din partea conducerii unele masuri pentru reglarea unei asemenea situatii nefavorabile.

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri reprezinta suma veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin drepturile , remizele si alte reduceri acordate clientilor (Legea contabilitatii nr. 82/1991).

În industrie , cifra de afaceri este formata din veniturile realizate prin vânzarea productiei (ct. 701), la care se pot adauga veniturile din vânzari de marfuri (ct. 707) si veniturile din prestari servicii (ct. 704), în cazul în care întreprinderea desfasoara si o activitate de comert si prestari servicii.

Cifra de afaceri poate fi abordata ca:

cifra de afaceri totala

cifra de afaceri medie

cifra de afaceri marginala

cifra de afaceri minima (critica)

Scopul analizei: cifra de afaceri vizeaza cunoasterea dinamicii vânzarilor unei firme, a factorilor care conditioneaza evolutia lor, în vederea elaborarii strategice de piata si fundamentarii previziunilor principalilor indicatori economico-financiari.

Probleme de analiza:

Analiza dinamicii cifrei de afaceri;

Analiza structurala a cifrei de afaceri;

Analiza factoriala a cifrei de afaceri.

Analiza dinamicii cifrei de afaceri

În "Contul de profit si pierderi" cifra de afaceri este evaluata în unitati monetare curente, pentru o apreciere corespunzatoare a performantelor comerciale ale firmei în timp este necesara folosirea preturilor comparabile. În acest scop se utilizeaza indicele preturilor proprii sectorului de activitate.

În preturile curente rezulta o crestere semnificativa a vânzarilor (peste 71%), din care partea principala este determinata de sporirea cantitatilor vândute, respectiv aproape 74%, acest lucru atestând pozitia pe care o detine pe piata si perspectivele de amplificare în continuare a vânzarilor. (tabelul 3.1.)

DINAMICA CIFREI DE AFACERI

Tabelul 3.1.

Nr.crt.

Indicatori

Anul 2005

Anul 2006

Cifra de afaceri în preturi curente

Indicele cifrei de afaceri (%)

Indicele preturilor domeniului de activitate

Cifra de afaceri în preturi constante

Cresterea reala a cifrei de afaceri

Analiza structurala a cifrei de afaceri

Structurarea cifrei de afaceri poate fi facuta în functie de mai multe criterii, fiecare având o semnificatie si importanta în adoptarea unor masuri privind strategia firmei. Astfel:

Structurarea pe produse sau grupe de produse;

Structurarea pe principalii clienti;

Structurarea în functie de piata (interna si externa);

Structurarea pe tipuri de activitati (industrie, constructii, etc.).

Concentrarea transportului pe un numar restrâns de marfuri determina un risc semnificativ legat de:

cresterea puterii concurentilor la transportul acestor marfuri;

intrarea de noi concurenti pe pietele shippingului ale acestor marfuri;

traditionalitatea relatiilor cu producatorii si beneficiarii marfurilor;

ciclul de viata al marfurilor transportate - maturitate, declin.

Din analiza transportului de marfuri nu rezulta schimbari semnificative. Totusi, trebuie retinuta scaderea ponderii transporturilor cu tabla si produse laminate, a celor cu îngrasaminte si a celor cu ciment. Acest fapt se datoreaza atât orientarii transporturilor spre alte categorii de marfuri cât si scaderii cererii si ofertei la intern a acestor marfuri.

Or, în aceste conditii mentinerea pe piata poate fi realizata prin îmbunatatirea calitatii serviciilor de transport maritim si fluvial, pentru a fi competitive cu celelalte companii de shipping din tara si strainatate.

Cresterea ponderii transportului celorlalte marfuri fata de anul precedent demonstreaza conditii de piata optime, o calitate a serviciilor de transport în crestere, respectiv faptul ca se pot afla în faze de avânt, maturitate ale ciclului lor de viata.

Metodologia de analiza structurala a cifrei de afaceri cuprinde si calculul unor coeficienti sintetici de concentrare (GINI - STRUCK), de diversificare a activitatii (HERFINDHAL) pe baza modelelor:

în care "g" reprezinta ponderea fiecarui produs în totalul cifrei de afaceri (calculata la unitate),iar "n" numarul de termeni ai seriei, respectiv numarul de pozitii (marfuri transportate).

Scaderea valorii coeficientului confirma concluzia stabilita anterior, în sensul ca fata de anul precedent s-a accentuat procesul de redistribuire a transportului de marfuri. Acest lucru poate fi remarcat si prin calculul celui de al doilea coeficient ; pe baza relatiei

Rezulta o crestere a cifrei de afaceri cu 1.540.450,6 RON care se explica prin:

Influenta numarului mediu de personal:

respectiv

= + 636.533,17 RON.

Influenta gradului de înzestrare tehnica:

= + 523.694,3537 RON.

Influenta compozitiei tehnologice:

= + 4.924.249,57 RON.

Influenta randamentului activelor fixe productive:

= - 4.501.081,727 RON.

Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului:

= - 42.944,76579 RON.

Rezultatele releva eficienta investirii în activele fixe active, realizându-se o crestere semnificativa a compozitiei tehnologice. O asemenea situatie este urmarea efectuarii unor investitii directe, prin achizitionarea de noi mijloace de transport si angajarea acestora cu contracte de transport în permanenta.

Scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului pune în evidenta mai mica preocupare a firmei pentru satisfacerea cererii clientilor si intensificarea într-o oarecare masura a preocuparilor pentru reducerea stocurilor.

Influenta cu semnul plus a cresterii numarului de personal trebuie sa fie considerata un efect al cresterii productivitatii muncii, determinata de sporirea gradului de înzestrare tehnica. De astfel, trebuie remarcat faptul ca marirea parcului de nave vizeaza cresterea numarului de personal ambarcat, dar si a celui TESA (de exemplu, la majorarea parcului de nave de la doua nave la trei nave, numarul de personal TESA s-a marit cu doua persoane: un inspector pentru noua nava si un tehnician).

a.    ANALIZA SITUAŢIEI GENERALE A CHELTUIELILOR FIRMEI

Aprecierea evolutiei în timp a principalelor categorii de cheltuieli se realizeaza cu ajutorul indicilor. În acest sens se utilizeaza datele cu caracter financiar-contabil incluse în cadrul contului de rezultate. Accentul primordial în procesul de diagnoza trebuie sa cada asupra cheltuielilor cu caracter operational data fiind ponderea dominanta pe care o detin acestea în total.

Analiza evolutiei în dinamica a cheltuielilor firmei

Scopul acestei aplicatii este de a analiza evolutia în dinamica a cheltuielilor

Pe baza datelor din tabelul 4.1. se realizeaza diagnosticul comparativ al dinamicii principalelor categorii de cheltuieli operationale în 2006 fata de 2005:

DINAMICA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

Tabelul

- RON -

Denumirea indicatorilor

Exercitiul financiar

Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)

Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600)

Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601)

Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605)

Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608)

Cheltuieli materiale - total

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641)

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct. 645)

Cheltuieli cu personalul - total

Alte cheltuiueli de exploatare (ct. 654+658)

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681)

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL

VENITURI DIN EXPLOATARE

CHELTUIELI FINANCIARE

VENITURI FINANCIARE

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

VENITURI EXCEPTIONALE

Utilizând metoda indiciilor au fost determinate variatiile relative ale cheltuielilor operationale, variatii sintetizate în tabelul 4.2. Dupa cum se poate constata se înregistreaza evolutii diferite atât în cazul aceleiasi firme între diferitele categorii de cheltuieli.

RITMUL DE CREsTERE A CHELTUIELILOR PE CATEGORII DE CHELTUIELI sI PE TOTAL

Tabelul 4.2.

Denumirea indicatorilor

Ritmul de

crestere 2006/2005

Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)

Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600)

Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601)

Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605)

Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608)

Cheltuieli materiale - total (rd. 13 la 16)

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641)

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct. 645)

Cheltuieli cu personalul - total (rd. 20+21)

Alte cheltuieli de exploatare (ct. 654+658)

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681)

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL

CHELTUIELI FINANCIARE

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

Identificarea unor ritmuri diferite de evolutie a cheltuielilor în 2006 fata de 2005 poate fi explicata printre altele:

Modificarea structurii si ponderii marfurilor transportate determina prin particularitatile proceselor de transport, încarcare-descarcare, amarare, manipulare, etc. - un alt consum de energie electrica, combustibil, forta de munca, etc.;

Destinatiile si marfurilor transportate functie de tipul contractului angajat de catre companie si functie de oferta de pe piata;

Nivelul diferit de tehnologizare al fiecarei nave în parte;

Majorarea parcului de nave a companiei si implicit al numarului de angajati, a numarului de contracte în derulare, a numarului de reparatii si revizii, etc.;

De evolutia pietei navlului, a indicilor preturilor materialelor, pieselor de schimb si respectiv a tarifelor la energia electrica, combustibil, etc.;

De modul concret de cointeresare materiala a personalului propriu practicat de managementul celor trei firme;

De schimbarile survenite în cadrul structurii companiei ca efect al adaptarii la cerintele piesei etc.

Pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care au contribuit decisiv la aceasta evolutie este necesara determinarea structurii cheltuielilor de exploatare.

Analiza structurala a cheltuielilor firmei

Pe baza analizei structurale se identifica categoriile principale de cheltuieli operationale fapt ce este de natura sa ajute managementul companiei de shipping la focalizarea eforturilor în vederea încadrarii în normativele de consum, în respectarea prevederilor ITF privind salarizarea personalului ambarcat, etc.

În conditiile economiei bazate pe concurenta, încadrarea în nivelul planificat al cheltuielilor constituie baza asigurarii competitivitatii unei societati de shipping, având în vedere limitele existente în negocierea pretului transportului pe mare.

Organizarea activitatii pe centre de costuri reprezinta adesea instrumentul cel mai eficient de urmarire si gestionare a consumurilor angajate de societatea comerciala.

Datele prezentate în cadrul tabelului 4.1. constituie suportul delimitarii structurii cheltuielilor de exploatare. Rezultatele obtinute sunt sintetizate în tabelul 4.3.:

ANALIZA STRUCTURALĂ A EVOLUŢIEI PRINCIPALELOR CATEGORII DE CHELTUIELI

Tabelul

Denumirea indicatorilor

Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)

Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600)

Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601)

Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605)

Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608)

Cheltuieli materiale - total

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641)

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct. 645)

Cheltuieli cu personalul - total

Alte cheltuieli de exploatare (ct. 654+658)

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681)

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL

Asa dupa cum se poate constata, evolutiile ponderilor categoriilor de cheltuieli pun în evidenta masurile manageriale adoptate în anul 2005.

Analiza eficientei economice cu ajutorul indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri

Aprecierea eficientei economice se realizeaza prin intermediul indicatorilor cheltuieli la 1.000 lei venituri. Marimea acestuia se poate determina atât la nivelul global de activitate al firmei - cheltuieli la 1.000 lei venituri totale, cât si pe fiecare tip de activitate în parte; exploatare, financiara si respectiv exceptionala.

Determinarea valorilor indicatorului cheltuieli la 1.000 lei venituri pentru societatea comerciala ALPHA COMPANY S.R.L., realizata cu ajutorul formulei prezentate mai sus a condus la rezultate expuse în cadrul tabelului 4.4.:

ANALIZA EVOLUŢIEI EFICIENŢEI ECONOMICE A CHELTUIELILOR

Tabelul

Indicatori

UM

Cheltuieli totale la 1.000 lei venituri totale

lei

Cheltuieli din exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare

lei

Cheltuieli financiare la 1.000 lei venituri financiare

lei

Cheltuieli exceptionale la 1.000 lei venituri exceptionale

lei

Dupa cum se poate constata, la nivelul global de activitate, firma a înregistrat o evolutie favorabila în termeni de eficienta economica în perioada analizata., nivelul cheltuielilor angajate pentru a genera 1.000 lei venituri fiind inferior în 2005 celui din anul precedent. Astfel, nivelul profitului obtinut la 1.000 lei venituri fiind de cca. 88 lei, adica o rata medie de 8,8% în anul 2006, fata de 4,7% în anul 2005.

b.    ANALIZA PUTERII FINANCIARE A FIRMEI

Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.

Având în vedere definitiile celor doua notiuni, lichiditatea patrimoniului constituie premisa asigurarii solvabilitatii.

Pe baza experientei se apreciaza ca disponibilitatile banesti pot satisface cerintele de plata imediata daca detin 3 - 5 % din activele circulante sau 1-5% din total activ.

Scopul analizei lichiditatii si solvabilitatii îl constituie identificarea starii societatii comerciale la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea acesteia si a adopta masurile necesare pentru a asigura stingerea obligatiilor.

Indicatori utilizati:

Se folosesc în special de catre banci, în cadrul studiilor de bonitate, si se apreciaza ca valoarea minima acceptata este de 0,5.

Ca valori considerate normale în unele lucrari figureaza 1,2 - 1,8, iar în altele 2 - 2,50.

Ca valori minime se recomanda 0,65 - 1

În literatura de specialitate se întâlneste denumirea de "testul acid" , stabilit pe baza raportului:

>1.

Elementele necesare calculului ratelor de solvabilitate sunt extrase din bilantul contabil si prezentate în tabelul 5.1.:

ELEMENTE PENTRU DETERMINAREA RATELOR DE SOLVABILITATE sI DINAMICA ACESTORA

Tabelul 5.1.

- RON -

Indicatori

Anul

Activ total, din care:

- active fixe

- activ circulant, din care:

stocuri

creante

disponibilitati

Capitalul propriu

Datorii totale, din care:

- datorii pe termen scurt (curente), din care:

obligatii

Nivelul ratelor de solvabilitate a societatii comerciale ALPHA COMPANY S.R.L. la sfârsitul exercitiilor financiare 2005 si 2006, când se are în vedere achizitionarea unei noi nave sunt prezentate în tabelul urmator:

RATELE DE SOLVABILITATE

Tabelul 5.2.

Indicatori

Anul

Rata solvabilitatii generale

Rata solvabilitatii imediate

Rata solvabilitatii globale

Rata solvabilitatii patrimoniale

În ambele exercitii financiare, nivelul ratelor solvabilitatii imediate si patrimoniale se încadreaza în limitele considerate a fi normale, iar rata solvabilitatii generale nu se afla în limitele normale în nici un exercitiu, si, mai mult, în perioada curenta se înregistreaza o rata a solvabilitatii patrimoniale usor sub limita inferioara acceptata. De aceea se poate spune ca firma da semnale de apropiere de starea de insolvabilitate. De altfel, trebuie remarcata si scaderea puternica a disponibilitatilor banesti de la 20,10% din total activ în anul 2005, la 3,99% în anul 2006. O asemenea situatie exprima o stare de pericol fata de capacitatea firmei de a putea achita obligatiile si de a rambursa împrumuturile.

Trebuie remarcata cresterea creantelor medii zilnice de la 1.128 RON la 1.642 RON, precum si a obligatiilor, care se majoreaza de la 2.566 RON/zi la 2.673 RON/zi.

Analiza gradului de îndatorare a firmei

Gradul de îndatorare al firmei caracterizeaza gradul de participare al creditului la finantarea activelor circulante. În acelasi timp însa, acest indicator reflecta capacitatea firmei de a se îndatora, respectiv care sunt posibilitatile firmei de a primi credite.

Studierea gradului de îndatorare se impune în cadrul gestiunii interne pentru asigurarea unei utilizari eficiente a creditelor si asigurarea conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a dobânzilor aferente.

În analiza gradului de îndatorare sunt operabili urmatorii indicatori:

a) , adica RG = ÎT/Kpr

b) Rata datoriilor financiare sau rata de îndatorare la termen

c) Rata de îndatorare a activelor de exploatare

Pentru aceasta rata, care caracterizeaza gradul de participare a creditului la finantarea activelor circulante, nu se poate stabili o marime optima, întrucât marimea ei este influentata de factori ca: viteza de rotatie a activelor circulante, rentabilitatea costurilor, nivelul ratei dobânzii la credite etc.

e) Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare

=

Acest indicator exprima perioada în care urmeaza a fi rambursate creditele contractate. Un asemenea indicator prezinta importanta în faza de contractare a împrumuturilor pentru stabilirea duratei optime a acestora.

Scopul : analiza gradului de îndatorare al firmei are un dublu scop functie de solicitantul sau beneficiarul lucrarii.

Daca solicitantul este managementul firmei scopul analizei gradului de îndatorare va fi fundamentarea politicii financiare, bineînteles o politica financiara care sa asigure independenta necesara.

Daca solicitantul este banca sau creditorul scopul acestei analize va fi stabilirea capacitatii de îndatorare a firmei, mai precis care este nivelul creditului pe care îl poate primi firma si tipul de credit (la termen sau pe termen scurt).

ANALIZA DINAMICII GRADULUI DE ÎNDATORARE

Tabelul 5.3.- RON-

Indicatori

Anul

Împrumuturi totale

Capitalul propriu

Împrumuturi la termen

Credite pe termen scurt

Active circulante (stocuri + creante)

Rata generala a îndatorarii

Rata datoriilor financiare

Rata de îndatorare a activitatii de exploatare

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare

Din analiza datelor se observa cresterea gradului de îndatorare global de la 25,86% la 102,42%.

Modificarea nefavorabila a gradului de îndatorare global are loc mai ales pe seama îndatoririlor la termen, si mai putin pe seama creditelor pe termen scurt.

Nivelul indicatorilor reflecta o situatie financiara proasta, deci societatea nu mai are în capacitate de îndatorare.

a.    ANALIZA RENTABILITĂŢII FIRMEI

Rentabilitatea, ca forma sintetica de exprimare a eficientei economice, reprezinta capacitatea întreprinderii de a obtine profit, în scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii activitatii acesteia. Managementul firmei, bancile, actionarii, creditorii, investitorii sunt interesati sa cunoasca nivelul si evolutia indicatorilor de rentabilitate ai unei întreprinderi.

Rentabilitatea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de volum) si rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii), care exprima gradul în care capitalul sau folosirea resurselor întreprinderii aduc profit.

Scopul analizei: determinarea rentabilitatii firmei în corelatie cu productia, costurile si capitalurile, stabilirea rezervelor de crestere a rentabilitatii în scopul asigurarii viabilitatii firmei.

Pentru stabilirea rentabilitatii firmei se utilizeaza metodele: substituire în lant, tabloul soldurilor intermediare de gestiune, comparatia, indicii, marimi relative de structura, grafice, rata rentabilitatii se calculeaza utilizându-se metoda ratelor, respectiv se apreciaza în functie de costuri, venituri, capitaluri etc.

Analiza structurala a rentabilitatii

Obiectul analizei: caracterizarea situatiei generale a rentabilitatii firmei în perioada analizata presupune calculul principalelor rate financiare construite pe baza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune -TSIG- (anexa V).

Indicatorii sau soldurile intermediare de gestiune cuprinsi în TSIG sunt:

a)    Marja comerciala = Venituri din vânzari de marfuri - Costul marfurilor vândute

b)    Productia exercitiului = Venituri din vânzarea productiei + Variatia productiei stocate + Productia de imobilizari;

c)    Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala - Consumurile exercitiului provenind de la terti;

d)    Excedentul brut din exploatare = Valoarea adaugata 22222q1611w + Subventii de exploatare - Impozite, taxe si alte varsaminte - Cheltuieli cu personalul;

e)    Rezultatul exploatarii (Profit sau pierdere) = Excedentul brut din exploatare + Alte venituri din exploatare - Amortizari si provizioane - Alte cheltuieli de exploatare;

f)     Rezultatul curent (Profit sau pierdere) = rezultatul exploatarii + Venituri financiare - Cheltuieli financiare;

g)    Rezultatul exceptional (Profit sau pierdere) = Rezultatul exploatarii + Venituri financiare - Cheltuieli exceptionale;

h)    Rezultatul exceptional (Profit sau pierdere) înainte de impozite = Rezultatul curent al exercitiului + Rezultatul exceptional (Profit) - Rezultatul exceptional (Pierdere);

i)      Rezultatul exercitiului dupa impozitare (Profit net sau pierdere) = Rezultatul exercitiului înainte de impozitare - Impozit pe profit.

Dupa determinarea soldurilor intermediare, cu ajutorul indicatorilor din TSIG se pot calcula urmatoarele rate care exprima eficienta economico-financiara a firmei:

Rata marjei =

Rata valorii adaugate

Contributia factorului uman

Remunerarea întreprinderii

Rata excedentului brut al exploatarii

Rata rentabilitatii rezultatului exploatarii

Rata rentabilitatii rezultatului curent

Rata rentabilitatii rezultatului brut

Principalele rate financiare sunt cuprinse în tabelul urmator:

PRINCIPALELE RATE FINANCIARE CONSTRUITE PE BAZA MATRICELOR RATELOR

Tabelul .6.1.

Nr.crt.

INDICATOR

Rata marjei

Rata valorii adaugate

Contributia factorului uman

Remunerarea întreprinderii

Rata excedentului brut

Rata rentabilitatii rezultatului exploatarii

Rata rentabilitatii rezultatului curent

Rata rentabilitatii rezultatului brut

Evolutia principalilor indicatori este redata în tabelele urmatoare:

EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI

Tabelul 6.2

Nr.crt.

INDICATORI

Indicele I2005/I2006

Productia vânduta

Cifra de afaceri

Productia exercitiului

Venituri din exploatare

Venituri financiare

Venituri exceptionale

Venituri totale

Cheltuieli totale

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli cu dobânzile

Cheltuieli exceptionale

Active totale

Capital propriu

Capital permanent

Valoarea adaugata 22222q1611w

INDICATORI RECALCULAŢI (INFLATAŢI) PE BAZA RATELOR DE INFLAŢIE

Tabelul 6.3.

- RON-

Nr.crt.

INDICATORI

Productia vânduta

Cifra de afaceri

Productia exercitiului

Venituri din exploatare

Venituri totale

Cheltuieli totale

Cheltuieli de exploatare

Valoarea adaugata

Rata inflatiei

EVOLUŢIA INDICATORILOR ÎN PREŢURI INFLATATE

Tabelul 6.4.

Nr.crt.

INDICATORI

Indicele I2005/I2006

Productia vânduta

Cifra de afaceri

Productia exercitiului

Venituri din exploatare

Venituri totale

Cheltuieli totale

Cheltuieli de exploatare

Valoarea adaugata

Din situatia prezentata se constata ca pe întreaga perioada analizata s-a înregistrat profit din ce în ce mai mare la nivelul societatii, de la 105.376,4 RON în anul 2005 la 335.459,6 RON în anul 2006. Daca urmarim situatia rezultatului exploatarii, constatam ca s-a înregistrat profit (de 106.240,3 RON în anul 2005 si de 402.027,1 RON în anul 2006). Rezulta de aici ca atât cheltuielile financiare (au crescut de circa 1,74 ori), cât si cheltuielile exceptionale au actionat în sensul scaderii substantiale a pierderilor. Cauza principala provine de la dobânzile platite. În privinta veniturilor din exploatare se constata o crestere de 171,42 % într-un ritm superior cresterii cheltuielilor (160,71%). Daca scadem însa rata de inflatie se obtine o crestere reala a veniturilor din exploatare de 10,73%, iar din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare o crestere a acestora cu 3,82%. Aceasta crestere a costurilor se explica în mare masura prin cresterea volumului transportului si respectiv a vânzarilor, care au condus la reducerea cotei de cheltuieli fixe pe fiecare nava, în conditiile achizitionarii uneia noi. Evident ca pot fi si alte masuri tehnice, organizatorice, tehnologice, care pot conduce la reducerea costului pe nava.

Din punct de vedere al valorii adaugate, în aceasta perioada se constata o crestere a valorii acestui indicator cu 274,51% (din care crestere reala de 77,33%, restul fiind efectul inflatiei).

b.DIAGNOSTICUL GLOBAL AL FIRMEI ALPHA COMPANY

Scopul: Realizarea unei imagini de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a firmei prin sintetizarea diagnosticelor pe componente (transport, calitate, concurenta, cifra de afaceri, situatia financiara, management, personal, etc.) si evidentierea punctelor tari si slabe ale activitatii firmei, precum si a disfunctionalitatilor care apar în activitatea firmei si a cauzelor lor.

Pentru rezolvarea problemelor am ales modelul de diagnostic global B.C.R.

Obiectul analizei: fundamentarea deciziei de creditare a societatii comerciale ALPHA COMPANY S.R.L. în functie de punctajul obtinut, conform metodologiei de creditare a B.C.R.

Modelul de analiza: acest model este aplicat de B.C.R. din anul 1993, cu anumite modificari corespunzatoare noilor norme de creditare (potrivit Normelor Metodologice privind Activitatea de Creditare 1/1997 )

Modelul B.C.R. împarte activitatea firmei pe 18 criterii, fiecare cu anumite subscriterii, si cu ajutorul unui sistem de punctaj si a unei scari valorice, permite încadrarea firmei într-una din urmatoarele categorii:

Sub 20 puncte categoria E

21 - 30 puncte categoria D

31 - 40 puncte categoria C

41 - 50 puncte categoria B

peste 51 puncte categoria A )

Banca ia decizia de creditare daca întreprinderea se încadreaza cel putin în categoria C. Acordarea de puncte se face evident de catre banca tinând cont de riscul pe care si-l asuma creditând aceasta firma (vezi Tabelul 7.1.). În cazul de fata banca poate sa accepte creditarea în continuare a firmei deoarece a obtinut 32 de puncte, încadrându-se în categoria C.

Formulele de calcul pentru indicatorii cuprinsi în model sunt:

1. Lichiditatea curenta (Lc)

Solvabilitatea (S)

Grad de îndatorare generala (Gi)

Viteza de rotatie a activelor circulante (Rac) =

Rentabilitatea capitalurilor proprii (Rcp) =

Acoperirea dobânzii din profit (Ad)

Simboluri:

Lc = lichiditate curenta;

Ac = active circulante;

Sn = stocuri nevalorificabile;

Ci = clienti incerti;

D > 1 an = datorii cu scadenta mai mica decât 1 an;

S = solvabilitatea; 

A = total active;

D = datorii totale;

Cp = diferente conversie pasiv;

Gi = gradul de îndatorare generala;

Kpr = capital propriu;

Rac = viteza de rotatie a activelor circulante;

Cd = cheltuieli cu dobânzile;

Car = cifra de afaceri realizata (pe luna, trimestru, semestru sau an în functiune de perioada cuprinsa în analiza).

At = aprovizionari din tara în raport cu total aprovizionari;

Dt = desfaceri în tara în raport cu total desfaceri;

Di = desfaceri la export în raport cu total desfaceri.

Diagnosticul global al societatii comerciale ALPHA COMPANY S.R.L. pe baza metodologiei B.C.R.

Tabelul

Criterii

Subcriterii

Nr.puncte

Subcrit.

Crit.

Total

Forma de

Regie autonoma

organizare

Societate comerciala

Alti agenti economici

Sector

Productia industriala si agricola

(ramura)

Transporturi

de

Telecomunicatii

activitate

Aprovizionare-desfacere

Comert-turism

Prestari servicii

Alte sectoare

Pozitia unitatii în

Detine loc primordial

ramura si

Detine pozitie medie

subramura

Nu are importanta în ramura

Calitatea

Foarte buna

conducerii

Buna

Satisfacatoare

Personalul

Calificare superioara

unitatii

Calificare medie

Calificare inferioara

Echipamente de

Grad de uzura

productie

Normala

existente

Medie

Avansata

Tehnologie

Veche

Medie

Avansata

Capacitati de

Grad de utilizare

productie si

Maxim

gradul lor de

Mediu

utilizare

Scazut

Lichiditatea

Lc< 80%

curenta

81%<Lc< 100%

101%<Lc< 120%

121%<Lc< 150%

151%<Lc< 170%

Lc> 170%

Solvabilitatea

S<80%

81%<S<100%

101%<S<120%

121%<S<140%

141%<S<160%

161%<S<180%

S>181%

Gradul de

Gi>100%

îndatorare

81%<Gi<100%

generala

61%<Gi<80%

41%<Gi<60%

Gi>40%

Viteza de rotatie

Rac<5

a activelor

5,1<Rac<10

circulante

Rac>10,1

Rentabilitatea

Rcp<0

capitalurilor

0<Rcp<10%

proprii (Rcp)

10,1%<Rcp<30%

30,1%<Rcp<50%

Rcp>50%

Acoperirea

Ad<30%

dobânzii din

30%<Ad<50%

profit

50%<Ad<80%

80%<Ad<100%

Ad>100%

Dependenta de

At>50,1% si De>50,1%

pietele de

Ai>50,1% si De>50,1%

aprovizionare si

At>50,1% si Dt>50,1%

desfacere

Ai>50,1% si Dt>50,1%

Garantii

garantii neguvernamentale primite de la Guvern

garantii bancare irevocabile primite de la banci

depozitul bancar

ipoteca

gajul cu deposedare

gajul fara deposedare

cesiunea de creanta

fidejusiunea (cautiunea)

gajul general

Strategia de

Strategie de dezvoltare pe urmatorii 3-5 ani

dezvoltare

foarte buna

neconvingatoare

inexistenta

Perspectiva

Are si se aplica cu bune rezultate progr. de restruct

unitatii

Are dar nu se aplica/se aplica cu slabe rezultate

Nu are programe de restructurare

TOTAL PUNCTAJ OBŢINUT



) Modelul pe care îl aplicam este inspirat din metodologia B.C.R., combinând o serie de elemente care s-au aplicat înainte de anul 1998 cu altele noi aplicate dupa aceasta data. În plus au fost avuti în vedere unii indicatori pe care i-am considerat utili si care sunt utilizati si pe plan international.

Acest punctaj nu corespunde întocmai celui utilizat în metodologia de creditare a B.C.R (Metodologia actuala a B.C.R - Anexa nr. 45 , care se refera la încadrarea agentilor economici împrumutati, prevede urmatoarea scara a punctajului.

sub 5 puncte categoria E

6 - 10 puncte categoria D

11 - 16 puncte categoria C

17 - 25 puncte categoria B

peste 25 puncte categoria A

Reducerea gamei de punctare se explica prin faptul ca criteriile necuantificabile au fost excluse din sistemul de punctare).


Document Info


Accesari: 12705
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )