Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























AMELIORAREA CALITATII VIETII IN DISPEPSIA FUNCTIONALA IN URMA ERADICARII INFECTIEI CU HELICOBACTER PYLORI

medicina




AMELIORAREA CALITĂŢII VIEŢII ÎN DISPEPSIA FUNCŢIONALĂ ÎN URMA ERADICĂRII INFECŢIEI CU HELICOBACTER PYLORI






REZUMAT


Dispepsia functionala se defineste ca un complex de simptome cronice localizate în abdomenul superior asociate cu ingestia de alimente, simptome ce afecteaza calitatea vietii pacientului. Numeroase studii semnaleaza prezenta infectiei cu Helicobacter Pylori la pacientii cu dispepsie functionala, de aceea, desi înca nu s-a stabilit un tratament definitiv al disp 858j93i epsiei, efectul eradicarii infectiei cu aceasta bacterie trebuie luat în considerare.

Studiul nostru urmareste eficacitatea eradicarii infectiei cu Helicobacter Pylori la pacientii cu dispepsie functionala, în vederea ameliorarii calitatii vietii.

S-au luat în studiu un numar de 72 de pacienti diagnosticati cu dispepsie functionala la care s-a identificat si infectia cu Helicobacter Pylori. Toti pacientii au urmat tratament cu Omeprazol, Amoxicilina si Claritromicina, timp de 7 zile.

Evaluarea pacientilor dupa tratament s-a facut pe baza criteriilor clinice la 14 zile de la debutul terapiei, constatându-se ameliorarea semnificativa a simptomatologiei la majoritatea pacientilor.

Cuvinte cheie: dispepsia functionala, Helicobacter Pylori, calitatea vietii


Introducere


Dispepsia functionala este un complex de simptome incluzând durere sau disconfort în etajul abdominal superior cu durata de peste 3 luni, nu neaparat consecutiv, în ultimul an, în absenta oricarei leziuni organice demonstrabile prin endoscopie, ecografie abdominala sau alte explorari imagistice. Complexul simptomatic al dispepsiei include: epigastralgii sau disconfort abdominal, satietate precoce, senzatie de plenitudine gastrica, distensie abdominala, simptome care de obicei apar intermitent. Cel mai frecvent apar senzatia de plenitudine postprandiala si meteorismul. În practica, unii dintre pacienti acuza alaturi de simptome tipice de dispepsie si simptome precum pirozis, regurgitari acide, eructatii, sau foame dureroasa. În consecinta, diagnosticul dispepsiei este în principal clinic, ceea ce presupune o anamneza si un examen clinic general minutios.

Este important a se exclude prezenta de simptome sau semne de alarma: scadere ponderala, anemie, masa abdominala palpabila, durere nosturna, varsaturi, melena. De asemenea se vor exclude afectiuni endocrinometabolice sau sistemice, tulburari induse de consumul excesiv de etanol si de consumul cronic de Aspirina sau antiinflamatoare nonsteroidiene.

Realizarea endoscopiei digestive superioare este esentiala pentru identificarea dispepsiei functionale, excluzând o afectare organica esogastroduodenala. Tranzitul baritat este mai putin sensibil si specific însa reprezinta o alternativa diagnostica la cei care refuza endoscopia digestiva superioara. Cu toate acestea se accepta ca poate fi diagnosticata o dispepsie functionala fara a efectua endoscopia digestiva superioara la pacientii tineri (sub 50 ani) si fara simptome sau semne de alarma.

Complexul simptomatic din cadrul dispepsiei functionale, desi nu este de o gravitate semnificativa, afecteaza în sens negativ viata cotidiana a pacientului.

Numeroase studii semnaleaza prezenta infectiei cu Helicobacter Pylori la pacientii cu dispepsie functionala, de aceea, desi înca nu s-a stabilit un tratament bine definit al dispepsiei, efectul eradicarii infectiei cu aceasta bacterie trebuie luat în considerare.


Obiective


Eficacitatea eradicarii infectiei cu Helicobacter Pylori la pacientii cu dispepsie functionala.


Material si metoda


S-au luat în studiu un numar de 72 de pacienti diagnosticati cu dispepsie functionala la care s-a identificat si infectia cu Helicobacter Pylori prin metoda serologica (identificarea în ser a anticorpilor anti Helicobacter Pylori). S-au luat în considerare criteriile Roma II de diagnostic al dispepsiei functionale: dispepsie (durere sau disconfort centrat în epigastru) persistenta sau recurenta, nici o dovada de boala organica ce ar putea explica simptomele (inclusiv la endoscopia digestiva superioara), nici o dovada ca dispepsia este ameliorata exclusiv prin defecare sau asociata cu debutul schimbarii frecventei sau consistentei scaunului (excluderea intestinului iritabil). Conform acestor criterii simptomatologia a fost prezenta cel putin 12 saptamâni în ultimele 12 luni. Toti pacientii au urmat tratament cu Omeprazol, Amoxicilina si Claritromicina, timp de 7 zile.


Rezultate


Dintre cei 72 de pacienti 68 au prezentat senzatie de plenitudine (94,4%), 54 distensie abdominala (75%), 46 eructatii (63,8), 45 disconfort abdominal centrat în epigastru (62,5%), 38 satietate precoce (52,7%), 37 foame dureroasa (51,3%), 32 epigastralgii (44,44%), 29 greturi (40,27%), 13 pirozis (18%), 9 regurgitari acide (12,5%) (fig.1). Bolile asociate au fost reprezentate de: obezitate 21 pacienti (29,16%), tulburare anxioasa si depresiva 8 pacienti (11,1%), diabet zaharat tip II 7 pacienti (9,72%) (fig.2).


Fig.1. Frecventa simptomelor.





Fig.2. Boli asociate.


Fig.3. Ameliorarea simptomatologiei.

Concluzii


Odata ajunsi la diagnosticul de dispepsie functionala trebuie asigurat bolnavul ca desi simptomatologia este neplacuta si cu o oarecare cronicitate, nu este o boala grava.

Aflati în fata unei simptomatologii de tip dispepsie functionala, la pacienti tineri (sub 50 ani) si fara simptome/semne de alarma, nu trebuie sa recurgem la explorari exhaustive.

Bineînteles ca, asociat terapiei medicamentoase, pacientul trebuie sfatuit sa respecte anumite norme igienico-dietetice cu evitarea stresului, a consumului de alcool si tutun.

În urma studiului efectuat pe lotul nostru de pacienti consideram ca eradicarea infectiei cu Helicobacter Pylori amelioreaza calitatea vietii la pacientii cu dispepsie functionala.





Bibliografie


1. Asociación Espańola de Gastroenterologia,Sociedad Espańola de Medicina de Familia y Comunitaria y Centro Cochrane Iberoamericano, Programa de elaboración de Guías de Práctica Clínica en enfermedades Digestivas, desde la Atención Primaria a la Especializada:3 - Guía de Prŕctica Clínica.Barcelona - Manejo del paciente con dispepsia, 2003.

Mearin F., Dispepsia Funcional,Barcelona, EUROMEDICE ,2004 ;pp.15-22

-null NHS.National Institute for Clinical Excellence(NICE), Clinical guideline 17. Dyspepsia: management of dyspepsia in adults in primary care, London ,2004,pp.1-45

Oliviu Pascu, Esentialul în Gastroenterologie si Hepatologie, editura National, 2004, pag.23.

5. Sleisenger & Fordtran, Gastrointestinal and Liver disease,7th ed., Philadelphia , WB Saunders, 2002, pp. 102-18

6. Tack J. Bisschops R. Sarnelli G, Gastroenterology, 2004;127 :1239-55.

7. Talley NJ., Update on the role of drug therapy in non-ulcer dyspepsia, Rev Gastroenterol Disord 2003; 3 :25-3099.

8. Talley NJ. Silverstein MD. Agreus L, Gastroenterology 1998;114: 582-95.

9. Talley NJ. Stanghellini V. Heading R., Functional Gastroduodenal disorders, 2nd ed. McLean, Degnon Associates, 2000; pp.299-350.

10. Talley NJ., Holtmann G., Approach to the patient with dyspepsia and related functional gastrointestinal complains, ed.Textbook of Gastroenterology, 4th ed., Philadelphia, Lippincott,Williams &Wilkins,2003;












Document Info


Accesari: 11092
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )