Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Aparatul cardio-vascular (acdv)


APARATUL CARDIO-VASCULAR (ACDV)


Aparatul cardio-vascular este structurat in trei compartimente:

1.     Compartimentul central inima

2.     Compartimentul de distributie si de colectare si retur la inima a sangelui artere si vene; de colectare si drenaj a limfei spre vene vase limfatice



3.     Compartimentul microcirculatiei vase de calibru redus, care realizeaza schimburi cu restul organelor


Sistemul cardio-vascular este un sistem inchis din punct de vedere morfologic (fenomenele de difuziune si de diapedeza celulara de la nivelul microcirculatiei nu presupun solutii de continuitate).

Aparatul cardio-vascular este structurat sub forma de:

circulatia mare (sistemica), care transporta prin sistemul arterial ce porneste din ventriculul stang- sange oxigenat (sange arterial) catre intreg organismul si transporta spre atriul drept prin intermediul venelor, sange neoxigenat (sange venos, incarcat cu CO2);

mica circulatie (circulatia pulmonara), care transporta prin sistemul arterial, plecat de la ventriculul drept, sange venos catre plamani si sange arterial prin vene, ce se vor deschide in atriul stang.

In general, intre sistemul arterial si sistemul venos se interpune microcirculatia (o retea de capilare). Exista cateva situatii in care se realizeaza sisteme porte, formate din doua retele capilare conectate printr-un conduct venos.


STRUCTURA HISTOLOGICA GENERALA


Cu exceptia capilarelor, componentele ACDV sunt structurate in trei tunici concentrice care, dinspre interior spre exterior, sunt:

1.     Intima endoteliu/endocard si tesut subendotelial/subendocardic

2.     Media musculo-conjunctiva muschi neted/miocard

3.     Adventice/pericard-epicard


CORDUL


Din punct de vedere anatomic, inima este constituita din patru cavitati: doua atrii si doua ventricule, complet separate intre ele prin septul interatrial, respectiv septul interventricular. Intre atrii si ventricule exista comunicare prin orificii, care insa contin valvule ce pot inchide complet orificiile sau sa le lase deschise.

Atriul drept primeste sange venos din circulatia sistemica, il trimite in ventriculul drept, care apoi il va pompa inspre plamani in vederea oxigenarii.

Atriul stang primeste de la plamani sange oxigenat prin venele pulmonare; acesta trece apoi in ventricolul stang de unde este pompat in marea circulatie.


Histologia inimii

Din punct de vedere microscopic inima prezinta trei tunici concentrice de la exterior spre interior: epicardul (tunica externa), miocardul (tunica mijlocie) si endocardul (tunica interna).



Epicardul reprezinta de fapt foita viscerala a sacului pericardic, aplicata intim pe suprafata externa a intregului miocard. La baza inimii, acesta se reflecta si formeaza o foita parietala care nu adera de foita viscerala, realizand un spatiu real. Ambele foite formeaza pericardul , invelisul extern al inimii care determina existenta unei cavitati pericardice, care in conditii fiziologice contine o mica cantitate (aprox 50ml) de fluid cu rol de a lubrifia si de a permite alunecarea celor doua foite in timpul contractiilor inimii.

Intreg pericardul reprezinta o seroasa alcatuita din tesut conjunctiv si mezoteliu (epiteliu simplu pavimentos).

La nivelul epicardului (numit si pericard seros), tesutul conjunctiv contine fibre de colagen, fibre elastice si celule proprii; el este in directa continuitate cu tesutul conjunctiv de la nivelul miocardului (corespondentul endomisiului). Mezoteliul nu prezinta caracteristici particulare.

Foita parietala (numita si pericard fibros) contine de asemenea mezoteliu (care se gaseste fata in fata cu mezoteliul epicardului), tesutul conjunctiv al acestei foite contine mai multe fibre de colagen, fiind mai rezistent si mai putin extensibil.

In conditii patologice, ca urmare a unor procese in special infectioase, se produc pericardite care se caracterizeaza intre altele prin cresterea cantitatii de fluid pericardic si diminuarea alunecarii celor doua foite pericardice.


Miocardul reprezinta tunica medie a inimii si este alcatuit din tesut muscular striat de tip cardiac (miocard contractil), scheletul fibros si sistemul de conducere (miocardul de conducere, sistem cardionector)

Miocardul contractil este diferit reprezentat ca grosime la nivelul inimii. Atriile poseda un miocard mai subtire, dar contin (in special atriul drept) celule mioendocrine. Ventricolul drept are o grosime medie, in timp ce ventricolul stang poseda miocardul cel mai gros. Aceste variatii sunt in raport cu forta de contractie necesara functionarii celor patru cavitati.

Miocardul de conducere este format din fibre musculare cardiace, specializate si adaptate in vederea functionarii inimii, prin contractii sincrone si repetate, care se dezvolta dupa o maniera foarte precisa; coordonarea acestora se datoreste particularitatilor functionale ale sistemului de conducere.

Sistemul de conducere este alcatuit din: nodul sino-atrial, nodul atrio-ventricular, fascicolul His si reteaua Purkinje.

Nodul sino-atrial se gaseste localizat la jonctiunea dintre partea dreapta a venei cave superioare si atriul drept; apare ca o formatiune alungita, subepicardica, de 1-1,5cm/0.15cm, formata din tesut conjunctiv bogat in fibre elastice si numeroase capilare provenite dintr-o arteriola nodala; se gasesc de asemenea terminatii libere nervoase vegetative. Fibrele musculare (celule nodale) sunt mai inguste si mai scurte (25/10mm). Celulele nodale au mai fost denumite si celule P (pacemaker).

Nodul atrio-ventricular este ceva mai mic (5-6mm/2-3mm), situat subendocardic, imediat deasupra valvulei tricuspide. Structura este asemanatoare: tesut conjunctiv bine vascularizat, in care se afla o retea de fibre musculare identice cu cele din nodul sinoatrial.



Fasciculul His continua la extremitatea anterioara, nodul atrio-ventricular. Este un fascicul conductor care perforeaza trigonul fibros, continua pe o distanta scurta pe marginea superioara a septului interventricular, pentru ca apoi sa se bifurce in doua ramuri: ramul stang, are forma de evantai si se intinde pe o mare suprafata pe fata stanga a septului interventricular, subendocardic; ramul drept se afla pe fata dreapta a septului interventricular ca fascicul unic, de asemenea subendocardic.

Ambele ramuri se continua cu reteaua lui Purkinje, formata de asemenea din fibre musculare specializate, care se rasfira de la varful inimii, pe toti peretii ventriculelor inspre fata inferioara a valvulelor atrioventriculare.

Fasciculul His, ramurile sale si reteaua Purkinje sunt alcatuite din celule Purkinje. Acestea apar ca o structura globuloasa (100/50mm), aranjate cap la cap si in siruri paralele.

Scheletul fibros In structura miocardului, una dintre componente este alcatuita din tesut conjunctiv dens, fibros, care serveste ca zona de atasament pentru fibrele miocardice contractile. Aceasta componenta realizeaza: -patru inele fibroase la nivelul insertiei valvulelor si -trigonul fibro-condroid intre inele, care serveste ca zona de insertie pentru fibrele cardiace contractile.


Endocardul reprezinta tunica interna a inimii, care tapeteaza in intregime cavitatile cardiace; el este constituit din endoteliu si tesut conjunctiv. Prin structura sa microscopica, i se pot descrie trei straturi:



- strat subendotelial profund, format din tesut conjunctiv lax, cu fibre de colagen fara o dispozitie particulara, in directa continuitate cu tesutul conjunctiv miocardic; acest strat poate contine fibre Purkinje;

- stratul subendotelial superficial, ceva mai gros, mai bogat in fibre de colagen si fibre elastice, orientate mai ales paralel cu suprafata inimii; grosimea acestui strat este inversa fata de grosimea miocardului;

- stratul endotelial, cel mai intern format dintr-un epiteliu simplu pavimentos, situat pe o membrana bazala, in continuitate cu endoteliul vaselor ce se deschid la nivelul inimii.

Valvulele inimii se gasesc situate la nivelul orificiilor atrio-ventriculare si la nivelul emergentei arterelor (aorta si pulmonara). Aceste valvule determina directionarea sangelui intr-o anumita directie in timpul contractiei miocardului si impiedica refluarea lui in perioadele dintre contractii.

Structura histologica a fiecarei valvule consta dintr-o zona centrala conjunctiva, bogata in fibre de colagen, in directa continuitate cu fibrele de colagen ale scheletului fibros; in vecinatatea scheletului fibros se pot intalni uneori cateva fibre musculare netede. Aceasta zona este acoperita de endoteliu, sub care se gaseste o fina patura de tesut conjunctiv lax, mai bogata in fibre elastice. O caracteristica importanta consta in lipsa capilarelor in tesutul conjunctiv al valvulelor, nutritia acestora facandu-se prin difuziune din sangele intracardiac.


Vascularizatia inimii este data de arterele coronare (ramuri ale aortei). Prin activitatea contractila sustinuta si permanenta, nevoile de oxigenare ale miocardului impun o vascularizatie importanta (un capilar la 1,5 fibre miocardice contractile). Anastomozele arterio-venoase sunt foarte reduse, vascularizatia miocardului fiind considerata ca terminala.

Inervatia inimii este vegetativa.


SISTEMUL CIRCULATOR


Sistemul circulator este compus din 2 mari sisteme:

1.     sistemul vaselor sanguine

2.     sistemul vaselor limfatice


Sistemul vaselor sanguine este compus din:

- artere vase eferente din inima, ce se micsoreaza pe masura ce se ramifica, cu functia de a transporta sangele cu nutrimente si oxigen catre tesuturi

- capilare retele difuze de tubuli fini care se anastomozeaza si prin a caror pereti se realizeaza schimburile sange-tesut

- vene catre care converg capilarele, realizand un sistem de canale progresiv mai largi care conduc produsii de catabolism catre inima


Sistemul limfatic

Sistemul limfatic cuprinde o retea de capilare limfatice, sub forma de tubuli in fund de sac care se anastomozeaza pentru a forma vase din ce in ce mai mari care se termina in ductul toracic sau in trunchiul limfatic drept si de aici dreneaza in venele mari din vecinatatea cordului. Au rolul de a inapoia sangelui fluidul din spatiile tisulare si, alaturi de organele limfoide, participa la circulatia limfocitelor.


STRUCTURA GENERALA A VASELOR


Structura generala a veselor se incadreaza in tiparul celor 3 tunici concentrice descrise, care sunt, de la interior la exterior, urmatoarele:

1.     Intima cuprinde 3 componente:

a.     endoteliul situat pe o lamina bazala

b.     tesut subendotelial (lipseste la vasele de calibru redus) alcatuit din tesut conjunctiv lax, care poate contine si celule musculare netede cu o dispozitie longitudinala

c.      limitanta elastica interna (LEI) (numai la artere) alcatuita din fibre elastice fuzionate, cu fenestratii care permit difuziunea substantelor nutritive

2.     Media (absenta la capilare) alcatuita din straturi concentrice de celule musculare netede dispuse helicoidal, alaturi de o cantitate variabila de fibre elastice, fibre de reticulina, proteoglicani; media este delimitata de limitanta elastica externa (LEE), cu o structura similara LEI

3.     Adventicea reprezentata de tesut conjunctiv bogat in fibre de colagen de tip I, fibre elastice; in vasele mari, acest strat contine si vase vasa vasorum care se ramifica profund in adventice si partea externa a mediei, pe care le aprovizioneaza cu substante nutritive.



Inervatia

Inervatia vaselor care contin fibre musculare in perete se datoreaza unei retele de fibre nervoase nemielinizate simpatice (nervi vasomotori), realizand nervi vascularis. Noradrenalina prezinta un efect vasoconstrictor, difuzand cativa micrometri catre medie, stimulul transmitandu-se prin jonctiuni gap. La nivelul venelor se gasesc numeroase terminatii nervoase in adventice si in medie dar mai putine la nivelul arterelor.

Arterele din muschiul scheletal contin terminatii nervoase colinergice vasodilatatorii.

Terminatiile nervoase aferente (structuri senzoriale) din artere se impart in:

4.     baroreceptori

5.     chemoreceptori


Baroreceptorii sunt reprezentati de 2 structuri:

1.     sinusul carotidian reprezinta o dilatatie mica, imediat sub bifurcatia carotidei primare, in care media este subtiata, adventicea este groasa cu numeroase terminatii nervoase libere ale nervului IX; la presiune sau compresiune, se determina reflex modificarea ritmului cardiac;

2.     arcul aortic prezinta o structura si o functie similara.



Chemoreceptorii sunt reprezentati de 2 structuri:

1. corpusculul carotidian dispus la bifurcatia carotidei, are dimensiuni de 3/5 mm, fiind alcatuit din celule cu tinctorialitate redusa (celule glomice) de 2 tipuri, intr-o stroma foarte intens vascularizata;

2. corpusculul aortic se gaseste intre carotida dreapta si subclaviculara, pe dreapta si in vecinatatea subclavicularei, pe stanga, avand o structura si ultrastructura asemanatoare corpusculului carotidian.



Arterele

Arterele reprezinta conducte tubulare care pornesc din ventriculii inimii (drept si stang), ce se ramifica progresiv, paralel cu diminuarea lumenului. Din punct de vedere structural, pe toata lungimea lor arterele prezinta o histoarhitectonie caracteristica care consta in existenta a trei tunici concentrice: intima (tunica interna), media (tunica mijlocie), adventicea (tunica externa).

Pe baza diametrului arterelor, a structurii (in special a mediei) si pe baza functiilor, se pot distinge in mod schematic partu tipuri de artere:



- arterele mari, de tip elastic, situate in vecinatatea inimii numite si artere de conducere, reprezentate prin artera aorta, trunchiurile brachio-cefalice, carotide subclaviculare si iliace;

- arterele mijlocii de tip muscular, numite si distributive (ex. arterele membrelor si a viscerelor);

arteriolele, artere mici de tip muscular, care patrund in diferitele organe;

- arterele de tranzitie, care prezinta de regula o medie musculara la interior si elastica in portiunea exterioara; acestea fac tranzitia pe distanta scurta, intre arterele elastice si cele musculare.


Structura histologica

Arterele sunt alcatuite din 3 tunici concentrice, de la interior la exterior fiind:


1. intima

2. media

3. adventicea care se continua cu periadventicea cu rolul de a pozitiona artera pe un anumit traiect.



Arterele elastice prezinta un calibru mai mare de 1 cm, de tipul aortei, pulmonarelor, trunchiului brahiocefalic, carotidei comune, subclavicularei si iliacei comune.

La nivelul arterelor mari se pot descrie urmatoarele caracteristici morfo-functionale:


Intima se continua la aorta, prototipul arterelor mari, cu endocardul; reprezinta un epiteliu simplu pavimentos, cu inaltimea de 0,5 nm pana la 1nm, inaltimea fiind proportionala cu calibrul arterei, celulele fiind alungite, dispuse cu axul lung in directia de curgere a sangelui; cu o usoara bombare in centrul geometric, unde se afla nucleul lenticular, organitele sunt dispersate si contin microtubuli si filamente periferice de actina, tropomiozina, mai multe izoforme de miozina; citoscheletul este alcatuit din desmina, vimentina; jonctiunile intercelulare sunt de tip aderent, ocludent si nexus; ME evidentiaza ancorarea fetei bazale la MB prin hemidesmozomi si contacte in focar; fata luminala este prevazuta cu microvili si cu un strat glicoproteic antiadeziv; membranele celulare prezinta receptori pentru histamina, noradrenalina, prostaglandine, leucotriene, bradikinina, acetilcolina, stimularea lor determinand modificarea permeabilitatii vasculare endoteliale; datorita filamentelor de actina continute, celulele endoteliale au capacitatea de contractie, cu largirea spatiilor intercelulare, cu cresterea permeabilitatii in arterele mari. In caz de necesitate, endoteliul are capacitatea de reparare fie prin mitoza si glisare de-a lungul MB, cu aprozimativ 3 mm/zi, fie prin detasarea celulelor endoteliale, deplasarea lor in fluxul sanguin, urmata de atasarea pe zona denudata.


Proprietatile si functiile celulelor endoteliale

1.     mentin o bariera cu permeabilitate selectiva

2.     mentin interfata sange-tesut netrombogenica prin reglarea trombozei, trombolizei si a aderentei plachetare prin:

elaborarea de molecule anticoagulante si antitrombotice

elaborarea de molecule protrombotice (factorul VIII von Willebrand aglomerari de microtubuli inveliti intr-o membrana, denumiti corpi densi Weibel-Palade). In patologie, deficitul de factor VIII determina adezivitatea redusa a plachetelor, cu sangerari prelungite, constituind boala denumita hemofilie.

3.     produce matrice extracelulara (colagen IV, proteoglicani, laminina, fibronectina)

4.     moduleaza fluxul sanguin si reactivitatea vasculara, prin producerea de vasoconstrictori si vasodilatatori

5.     metabolizeaza hormonii

6.     regleaza reactiile imune si inflamatorii

7.     regleaza cresterea celulara, in special a celulelor musculare netede

8.     modifica lipoproteinele din peretele arterial, prin oxidarea LDL, colesterolului, VLDL transformati de radicalii liberi si fagocitati de macrofage care devin celule spumoase

9.     secreta factori chemotactici care sunt sintetizati si eliberati datorita adeziunii leucocitare


Stratul subendotelial prezinta un aspect de tesut conjunctiv, cu fibre de colagen tip I, II, elastice si matrice extracelulara bogata in proteoglicani; de asemenea contine celule alungite si stelate, reprezentand miocite cu fenotip dual, contractil si secretor; prin migrare in acest strat ajung macrofage care incorporeaza lipoproteine, transformandu-le in lipofage, mecanism care sta la baza genezei placilor de aterom, in ateroscleroza.

Limitanta elastica interna realizata de o masa lamelara de elastina, cu evidente crenelari datorate instalarii fenomenului de rigiditate cadaverica, putand fi observata in coloratii speciale pentru fibrele elastice


Media reprezinta circa 80% din grosimea peretelui si contine circa 70 lamele elastice aranjate in spirala, cu punti de legatura intre ele. Lamelele elastice sunt alcatuite din fibre elastice fuzionate si predomina proportional in aorta si in trunchiul brahiocefalic. Fibrele musculare netede sunt prezente printre fibrele elastice, avand un fenotip secretor, cu numeroase prelungiri si jonctiuni mio-miocitare.

Limitanta elastica externa este similara celei inerne.


Adventicea reprezentata de tesut conjunctiv lax, prin care patrund vasa vasorum si terminatii nervoase, avand rolul de a fixa aorta in mediastin si abdomen. Periadventicea suplimenteaza rolul adventicei. Nutritia se realizeaza prin difuziunea dinspre lumen (jumatatea interna) si prin vasa vasorum care trimite capilare pana la limita dintre medie si adventice (jumatatea externa).


Arterele medii si mici

Arterele medii si mici prezinta un diametru al lumenului aproximativ egal cu cel al grosimii peretelui. Arterele musculare sunt clasificate in mari (2-10 mm) si mici (0,1-2 mm).


Particularitati structurale:

Intima endoteliu si tesut subendotelial redus treptat ca grosime pana la lipsa in arteriole. Limitanta elastica interna este evidenta, mai crenelata, in incidentele sectionale transversale, la cele medii si la arteriolele mari.

Media reprezinta 45-50% din grosimea peretelui si contine predominant miocite contractile, dispuse in 10-40 de paturi concentrice. La acestea se adauga si miocite secretorii care produc matricea extracelulara. La arterele de calibru mare este evidenta si LEE.

Adventicea reprezinta 40-45 % din grosimea peretelui si este compusa din tesut conjunctiv lax, bogat in colagen I, uneori si fibre musculare netede cu orientare longitudinala. Vasa vasorum se extind pana la LEE (restul se nutreste de la lumen- vascularizatie bipolara). Periadventicea este mai bine dezvoltata, stabilizand legaturile cu venele omonime.




Anevrismele reprezinta balonizari ale arterelor datorita slabirii peretelui arterial, putand fi determinate si de inlocuirea fibrelor elastice cu cele de colagen, odata cu inaintarea in varsta. Anevrisemele pot fi asociate cu ATS, sifilisul, boli ale tesutului conjunctiv (sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos).


Microcirculatia

Microcirculatia reprezinta un complex vascular format din urmatoarele componente:

1.     o arteriola

2.     metaarteriole

3.     retea de capilare

4.     o venula postcapilara


Arteriola prezinta un diametru de 10-100 micrometri, fiind structurata similar arterelor de tip muscular dar avand doar 3-5 paturi musculare si doar LEI este evidenta. Arteriolele acestea au rol in realizarea rezistentei periferice, determinand tensiunea arteriala diastolica. Sunt primele segmente care reactioneaza la stimulii simpatici prelungiti (stress), cu cresterea tensiunii diastolice si scaderea diferentei intre tensiunile sistolica si diastolica, realizand astfel stadiul neurogen al HTA. Datorita contractiei tonice prelungite, scade posibilitatea nutritiei mediei, rezultand leziuni, cu instalarea stadiului visceralizat al HTA. Arteriola va da 2-3 metaarteriole, cu diametru mai redus.


Metaarteriolele prezinta inele separate de fibre musculare netede care inconjura lumenul. In incidentele sectionale longitudinale se observa spatii intre fibrele musculare. Adventicea este aproape inexistenta.


Capilarele reprezinta structuri tubulare delicate, cu diametru de 4--14 micrometri si lungime mai mica de 1 mm. Principala componenta o reprezinta endoteliul care poate cuprinde doar 1-2 celule. Pe membrana bazala se gasesc numeroase pericite, care au propria membrana bazala fuzionata cu cea a endoteliului, dand senzatia de dedublare a membranei bazale.


Capilarele pot fi:

1.     de tip I (continui) in zone cu schimburi reduse (substante simple cu molecule mici si gaze): tesut nervos, muscular, conjunctiv, glande exocrine, plaman, cord, piele. Structura: continuitate perfecta a citoplasmelor celulelor endoteliale, intre celule se stabilesc jonctiuni, prezinta membrana bazala continua.

2.     de tip II (fenestrate) in glandele endocrine, intestin, pancreas, glomeruli renali (zone cu schimburi mai intense, cu molecule mai mari). ME evidentiaza pori sau fenestratii, cu diametru de 60-70 micrometri. Porii sunt acoperiti de un diafragm mai subtire decat membranele celulare.

Atat capilarele I cat si II prezinta pericite, ca mezenchim restant, avand capacitate contractila.

3.     de tip III (sinusoide) ficat, maduva hematogena, splina, limfoganglioni. Nu contin pericite dar se asociaza cu macrofage (celule Kupffer la nivel hepatic). Structura: vase cu traiect sinuos, cu diametru inegal (in medie 30-40 micrometri), cu endoteliu aparent discontinuu, membrana bazala fin incompleta. ME a evidentiat jonctiuni intracelulare rare, cu gaps intre acestea. Membrana bazala formeaza un tub complet, ca un grilaj. Celulele endoteliale au in general pori.


Anastomozele arterio-venoase vase mici care conecteaza direct arterele la vene, prin by passingul patului capilar; au rol in termoreglare, in controlul presiunii si al curgerii sangelui; au inervatie vegetativa S si PS.

Structurile de tip glomus la nivelul varfului degetelor, a patului ungheal, a urechilor; la acest nivel, artera se continua direct cu vena, artera pierzand LEI si prezentand un perete muscular gros; aceasta structura ii permite contractia, cu inchiderea vasului, realizand astfel controlul circulatiei, al menstruatiei, al erectiei, reglarea presiuni sanguine, control in termoreglare.


Venula postcapilara (VPC) prezinta un diametru de 10-100 micrometri, continand un numar mare de pericite. VPC reprezinta principala zona de diapedeza, in conditii fiziologice. Sunt cele mai bogate in pericite. In organele limfoide se descriu venule postcapilare cu endoteliu inalt HEV (high endothelial venules) care prezinta un endoteliu aproape cubic, celulele fiind jonctionate apical si bazal. HEV servesc recirculatiei limfocitelor, prin adeziunea la molecule specifice (selectine).



Venele

Venele sunt vase de capacitanta, de 3 categorii:

1.     Mari venele cave, pulmonara, cu diametru peste 10 mm

2.     Medii si mici vena jugulara externa, cu un calibru de 1-10 mm

3.     Venule cu diametrul de 0,1-1 mm.



Venele sunt structurate pe aceleasi 3 tunici, cu urmatoarele caracteristici:


Intima alcatuita din endoteliu si tesut subendotelial, de tip conjunctiv; bogatia acestui tesut in colagen duce la frecventa ridicata a trombozelor venoase; nu exista LEI.

Media o tunica musculo-fibro-elastica, cu predominenta uneia din componente, dupa localizare, dar mai redusa comparativ cu reprezentarea la artera omonima.

Adventicea - cea mai groasa tunica, continand vasa vasorum cu ramificatii abundente, nutritia nemaifiind bipolara, cu exceptia venei pulmonare.


In segmentele declive ale corpului, intima venelor formeaza pliuri (valve) care fragmenteaza coloana de sange, determinand reducerea presiunii asupra peretilor, imprimand unidirectionalitatea fluxului sanguin; la acest mecanism se adauga contractiile musculare, presiunea din timpul respiratiei si aspiratia cardiaca. In boala varicoasa se constata dilatari si tortuozitati ale venelor membrelor inferioare, cu reducerea tonusului muscular, degenerarea peretelui vascular, incompetenta valvulara, aparand predilect la varstnici, sarcina, obezi; un mecanism similar conduce la nivelul jonctiunii ano-rectale la aparitia hemoroizilor.



Sistemul vaselor limfatice

Vasele limfatice sunt reprezentate de capilare limfatice periferice, vase limfatice progresiv crescande, ajungand la ducte limfatice. Ele au rolul de a colecta excesul de fluid tisular (limfa) pe care il returneaza sistemului venos, fiind absente in sistemul nervos si in maduva osoasa.

Capilarele limfatice au urmatoarea structura:

un strat de celule endoteliale aplatizate, fara fenestre, fara fascii ocludente;

lamina bazala difuza;

microfibrile reduse mentin capilarele deschise si le ataseaza tesutului conjunctiv din jur


Vasele limfatice mari prezinta valve, similar venelor, se aseamana structural cu acestea dar prezinta lumene mai mari si pereti mai subtiri. De-a lungul lor sunt interpusi limfoganglioni cu rolul de a filtra limfa. Ele converg catre ductul toracic si ductul limfatic drept.







Document Info


Accesari: 82
Apreciat: hand

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )