Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ASISTENTA PRESPITALICEASCA A URGENTELOR MEDICALE

medicina






ASISTENŢA PRESPITALICEASCĂ A URGENŢELOR MEDICALE





Definitie: Notiunea de urgenta nglobeaza sindroame clinice ce apar brusc sau care se agraveaza brutal pun nd viata în pericol si care necesita un tratament activ imediat cu scopul normalizarii functionale si salvarii vietii.


Patologia interna comporta o serie de stari acute grave de "urgente medicale" cu care medicul de familie (MF) se poate afla fata n fata si n care el trebuie sa stie sa intervina cu folos, cu mijloace foarte reduse.

Nevoi: Pentru aceasta nsa are nevoie de minimum de cunostinte, solide; trebuie sa faca un diagnostic corect, trebuie sa aiba o atitudine activa, sa cunoasca si sa stie sa aplice mijoacele cele mai utile, dupa care sa ndrume corect pe bolnav cu maximum de operativitate pe caile cele mai bune ale rezolvarii.


De ce criterii trebuie sa tina seama medicul de familie, pentru a rezolva cât mai bine urgentele?


respectul vietii si al persoanei umane,în orice circumstanta, este datoria prrimordiala a medicului

Actul medical este un act care se refera la om, îl priveste direct pe el, relatia profesionala este o relatie nemijlocit umana

Actul medical este un act uman de creatie, de judecata clinica, de alegere competenta si responsabila, de cooperare cu omul sanatos sau suferind

REGLEMENTAREA PROFESIEI MEDICALE



.Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997 cap.II art. 12,2,e, îngrijirea medicala acordata asiguratilor: servicii medicale de urgenta

.Legea 100 privind asistenta de sanatate publica/1998 cap. I art.4.

.Codul deontologic cap. II,sect. D art. 29, art. 30.

.Contractul cadru, normele de aplicare a contractului cadru art. 30, b. Servicii de urgenta

.Legea 74/1995 pentru exercitarea profesiunii de medic -colegiul medicilor

.Statutul colegiului medicilor cap. III, art.16,art.17













ASISTOLIA



GRADUL DE URGENŢĂ: URGENŢĂ MAJORĂ



STABILIRE DIAGNOSTIC:

-lipsa pulsului la carotide


-lipsa respiratiei



EKG - linie izoelectrica



CONDUITA TERAPEUTICA


  1. Chemare salvare cu echipament si dotare de specialitate :S.M.U.R.


  1. Lovitura precordiala, cu pumnul de la aproximativ 20-30cm.


  1. Defibrilare:    200J.


  1. Se repeta SEE cu    200J


  1. Daca nu apare activitate electrica se repeta SEE cu 360J


  1. Intubatie (cu sonde de 7-7,5mm la femei si sonde de 8-9mm la barbati)


  1. Linie venoasa periferica.


  1. Adrenalina 1mg i.v. (1 fiola=1ml.) din sol.1/10000 în bolus, sau pe sonda traheala 2 fiole (trebuie repetata la fiecare 5min)


  1. De zece ori masaj cardiac extern - ventilatie 5:1.


  1. Atropina 1mg (1 ml.) în bolus i.v. sau pe sonda endotraheala. Se poate repeta în 5min, doza totala sa nu depaseasca 2mg.(2 fiole =2 ml.).







DISOCIAŢIA ELECTRO-MECANICĂ

GRADUL DE URGENŢĂ: URGENŢĂ MAJORĂ



1. STABILIRE DE DIAGNOSTIC: -lipsa pulsului la carotide


-lipsa respiratiei


2. EKG normal


3. Chemare Salvare (asistenta medicala, la cabinet sau apartinatorii, la domiciliu, cu furnizarea datelor personale : vârsta, sex, adresa completa ,si date clinice).


4. Intubatie (cu sonde de 7-7,5mm la femei si sonde de 8-9mm la barbati)


5. Linie venoasa periferica.


6. Adrenalina lent i.v. 1mg.= 1 fiola =1ml sau pe sonda endotraheala 1-2 fiole.


Daca nu se reuseste în 2 minute intubatie si linie venoasa se efectueaza:


7. Masaj cardiac extern- Respiratie artificiala cu frecventa 5-1.


Se reia ciclul : 4 , 5, 6, 7.

Dupa 3 cicluri :


8. Bicarbonat de Na sol.4,2% (1mEq /kg= 2ml pt. 1mEq)


9. Calciu 10 ml solutie 10% (1 fiola = 10 mg.=10 ml.) - nu se administreaza pe aceeasi linie cu bicarbonatul.


. Daca nu raspunde : bolus Adrenalina 0,5mg (1/2 fiola) i.v. Adrenalina se poate administra si pe sonda traheala 1-2 fiole.



Masajul si respiratia artificiala nu se întrerup !


















FIBRILATIA VENTRICULARĂ

GRADUL DE URGENŢĂ


Este o urgenta majora care necesita interventie prompta.



STABILIRE DE DIAGNOSTIC


INFARCTUL MIOCARDIC ACUT


GRADUL DE URGENŢĂ:

-este o urgenta majora, care impune spitalizare în centre specializate.


STABILIRE DIAGNOSTIC:


Anamneza (de la pacient sau apartinatori): daca exista antecedente cardio-vasculare

CLINIC:

TAHICARDIA VENTRICULARĂ

GRADUL DE URGENŢĂ

Este urgenta majora



FIBRILAŢIA ATRIALĂ

GRADUL DE URGENŢĂ:


Este considerata urgenta majora fibrilatia atriala cu alura ventriculara înalta, fibrilatia atriala cu tulburari hemodinamice, cu ritm ventricular necontrolabil, sindromul WPW, fibrilatia atriala din stenoza mitrala ( accese paroxistice).



STABILIREA DIAGNOSTICULUI


Anamneza:- antecedente personale patologice de cardiopatie ischemica, cardiomiopatii, cardiopatie hipertensiva, cardiopatii valvulare, boala de nod sinusal (cauza a fibrilatiei frecvent întâlnita la vârstnici), hipertiroidism, cardiopatia alcoolica.


Clinic - palpitatii neregulate

Examenul obiectiv:

TAHICARDIA PAROXISTICĂ SUPRAVENTRICULARĂ

(T.P.S.V.)


GRADUL DE URGENŢĂ:


Poate fi considerata o urgenta benigna, daca are durata scurta ( minute) si raspunde prompt la tratament sau o urgenta maligna ( în functie de starea generala, durata :ore sau chiar zile)


STABILIREA DIAGNOSTICULUI:


Anamneza:- antecedente de cardiopatie congenitala, cardita reumatismala, cardiopatie ischemica sau hipertensiva, intoxicatie digitalica.

Clinic: debut brusc

Examenul obiectiv:-puls rapid cu frecventa 150-250 batai/ min., regulat, depresibil, de amplitudine redusa.

-TA sistolica scade, în schimb TA diastolica poate creste usor (cresterea rezistentei periferice)

-ritm cardiac regulat, cu AV de 150-250

-modificari ale intensitatii zgomotelor cardiace, în sensul egalizarii acestora.

EKG : ritm cardiac regulat cu frecventa de 150-250/min.

-unda P: - frecventa de 150-250/min.

CONDUITA TERAPEUTICĂ


  1. Linistirea pacientului.
  2. Diazepam 10-20 mg. p.o. (1-2 tablete) sau ˝ -1 fiola lent i.v.
  3. Manevrele vagale: - compresia sinusului carotidian (bolnavul este asezat în clinostatism, cu capul rotat lateral; se repereaza nivelul superior al cartilajului tiroidian, imediat sub unghiul mandibulei si se comprima sinusul carotidian catre posterior si median pe planul dur al coloanei vertebrale. Compresia se începe pe sinusul carotidian drept timp de 10-20 secunde si se repeta dupa 20-30 sec. pe aceeasi parte si numai în lipsa eficacitatii se aplica si la nivelul sinusului carotidian stâng, dar niciodata simultan.

Contraindicatii: - bolnavi peste 70 ani (pericol de mobilizare a unui fragment de aterom carotidian)

- AVC în antecedente

- hipotensiune arteriala

- stimularea faringelui prin provocarea de varsaturi

- imersia fetei în apa rece

-consumarea unui pahar cu apa rece

URGENŢE HIPERTENSIVE


GRADUL DE URGEN


Se tine cont de valorile HTA, de raspunsul la terapie, precum si de patologia asociata.

Puseul HTA care raspunde prompt la tratament poate fi considerat urgenta benigna si tratat la domiciliu.

Când valorile mari de TA se însotesc de manifestari cardiace sau neurologice sunt considerate urgente majore si se interneaza.



STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

- valori mari ale tensiunii arteriale(TAS>180, TAD>

- cefalee, anxietate, ameteli, epistaxis, parestezii

EDEMUL PULMONAR ACUT

GRADUL DE URGENŢĂ


Este o urgenta majora care impune spitalizarea:

-Daca dispneea este moderata, raspunde bine la tratament si nu exista tulburari de ritm sau angor transportul se poate face cu ambulanta obisnuita.

-În formele majore, pentru transfer este necesara ambulanta de serviciu cardiologic.


STABILIRE DIAGNOSTIC

-Anamneza (antecedente, tratamente urmate, mod de debut)

-Clinic:

OBSTRUCŢIA ARTERIALĂ PERIFERICĂ ACUTĂ

GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta medico-chirurgicala care impune internare rapida în centre de specialitate pentru diagnostic complet si terapie specifica.


STABILIREA DIAGNOSTICULUI:


TROMBOFLEBITA MEMBRELOR INFERIOARE


GRADUL DE URGENŢĂ


Extensia trombozei venoase poate fi rapida ; riscul agravarii si migrarii pulmonare este major, ceea ce impune tratament de urgenta. Internarea este necesara pentru confirmarea diagnosticului si urmarirea tratamentului anticoagulant.



STABILIREA DIAGNOSTICULUI:


sOCUL ANAFILACTIC

GRADUL DE URGENŢĂ:


Este o urgenta majora, care necesita interventie rapida



STABILIRE DIAGNOSTIC:


-Anamneza (de la pacient sau apartinatori): antecedente alergice sau astm bronsic

-Clinic: -dispnee, polipnee

-tegumente cianotice, reci

-agitatie, confuzie, letargie, coma

-greturi, varsaturi

-tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace

-TA scazuta <80-70/40-50.

-puls filiform, accelerat

-Evaluarea semnelor vitale: -daca sunt libere caile respiratorii

-daca pacientul respira

-daca este prezenta activitatea cardiaca

-daca pacientul este constient

-EKG:-tahicardie, aritmie extrasistolica



CONDUITĂ TERAPEUTICĂ


  1. Îndepartarea cauzei, daca este cunoscuta
  2. Pozitie în clinostatism, cu membrele inferioare mai ridicate
  3. Chemare salvare
  4. Oxigenoterapie (2-4l/min.), daca avem
  5. Abord venos periferic
  6. Adrenalina 1mg. (1 fiola de 1ml.) diluata în 9ml. ser fiziologic se administreaza i.v. fractionat ml. cu ml. pâna la TA în limite normale sau 2,5ml. Subcutanat se poate administra ˝ fiola Adrenalina nediluata. Daca pacientul este intubat se poate administra pe sonda traheala(2 fiole). Daca pacientul este în colaps se administreaza în limba sau perlingual o fiola de 1 ml.
  7. Hemisuccinat de hidrocortizon 7mg./kg.(aprox. 500mg., aprox. 20 fiole, 1 fiola=25mg=5ml.)
  8. Miofilin (pentru bronhospasm):5mg./kg. i.v. lent în dilutie:5ml.(1/2 fiola=120mg.)+25ml. ser fiziologic
  9. Perfuzie i.v. cu ser fiziologic sau Dextran 40: 500-1000 ml. în 30-60 min.


DE EVITAT:-utilizarea antihistaminicelor care sunt ineficiente în faza acuta.









CRIZA DE ASTM BRONsIC


GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta care indica un potential pericol de agravare daca pacientul nu este asistat prompt.


STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

auscultatie), culoarea tegumentelor.

STAREA DE RĂU ASTMATIC



GRADUL DE URGEN


Este o urgenta majora care pune în pericol viata pacientului, necesitând interventia prompta a medicului si internarea pacientului.


STABILIRE DE DIAGNOSTIC :


-antecedente :pacient cunoscut cu astm bronsic

-acces astmatic cu durata>24 ore, care nu raspunde la medicatia bronhodilatatoare curenta


CLINIC :

-dispnee severa cu polipnee (>30 respiratii/min), care împiedica vorbirea si somnul

-senzatie de asfixie

-anxietate

-pozitie sezânda si folosirea muschilor respiratori accesorii

-tiraj

-cianoza

-somnolenta si coma

-diminuarea difuza a respiratiei pâna la tacere respiratorie

-raluri sibilante putine

-puls paradoxal, tahicardic

-semne de insuficienta ventriculara dreapta (turgescenta jugularelor, hepatomegalie dureroasa, edeme)

-debit expirator maxim (cu peak-flow-metru)<120 l/min


CONDUITĂ TERAPEUTICĂ


  1. Pozitie semisezânda
  2. Linistirea pacientului
  3. Oxigen (daca avem) pe masca sau sonda nazala (4-10 l/min)
  4. Nebulizare :Atrovent (2ml, 0,5mg)

Bricanyl (2ml, 5mg)

Ventolin (5mg diluat în ser fiziologic)

5. Abord venos periferic

6. Epinefrina i.v. 0,4 ml din sol.1/1000

7. Hemisuccinat de hidrocortizon 200 mg i.v., aproximativ 10 fiole (1 fiola=5ml.=25mg.)

TROMBEMBOLISM PULMONAR

GRADUL DE URGENŢĂ


Este o urgenta majora care necesita transport medical specializat (SMUR) si internare de urgenta pentru confirmarea diagnosticului si tratament supravegheat.



STABILIREA DIAGNOSTICULUI


PNEUMOTORAX IDIOPATIC

GRADUL DE URGENŢĂ


Este o urgenta majora care pune în pericol viata pacientului



STABILIREA DIAGNOSTICULUI:


-durere toracica intensa, sub forma de junghi toracic, accentuata la inspir profund si la modificarile de postura.

-dispnee

-tuse iritativa seaca.

-agitatie si angoasa.

-imobilizarea toracelui afectat.

-emfizem subcutanat (crepitatii).

-timpanism, diminuarea sau abolirea murmurului vezicular.


CONDUITA TERAPEUTICĂ


  1. Pozitie semisezânda.
  2. Linistirea pacientului.
  3. Oxigen pe masca(2-4l/min), daca avem.
  4. Abord venos periferic, glucoza 5% 250ml.
  5. Atropina i.v.0,25 mg(1/4 fiola), lent ( în 3-5 min.) pentru prevenirea socului, daca nu exista contraindicatii ( glaucom, adenom de prostata, tulburari de ritm cardiac).
  6. Decomprimarea plamânilor (cu o seringa de 20 ml cu ac gros cu bizou scurt introdus în cavitatea pleurala sub anestezie locala cu Xilina, în spatiul 2-3 i.c.stg. pe linia medio-claviculara)
  7. Calmarea durerii:-Algocalmin i.v. 1-2 fiole.
  8. În caz de detresa vitala (persistenta semnelor respiratorii, tulburari de constienta, convulsii) -intubatie traheala cu sonda de 7,5-8mm si ventilatie mecanica.


DE EVITAT:-sedarea pacientului înainte de ventilatie.

-nu se face ventilatie mecanica fara drenaj pleural.












ABOMENUL ACUT MEDICO-CHIRURGICAL




În cazul unei dureri abdominale acute se ridica doua probleme:diagnosticul etiologic si aprecierea gradului de urgenta medicala sau chirurgicala.


STABILIREA DIAGNOSTICULUI


CLINIC :


Anamneza:- antecedente personale patologice, administrare de medicamente (anticoagulante, antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene, neuroleptice), ingestie de toxice.

-Durerea:- debut ( brusc sau progresiv)

- localizare:-epigastru (gastrita, puseu ulceros, esofagita, IMA, ulcer perforat, pancreatita acuta)

-hipocondrul drept (hepatita, colica biliara, litiaza biliara, colecistita acuta, abces hepatic, chist hidatic rupt, pneumonie bazala dreapta, tumora de unghi drept colonic, apendicita subhepatica)

PREECLAMPSIA


GRADUL DE URGENŢĂ



Este o urgenta care necesita internarea gravidei pentru supraveghere si monitorizare.Daca simptomatologia se agraveaza se induce nasterea copilului.




STABILIRE DE DIAGNOSTIC


ECLAMPSIA


GRADUL DE URGENŢĂ


Este o urgenta majora, care influenteaza prognosticul vital al mamei si fatului.



STABILIREA DIAGNOSTICULUI

-Sarcina > 20 sapt.

-Convulsii mici (grimase), miscari propulsive si de retragere ale limbii

-Opistotonus

-Convulsii clonice

- Apnee

-Coma

-TA mare (>140-80 mm Hg.), puls accelerat, edeme.

CONDUITA TERAPEUTICA

  1. Solicitare salvare (asistenta medicala sau apartinatorii, cu furnizarea datelor personale:vârsta, sex, adresa completa si datele clinice).
  2. Obiect dur în gura pentru a împiedica sectionarea limbii
  3. Pozitionare în decubit lateral stâng
  4. Aspirarea secretiilor traheo-bronsice
  5. Sondaj vezical cu sonda de 18 mm.
  6. Oxigen pe masca (4l/min), daca avem.
  7. Sulfat de magneziu i.v. lent 2-3 fiole (20-30 ml.=4-6g.)
  8. Diazepam i.v. lent 10-20mg (1-2 fiole). Diazepamul se poate administra în perfuzie i.v. astfel:se dilueaza 40 mg.( 4 fiole) Diazepam în 500ml. glucoza 5% si se administreaza în ritm de 60 pic./min.
  9. Hidralazina în bolus 5-10mg. i.v.(1-2 f.)
  10. Atropina 1fiola (1ml.=1mg.) pentru controlul varsaturilor (0,3-0,6mg.) i.v.
  11. Propranolol 1-2 tablete p.o. pentru controlul tahicardiei

HEMORAGIA DIN TIMPUL SARCINII

GRADUL DE URGENŢĂ


În cazul unei hemoragii importante se impune transport medical supravegheat si internare de urgenta.

În cazul unor hemoragii usoare care raspund prompt la tratament se poate tine gravida sub supraveghere, dar în caz de revenire a hemoragiei se impune spitalizarea.



STABILIREA DIAGNOSTICULUI:

1.Anamneza pacientei si/ sau date de la anturaj

RETENŢIA ACUTĂ DE URINĂ

GRADUL DE URGENŢĂ

Este o urgenta benigna, care în functie de etiologie se interneaza, dar în functie de complicatiile pe care le poate avea (ruptura vezicii urinare, uremie, infectie urinara joasa sau înalta, septicemie) se poate considera o urgenta majora.


STABILIREA DIAGNOSTICULUI

  1. ANAMNEZA: antecedente personale patologice de stricturi uretrale, prostatite acute si cronice, hipertrofie si tumori de prostata, tumori sau litiaza vezicii urinare, disectazie de col vezical, traumatisme cu compresiuni sau sectiuni ale maduvei spinarii, tumori medulare si cerebrale, AVC, meningo-encefalite.
  2. CLINIC:   

INTUBA IA ENDO-TRAHEAL

(sinteza realizata de Dr. Cornel Pop medic primar med.gen. / familie)



Intubatia endo-traheala este un gest terapeutic des folosit n resuscitarea prespitaliceasca. Este o manevra delicata care necesita o tehnica riguroasa sI antrenament periodic pe manechim.

Indicatii

controlul cailor aeriene pentru a asigura:

libertatea cailor aeriene, din obstructie traheo- bronsica sau aspiratie de lichide

protectia cailor aeriene din come

controlul ventilatiei

Material

sursa de oxigen

balon de ventilatie cu sistem de mbogatire n oxigen sI masti de diferite marimi

aspirator de secretii

sonde de diferite marimi sI adaptoare corespunzatoare

laringoscop diferite lame

pensa cu dubla curbura Magill



siringa de 10 ml

set de pipe Guedel

pulverizator cu xilina 5 %

mandren simplu

leucoplast

material de reanimare sI monitorizare casrdio-pulmionara

Pregatirea pacientului

pacientul va fi n decubit dorsal, capul va fi n hiperextinsie

curarea cavitatii bucale sI scoaterea eventeualelor proteze mobile

oxigenoterapia prealabila pe masca

sedare prealabila

anestezie locala prin pulverizare cu xilina 5 % la nivelul oro-faringe

n caz de stop cardio-respirator, aceasta pregatire este redusa la minimum, intubatia se efectueaza "din mers"

Tehnica


Intubatia endo traheala are doua etape:

vizualizarea glotei prin laringoscopiedirecta

cateterizarrea traheei

Modalitatea practica de efectuare:

Laringoscopul se tine n m na st nga, lama se introduce n cavitatea bucala la nivelul comisurii bucale drepte. Lama ncarca limba sI o mpinge spre st nga.

Progresiunea se face sub control vizual p na c nd atinge santul gloso-epiglotic

Glota este expusa si se exercita o trasctiune pe laringoscop n sus si nainte, miscare ce ridica limba si maxilarul inferior


In timpul acestei manevre, dispozitivul de aspirare trebuie sa fie la ndem na; de asemenea se realizeaza o presiune digitala pe fata anterioara a traheei la nivelul cartilajului cricotiroidian (manevra Selick)

Expunerea glotei, se face anestezia locala sI cateterismul traheei

Sonda tinuta n m na dreapta este inserata, cu concavitatea n sus, n vecinatate comisurii labiale drepte sI se mpinge ncet sub controlul vizual sub glota

Penetrarea orificiului se face n maniera atraumatica, introducerea fac ndu-se p na c nd extremitatea proximala a balonasului sondei de intubatie trece de corzile vocale. Se umfla balonasul sI se plaseaza o pipa Guedel

Etansitatea sI buna functionare a sondei sunt controlate prin c teva ventilatii. Acest control se face prin ascultarea celor doua c mpuri pulmonare; simetria murmurului vezical sI absenta zgomotelor hidroaerice la nivel epigastric arata pozitionarea corecta a sondei. Sonda se fixeaza la nivelul maxilarului cu leucoplast.

De retinut:

necesitatea oxigenarii timp de minimum 3 minute nainte de intubatie

pentru a alege sonda de intubatie adecvata se ia ca reper degetul mic al pacientului, av nd la ndem na sonde de marimi apropiate n plus sau minus acestui reper

c nd respiratia este pastrata sonda se va introduce n inspir

cantitatea de aer introdus n balonasul sondei trebuie sa fie suficient pentru a asigura etansitatea sistemului

n caz de esec, nainte de reluarea manevrei, se oxigeneaza pacientul 3 minute

Ce nu trebuie sa facem:

manipulari brutale

strivirea buzei inferioare pe arcada dentara la introducerea laringoscopului

presiune pe arcada dentara superioara la tractiunea n sus sI nainte necesara vizualizarii glotei

insistenta de a intuba cu orice pret put ndu-se ventila pacientul sI pe masca

evitarea tractiune anterioaraputernica (fractura dentara), dar se poate realiza o tractiune a limbii sI a planseului bucal n sus


















MANEVRA HEIMLICH










ALGORITM DE RESUSCITARE PENTRU NOU NĂSCUT








RESUSCITARE NOU NĂSCUT APNEIC




















ALGORITMUL RESUSCITĂRII ÎN STOPUL CARDIAC LA ADULT








PUNCŢIA VENOASĂ ÎN VEDEREA RECOLTĂRII SÂNGELUI

Dr. Pop Cornel


Scop - explorator - recoltarea sângelui pentru determinari biochimice, hematologice

Tehnica:

explorator (intradermoreactii, introducerea unor substante i.v. în scop diagnostic);

terapeutic (introducerea unor medicamente inactivate de sucurile digestive, necesitatea unei dozari mai exacte, cale digestiva inaccesibila, viteza de absorbtie mai mare);

anesteziant

2. Materiale necesare: musama si aleza 30x50 cm, garou, tavita renala, substante dezinfectante (alcool sanitar, benzalcon, tinctura de iod), tampoane de vata sau tifon sau servetele îmbibate, seringi sterile de diferite capacitati, ace sterile diferite.


INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ

Scop: terapeutic.

Regiune

cadranul supero-extern al fesei

fata antero-externa a bratului si a coapsei

Tehnica

Se aseaza bolnavul în decubit ventral

Se dezinfecteaza regiunea

Se efectueaza punctia cu acul detasat patrunzând printr-o miscare brusca perpendicular pe tegument

Se verifica daca nu s-a patruns într-un vas de sânge

Se introduce lent substanta

Se extrage brusc acul si seringa

Se dezinfecteaza si tamponeaza locul punctiei

Incidente posibile

durere vie prin lezarea unui plex nervos

strapungerea unui vas

aparitia si persistenta unor hematoame (hemostaza incorecta)

embolii prin introducerea unei substante uleioase

infectii locale

alergii pâna la soc anafilactic (lipotimii de halat alb)

modificari ale culorii tegumentelor, preparate de fier

INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Scop: explorator si terapeutic.

Regiune - vene superficiale: plica cotului, safena femurala, jugulara, subclavie

Tehnica

Se dezinfecteaza regiunea

Se vizualizeaza vena prin aplicarea unui garou elastic deasupra locului de injectare

Se introduce acul înclinat spre profunzime si paralel cu vena

Dupa înteparea venei, acul va fi împins 1-2 cm în lumenul ei

Se aspira sânge - certitudine ca suntem în vena

Se îndeparteaza garoul si se injecteaza lent continutul

La terminare se scoate brusc acul

Se dezinfecteaza si se comprima locul punctiei

Incidente posibile

dificultati de abordare a venei, traversarea ambilor pereti, vena cu lumen compromis

aparitia si persistenta unor hematoame

durere la locul injectiei

embolie gazoasa

necroza locala

flebita


INJECŢIA INTRADERMICĂ

Scop: explorator, terapeutic, anesteziant.

Regiune: fata anterioara a antebratului.

Tehnica

Se dezinfecteaza regiunea

Se imobilizeaza pielea între police si indexul mâinii stângi

Se puncteaza si se introduce lichidul în derm, ceea ce determina aparitia unei papule cu aspect de "coaja de portocala"

La antebratul opus se face o injectie similara-martor (scop explorator).

Incidente posibile

pierderea substantei

patrunderea prea profunda

lipotemie, soc


INJECŢIA SUBCUTANATĂ

Scop: terapeutic.

Regiune

orice regiune în afara celor prin care trec trunchiuri vasculare si nervoase si a celor infectate

se prefera

fata externa a bratelor si a coapselor

zonele laterale ale abdomenului

Tehnica

Se dezinfecteaza regiunea

Se realizeaza un pliu cutanat între police si index

Seringa se tine paralel cu axul longitudinal având acul îndreptat în sus

Se introduce 2-3 cm

Se verifica prin aspiratie daca nu s-a patruns într-un vas

Se introduce încet lichidul

Se scoate brusc acul si seringa

Se dezinfecteaza si se tamponeaza locul injectiei.

Incidente posibile

durere vie în cazul punctarii unor terminatii nervoase

patrunderea prea profunda

introducerea substantei în circuitul sanguin

reactii inflamatorii sau alergice la locul injectiei

ruperea acului

hematom prin perforarea unui vas

































CUPRINS

ASISTENŢA PRESPITALICEASCĂ DE URGENŢĂ A URGENŢELOR MEDICALE

ETICA URGENŢELOR MEDICALE

ASISTOLIA

DISOCIAŢIA ELECTRO-MECANICĂ

FIBRILATIA VENTRICULARĂ

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

TAHICARDIA VENTRICULARĂ

FIBRILAŢIA ATRIALĂ

TAHICARDIA PAROXISTICĂ SUPRAVENTRICULARĂ

URGENŢE HIPERTENSIVE

EDEMUL PULMONAR ACUT

OBSTRUCŢIA ARTERIALĂ PERIFERICĂ ACUTĂ

TROMBOFLEBITA MEMBRELOR INFERIOARE

sOCUL ANAFILACTIC

CRIZA DE ASTM BRONsIC

TROMBEMBOLISM PULMONAR

PNEUMOTORAX IDIOPATIC

ABOMENUL ACUT MEDICO-CHIRURGICAL

COLICA BILIARĂ

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

ACCIDENTUL ISCHEMIC TRANZITOR

ACCIDENTUL VASCULAR CONSTITUIT

CRIZA DE EPILEPSIE

STAREA DE RĂU CONVULSIV

PREECLAMPSIA

ECLAMPSIA

HEMORAGIA DIN TIMPUL SARCINII

RETENŢIA ACUTĂ DE URINĂ

INTOXICAŢIA CU ORGANOFOSFORICE

INTUBA IA ENDO-TRAHEAL

MANEVRA HEIMLICH

ALGORITM DE RESUSCITARE PENTRU NOU NĂSCUT

RESUSCITARE NOU NĂSCUT APNEIC

ALGORITMUL RESUSCITĂRII ÎN STOPUL CARDIAC LA ADULT

CUPRINS




loading...








Document Info


Accesari: 25009
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )