Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Biomecanica ADM

medicina




Biomecanica ADM

Adaptarea morfologica si functionala
in timp a ADM

Structurile morfofunctionale ale ADM sufera modificari continue pe tot parcursul vietii.

Etape de formare si transformare a ADM





- organogeneza cu:

- stadiul de ou de la 0 - 2 saptamani

- stadiul de embrion de la 2 - 9 saptamani


- morfogeneza cu:

- etapa de fat de la 9 saptamani pana la nastere

- etapa copilariei cu:

- prima perioada pana la 3 ani

- perioada a II-a 3 - 6 ani

- perioada a III-a 6 -14 ani

- etapa de pubertate 14 - 18 ani

- adolescenta 18 -22 ani



- perioada de modelare cu:

- maturitatea 18 - 65 ani

- batranetea incepand cu 65 de ani


Pentru etapele de la 18 ani in sus cea mai importanta este :

varsta psiho - somatica


ADM sufera actiuni:

- exogene

- endogene

- locale

- generale


Aceste actiuni genereaza:

- modificari morfologice

- modificari functionale


Apare astfel o morfologie secundara a ADM definita de:

- modificari tisulare cantitative

- modificari structurale calitative

- modificari functionale calitative


Modelarea continua a ADM poate duce la:

- starea patologica ce va impune unele eforturi privind structurile si functiile aparatului cu evolutia spre:

- o noua adaptare functionala

- decompensare

Evolutia morfologica a maxilarului si mandibulei

Modelarea ADM are la baza:

- rezorbtie osoasa

- apozitie osoasa


Rezorbtia si apozitia au la baza:

- presiunile pe peretele alveolar (neoalveolar)

- tractiunile pe peretele alveolar

( neoalveolar)


Edentatia lipseste osul de acesti stimuli si vor apare:

la mandibula:

- rezorbtia crestelor alveolare

- atrofia zonelor de insertie a muschilor pe os

- atrofia muschilor mobilizatori ai mandibulei

- deplasarea centrului crestal spre vestibular


la maxilar:

- rezorbtia osului crestei alveolare

- coborarea podelei sinuzale

- micsorarea circumferintei crestei alveolare

- deplasarea centrului crestei spre palat


De retinut ca in timp pot apare:

- modificari ale circulatiei sanguine cu:

- modificarea echilibrului fosfo-calcic

- alte dezechilibre metabolice

- aparitia osteoporozei:

- fiziologice

- patologice


Osteoporoza fiziologica se defineste prin:

- reducerea activitatii fiziologice in general


Osteoporoza nefiziologica se defineste prin:

- boli ce afecteaza metabolismul fosfo - calcic

Protezele mobile cu sprijin mucosal accelereaza rezorbtia osoasa

Evolutia morfologica a musculaturii ADM

Musculatura ADM participa activ la functiile aparatului suferind in timp modificari:

- morfologice

- functionale


Relatii intre morfologia osoasa si functiile musculare:

- legaturi functionale fiziologice

- legaturi nefiziologice cu dezechilibru la nivel muscular



Echilibrul neuromuscular este foarte important, el se instaleaza dupa terminarea eruptiei dentare si stabilizarea ocluziei fiziologice.


Echilibrul neuromuscular suporta o serie de stimuli, ce determina eforturi de adaptare ale ADM:

- leziuni coronare

- mobilitate dentara

- modificari ocluzale

- edentatii

- rezorbtia crestelor alveolare


Pot apare pozitii excentrice mandibulare cu ocluzia de obisnuinta ce evita neconcordantele ocluzale


In edentatiile totale apar:

- hipotonicitatea musculara

- pierderea stimulilor directi/indirecti

- se distruge stereotipul masticator

- modificarea D.V.


Astfel terapia implanto - protetica impune:

- reabilitarea fiziologica preimplantara

- reechilibrarea neuromusculara

Modificari morfologice ale A.T.M.


A.T.M. este intr-o continua modificare si adaptare functionala generata de:

- masticatie

- consistenta alimentelor

- activitatea musculara

- intercuspidarea dentara


Modificarile functionale ale A.T.M. pot fi de tip:


- progresiv - cu producerea de os haversian

- regresiv - cu rezorbtii osoase subarticulare

- periferic - cu formarea de tesut la nivelul marginilor articulare

Modificari morfologice la nivelul
arcadelor dentare


La nivelul arcadelor dentare se produc:

- uzura suprafetelor dentare aproximale cu mezializarea continua a dintilor si a osului alveolar

- uzura reliefului ocluzal cu atenuarea curbei transversale pana la aplatizare si chiar inversare



Abraziunea dentara va genera:

- modificarea inaltimii coroanelor dentare

- reducerea D.V.O.

- modificari in A.T.M.

- aparitia fatetelor de uzura


Perier a descris cinci grade de abraziune:

uAbraziune la nivel de smalt dentar

uAfectarea smaltului cu insule mici de dentina

u Abraziunea accentuata a smaltului cu suprafete de dentina si puncte izolate de smalt

uSuprafata dentinara inconjurata de un inel de smalt

uAbraziune in dentina pana la camera pulpara


Bruxismul genereaza abraziuni patologice:


- este o parafunctie de autodistrugere a A.D.M.


- este o miscare mandibulara:

- voluntara

- involuntara

- diurna

- nocturna


- genereaza:

- scurtarea coroanelor dentare

- alterarea planului de ocluzie

- alterarea rapoartelor interarcadice

- modificarea curbei de ocluzie pana la inversare



Rezultatul modificarilor este:

- aparitia ocluziei de necesitate

- aparitia ocluziei de obisnuinta, care este la limita dintre:

- normal

- patologic


Ocluzia de obisnuinta este premiza disfunctiilor temporo-mandibulare

Laterodeviatiile mandibulei in urma modificarilor morfologice ale A.D.M.

Cand linia mediana corespunde cu linia interincisiva , pozitia mandibulei este corecta.

Linia mediana corespunde cu cea interincisiva la 68 -70 % din pacienti,

30 -32 % au anomalii de pozitie a liniei interincisive:

- fie datorita latero -deviatiilor mandibulare

- fie pozitiei incisivilor

Linia interincisiva poate avea o deviere de la 1 - 10 mm

Modificari morfologice ale structurilor parodontale si periimplantare

Modificarile morfologice fiziologice sunt:

- retractie gingivo-osoasa:

- vertical

- orizontal

- marirea coroanei clinice

- micsorarea radacinii

- evidentierea implanturilor

- modificarea raportului coroana radacina

- aparitia degenerarii tisulare, periradiculare prin:



reducerea vaselor capilare

reducerea schimburilor metabolice

Activitatea electromiografica a muschilor mobilizatori ai mandibulei


Activitatea muschilor masticatori incepe sa creasca in functie de:

- solicitarea contractiei posturale statice a mandibulei

- pozitia posturala incepe de la pozitia de repaus mandibular pana la maxim 8 mm deschiderea gurii

Peste 8 mm activitatea musculaturii incepe sa creasca din nou


Astfel, in terapia edentatului un rol important au:

- determinarea D.V.O. fiziologice

- obtinerea unei contractii musculare fiziologice


Important :

- la edentatul total activitatea si forta de contractie a musculaturii mimicii scade

- dupa protezare contractia musculaturii mimicii creste foarte mult

- reabilitarea edentatului cu dezechilibru ocluzo-articular incepe ce reabilitarea orala preimplantara

Evaluarea functionala a tratamentului implanto - protetic


Evaluarea subiectiva prin chestionare:

- reda perceptia pacientului

- pacientul raspunde la intrebari precise si la obiect

- chestionarul include factori multipli

- majoritatea pacientilor sunt foarte multumiti de terapia implanto-protetica sub aspect biomecanic

- adesea apar neajunsuri fizionomice

- dupa un timp complexul terapeutic nu mai este perceput ca un corp strain

- exista unele neajunsuri fonetice

- se-mbunatateste starea psihologica a pacientului

Fortele ocluzale in terapia implanto-protetica ( T.I.P.)


- la ora actuala sunt inca putine metode de masurare a fortelor ocluzale

- forta de muscare poate fi luata ca reper al fortei de masticatie

- la dentati forta maxima de muscare este de

300 - 500 N

- dantura artificiala scade forta de muscare

- in terapia implanto-protetica forta de muscare variaza de la 42 - 500 N



- forta de muscare la nivelul alveolei dintilor naturali este de 69 N

- la interfata os - implant aceasta forta este dubla

- la 2 luni de la protezarea pe implanturi forta maxima de muscare este la 75 % fata de forta dinaintea terapiei

- la 3 ani aceasta forta poate creste de 3 ori fata de momentul dinaintea terapiei protetico-implantare

Eficienta masticatiei in terapia implanto-protetica


Fortele necesare triturarii alimentelor sunt " Forte de pulverizare" , acestea definind eficienta masticatiei.

Eficienta masticatiei la pacientii tratati implanto-protetic este comparabila cu cea de la dentati.


Terapia implanto-protetica imbunatateste functia masticatorie prin:

- readucerea masticatiei, de la edentat la dentat

- refacerea miscarilor mandibulare excursive

- reglarea vitezei de miscare a mandibulei in ciclul masticator

- micsorarea ciclului masticator prin reducerea fazei de inchidere a gurii la edentati si protezatii cu lucrari mobile


Edentatia duce la:


- pierderea receptorilor parodontali

- dezechilibrarea masticatiei

- dezechilibrarea functiilor mandibulei



Studiul neuro-psihologic electromiografic la dentati si protezati pe implanturi a evidentiat:

- amplitudinea tensiunii musculare este aproximativ egala la dentati si protezati pe implanturi

- durata activitaii musculare in ciclul masticator este mai mare la pacientii cu terapie implanto-protetica fata de cei dentati

- durata masticatiei cu ciclurile masticatorii si rata masticatiei sunt egale cu cele de la dentat

- pacientii cu T.I.P. mesteca alimentele cu aceiasi forta musculara pe tot parcursul actului masticator

- la dentat forta musculara scade spre sfarsitul actului masticator



Activitatea masticatiei in T.I.P comparativ cu cea a dentatului a relevat urmatoarele:


- perioada de liniste a m. maseter si a portiunii anterioare a m. temporal in contactul dento-dentar superficial este egala la T.I.P. si edentat


- numarul de contacte dento-dentare sunt egale la ambele grupuri


Testele de sensibilitate tactile la inchiderea gurii la T.I.P. comparativ cu dentati releva:

- dentatul are cele mai mici praguri de perceptie incepand de la 20 Nm

- la T.I.P. perceptia incepe de la 50 Nm putandu-se ajunge pana la 100 Nm

- lipsa receptorilor parodontali in T.I.P. este compensata de alte sisteme

- la scurt timp de la T.I.P. se restaureaza sensibilitatea tactila ocluzala

- functia masticatiei in T.I.P. este egala sau aproape egala cu cea a dentatului


Factorii decisivi ce duc la aceste rezultate in terapia implanto-protetica sunt definiti de:


- numarul corect al implanturilor

- dimensiunea implanturilor

- pozitia pe creasta alveolara

- osul de insertie

Aspecte biomecanice in
terapia implanto-protetica

Baza studiilor este protetica clasica.


Terapia implanto-protetica are multe elemente specifice care:

- completeaza protetica clasica

- o contrazic in anumite directii

Aspecte ale T.I.P. care contrazic / completeaza principiile biomecanice din protetica clasica




Extensiile distale de pana la 20 mm in protetica pe implanturi




stabilizarea protezelor prin sisteme de bare cu calaret in mai multe planuri


Trebuie reamintit ca:


- extensiile protetice sunt nocive producand transformarea fortelor axiale in forte de:

- incovoiere

- forfecare

- rupere


- in supraprotezele pe implanturi apar:

- sisteme speciale de stabilizare

- preluarea fortelor de la proteze la implanturi difera de protezarea fixa

- supraprotezarile au adesea sprijin mixt


Masticatia induce de regula forte transversale transmise la:

- radacinile dentare

- implanturi


La ora actuala se urmareste insistent sa nu se modifice din directia verticala in directie oblica sau chiar orizontala.


Pentru aceasta trebuie sa avem:

- un relief ocluzal corect

- un plan de ocluzie corect

- o inaltime verticala de ocluzie corecta

- radacini dentare sau artificiale cu axul lung perpendicular pe planul de ocluzie

- absenta parafunctiilor

- o protezare corecta fara parafunctii


Cele mai nocive forte pentru radacini sunt:

- fortele orizontale

- fortele oblice


In terapia implanto -protetica va trebui sa tinem cont ca:

- fortele de masticatie si miscare genereaza la nivel ocluzal si forte oblice datorate cuspidajului

- aceste forte oblice vor trebui anulate

- extensia barelor in supraprotezele pe implanturi este contraindicata

- extensiile in protezarile fixe sunt containdicate


Astfel, pentru o terapie implanto-protetica reusita va trebui obligatoriu sa tinem cont de:


- oferta osoasa:

- cantitativa

- calitativa

- realizarea numarului minimal de elemente de sprijin al protezei

- realizarea unei bune integrari tisulare a implanturilor

- pozitionarea corecta a implanturilor

- realizarea unei lucrari protetice fiziologice


- distributia uniforma si fiziologica a fortelor pe toate elementele de sprijin

- reducerea pana la anulare a fortelor orizontale

- protezarile la mandibula se vor realiza pe 3 sectoare, datorita elasticitatii corpului mandibulei



- angulatia implantului pe planul de ocluzie sa fie apropiata de cea a dintilor naturali

- raportul coroana radacina sa fie de maxim 1/1 in defavoarea radacinii

- implanturile sa fie inserate pe cat este posibil perpendicular pe planul de ocluzie

- in protezarile dinte - implant sa se utilizeze ruptori de forte

Evolutia elementelor de sprijin in
terapia implanto - protetica

Fortele nefiziologice vor afecta starea de integrare tisulara a implanturilor, generand un stres local influentat de:

- fortele de masticatie

- parafunctiile

- pozitia elementului " stalp " pe arcada

- dinamica masticatiei

- starea arcadei antagoniste

- directia fortelor masticatorii

- raportul coroana - implant

- densitatea osoasa

Fortele de masticatie

Au fost descrise prima oara de PICTON


Fortele de masticatie sunt:

- cele mai mari forte transmise la radacinile de sustinere a coroanelor dentare

- au de obicei directie verticala pe planul de ocluzie

- variaza intre 2,25 - 19,8 kg pentru o coroana dentara


- timpul efectiv de aplicare a acestor forte pe dinte este de 9 - 12 minute in 24 h

- in deglutitie aceste forte sunt intre

1,35 - 2,25 kg/dinte

- deglutitia este de aproximativ:

25 ori/ora ziua

10 ori/ora noaptea

- timpul efectiv de masticatie si deglutitie este de aproximativ 30 minute/24 h

- dimineata

- la pranz

- seara



Fortele fiziologice de masticatie aplicate pe radacinile de sustinere sunt clasificate astfel:


- perpendiculare pe planul de ocluzie

- de scurta durata

- perioada maxima a lor este de 9 -12 minute/24 h

- forta per dinte este de 20 -30 P.S.I.

- forta totala de masticatie intre 50 - 500 P.S.I


Mai exista fortele linguale si periorale ce actioneaza asupra coroanelor dentare, caracterizate prin:

- directii predominant orizontale

- durata lunga de aplicare pana la permanenta

- intensitate mica de aplicare

- aceste forte sunt maxime in deglutitie variind intre 3 - 5 P.S.I.

- perioada totala de deglutitie este de

18 -21 minute / 24 h


Exista forte de masticatie:

- maxime , ce variaza intre 20 - 250 kg

- normale, sub 20 kg


Aceste forte depind de:

- statusul corono - radicular

- forta de contractie a muschilor

mobilizatori ai mandibulei

- consistenta alimentelor

Parafunctiile

- sunt forte nocive

- sunt mai nocive la maxilar unde densitatea osoasa este mai mica

- protezarile nefiziologice pot genera parafunctii


Dupa NADLER cauzele parafunctiilor sunt:


ucauze locale

ucauze sistemice

ucauze psihologice

ucauze ocupationale

ucauze involuntare

ucauze voluntare




uCauzele locale tin de:

- forma dintilor

- starea ocluziei

- starea tesutului gingival

- starea de integrare tisulara a implanturilor


b. Cauzele sistemice tin de:

- paraliziile cerebrale

- epilepsie

- unele medicamente neurologice


c. Cauzele psihologice tin de :

- stari tensionale

- stari de emotie

- anxietate


d. Cauzele ocupationale sunt legate de profesii precum:

- atletii

- muncitorii de precizie

- croitorii

- muzicienii la instrumente de suflat

- alte obiceiuri vicioase generate de profesii


e. Cauzele involuntare:

- miscari involuntare ce provoaca inclestarea gurii ( ex. in ridicarea greutatilor mari )


f. Cauzele voluntare tin de :

- mestecarea exagerata a gumei

- fumatul pipei



Rezultatul acestor parafunctii este bruxismul, definit ca o frecare orizontala si verticala nefunctionala a dintilor


Fortele din bruxism sunt puternice si pot afecta:

- dantura

- musculatura mobilizatoare a mandibulei

- ATM

- toate cele 3 componente amintite





Forta maxima de masticatie in bruxism este de pana la 990 P.S.I. , iar cea fiziologica este de maxim 500 P.S.I.


Bruxismul nu este o contraindicatie majora a terapiei implanto - protetice


Semne clinice in bruxism:


- fatetele de abraziune nefunctionale ocluzale





- abraziunea nefiziologica incizala


- muschii mobilizatori ai mandibulei sunt hipertrofici

- pot apare devieri in deschiderea gurii


Deschiderea gurii :


- normala 38 - 40 mm intre marginile incizale ale celor 2 arcade

- deschiderea maxima a gurii

u38 - 65 mm la barbati

u 36 - 60 mm la femei

- mobilitate crescuta a dintilor

- abraziune ocluzala exagerata

- abraziune cervicala insotita de bruxism

- fisuri in smalt

- linii de stres la lucrarile protetice


Forta executata la interfata ocluzo - ocluzala este numita de scoala americana " CLENCHING " .


Clenching-ul impune contactul dento-dentar generat de contractia musculaturii ridicatoare a mandibulei


In bruxism fortele orizontale degajate de limba cresc de la 2 g/cm2 la 41 - 70 g/cm 2


Cele mai importante forte generate de limba sunt:

- fortele anterioare

- fortele posterioare unilaterale

- fortele posterioare bilaterale


Desi sunt mici,fortele limbii sunt nocive pentru ca sunt continue.

Dinamica masticatiei

Musculatura masticatorie genereaza fortele ce actioneaza pe un dinte sau un complex protetico-implantar.


Fortele masticatorii tin de:

- amploarea functiilor A.D.M.

- obiceiurile alimentare

- bruxismul, care duce la cresterea fortelor aplicate pe arcada dentara


Fortele masticatorii:

- sunt mai mari la barbati ca la femei

- sunt mai mari la adulti si tineri decat la copii si batrani

- dupa protezarea pe implanturi aceste forte pot creste pana la 300 % in primii 4 ani


Contractia muschilor mobilizatori ai mandibulei si forta maxima de contractie este legata de:

- sex

- varsta

- masa musculara

- tipul de deglutitie

- statusul psihic


Pozitia stalpului protetic pe arcada:

- forta de masticatie este maxima in regiunea molara descrescand spre mezial:

- molari 127 - 250 P.S.I.

- canini 47 - 100 P.S.I.

- incisivi 35 - 50 P.S.I.

- forta de masticatie de pe molarul doi este de 10 ori mai mare decat la primul premolar

- eficienta este maxima pe:

- premolari

- primul molar


Arcada antagonista


- dintii normali transmit forte pe antagonisti mai mari decat dintii artificiali ai protezelor mobile

- fortele transmise de dintii protezelor totale mobile variaza intre 2,25 - 11,7 kg

- edentatii totali neprotezati duc la:

- atrofii ale muschilor mobilizatori

- subtierea mucoasei gingivale

- rezorbtia osului crestei alveolare


Directia fortelor


- fortele ocluzale prin directia lor pot genera diferente mari privind intensitatea lor pe un dinte sau implant cu actiuni de:

- presiune

- forfecare

- fortele verticale sunt:

- paralele cu axul de insertie al implanturilor

- de regula fiziologice

- localizate la jumatatea superioara a

implanturilor


- fortele orizontale sunt 50 % din fortele ce se aplica pe implanturi

- insertia implanturilor este de dorit a se realiza:

- vertical la mandibula

- vertical la maxilar

- de regula se realizeaza:

- inclinate ocluzo - palatinal la maxilar

- ocluzo - vestibular la mandibula

- inclinatia este de dorit sa fie pana la 6

- in asemenea situatii fortele ocluzale verticale nu se vor mai transmite exact in axul lung al implanturilor


Raportul coroana - implant

- influenteaza marimea fortelor transmise pe implant , mai ales a celor laterale

( nocive )

- implanturile cu axul lung inclinat sufera mai frecvent actiunea fortelor laterale

- o creasta alveolara putin inalta genereaza utilizarea implanturilor mai scurte

- cu cat raportul coroana - implant porneste de la spre 1/1 , cu atat fortele laterale sunt mai nocive si invers

- cu cat fortele ocluzale sunt mai mari si implanturile mai scurte rezultatul va fi nefavorabile pe implanturi


Densitatea si dimensiunile osului crestei alveolare


- fortele aplicate pe coroana dentara se transmit la nivelul osului periimplantar

- densitatea si volumul osului alveolar determina:

- dimensiunea implantului

- suprafata de contact initiala implant - os

- osul mandibular este mai dens

- suprafata de contact initial os - implant este mai mare la osul cortical fata de cel spongios


Densitatea osului realizeaza:

- o imobilizare buna a implantului

- o buna preluare a fortelor mecanice


Incarcarea protetica graduala duce la o condensare progresiva a osului pe peretele neoalveolar periimplantar.


Dupa identificarea fortelor ce se aplica pe implanturi vom incerca sa le reducem pe cele nefiziologice prin:


- cresterea numarului de implanturi

- cresterea suprafetei de implantare

- respectarea axului de insertie cu o inclinare de maxim 6

- reducerea numarului de intermediari si deci a elasticitatii si deformarii lucrarii protetice cu aparitia forfecarilor pe implanturi


- Misch afirma ca o crestere a unui implant cu 0,5 mm ii creste rezistenta cu 30 %

Fortele din bruxism sunt cele mai nocive si trebuie anulate deoarece determina

- rezorbtia osului periimplantar

- mobilitatea implanturilor

- fractura: bonturilor protetice

suruburilor de fixare

implanturilor

osului periimplantar

protezelor

Functiile de baza ale A.D.M.


Functii proprii si specifice:

- masticatia

- deglutitia

- fonatia

- fizionomia


Functii ocazionale cu rol fiziologic:

- tusea

- stranutul

- suflatul in instrumente


Functii cu efect patologic asupra structurilor A.D.M. :

- respiratia bucala

- bruxismul

- suptul degetului

- suptul buzelor


Functii biologice :

- masticatie

- deglutitie

- respiratie

Masticatia

- este un act reflex


- este controlata voluntar

( impulsurile voluntare pornind din nucleul masticator din punte )


Sunt 4 tipuri de masticatie:


- tocator : cu miscari de ridicare coborare a mandibulei

- frecator ; cu miscari de lateralitate a mandibulei

- propulsor:predomina miscarile de propulsie - retropulsie a mandibulei

- mixt


Masticatia are 2 timpi:

- sectionarea si pretensionarea

- fragmentarea si triturarea


Triturarea se face:

- in zonele laterale ale arcadelor

- de regula in mod egal si bilateral

- in 12% din cazuri se realizeaza numai pe o hemiarcada cu efecte nefiziologice:

- suprasolicitare pe partea activa

- infrasolicitare pe partea pasiva

- in 8 % din cazuri masticatia se limiteaza la miscarea de inchidere - deschidere a gurii


Eficienta maxima a masticatiei este in zona:

- premolarilor

- primului molar


In masticatie participa:

- arcadele dentare

- obrajii

- limba

- buzele

- muschii mobilizatori ai mandibulei

- ATM

Muschii ridicatori ai mandibulei pot dezvolta o forta intre 380 - 400 Kgf


Rolul limbii in masticatie


- dirijarea alimentelor pe suprafata ocluzala

- participa la formarea bolului alimentar

- selecteaza alimentele triturate

- redirijeaza alimentele netriturate spre suprafetele ocluzale

- alege si indeparteaza resturile alimentare ce nu pot fi triturate

- inlatura alimentele de pe coroanele dentare si din spatiul interdentar

- impinge bolul alimentar spre faringe

- participa la deglutitie

Rolul obrajilor


- de contentie a alimentelor

- retrimiterea alimentelor pe suprafata ocluzala

- perceptie tactila si termica

- participa la formarea bolului alimentar

- dirijeaza bolul spre faringe

- participa la deglutitie

Rolul arcadelor dentare in masticatie

- sectionarea alimentelor


- triturarea alimentelor


Masticatia se realizeaza in cicluri masticatorii:

- ciclurile masticatorii sunt la inceputul masticatiei in procent de 50% cu contacte ocluzale

- numarul contactelor ocluzale creste o data cu macinarea alimentelor


Mobilitatea fiziologica a dintilor in masticatie este

- 20 - 28 microni in sens vertical

- 73 - 108 microni in sens orizontal


Aceasta mobilitate fiziologica este:

- crescuta dimineata

- crescuta la tineri

- crescuta la femei

- crescuta la gravide


Fortele muschilor ridicatori ai mandibulei genereaza forte ocluzale care se transmit pe peretele neoalveolar

Ciclul masticator

Deschiderea gurii pornind din P.I.M. urmata de inchiderea gurii cu revenirea in P.I.M. se numeste ciclu masticator, care dureaza in jur de 1 secunda variind in functie de:

- natura alimentelor



- consistenta alimentelor

- starea arcadelor dentare

- aspectul suprafetelor ocluzale


Un ciclu de masticatie este de 0,7 -1 secunda din care intercuspidarea maxima variaza intre 0,2 - 0,3 secunde


In 24 h intercuspidarea maxima este de:

* 18 - 20 minute in masticatie

* 10 - 12 minute in deglutitie

Efectele masticatiei asupra componentelor A.D.M.

O masticatie fiziologica prezinta urmatoarele efecte:


- abrazeaza cuspidajul dentar realizand o ocluzie mai buna cu dintele antagonist

- excita mugurii gustativi generand o secretie salivara abundenta

- produce o relaxare a organismului

- imbunatateste circulatia sanguina a componentelor A.D.M.

- produce remanieri tisulare mai ales osoase pe liniile de forta si la nivelul peretilor alveolari/neoalveolari

- realizeaza anumite inclinari dentare

Elemente specifice in biomecanica A.D.M.


Biomecanica A.D.M. este o aplicare a principiilor mecanice la sisteme biologice cu intelegerea corecta a unor notiuni de mecanica aplicata sistemelor biologice precum ar fi:

- analiza stresului

- preluarea si distribuirea fortelor la nivelul A.D.M.

- dinamica fluidelor

- transferul de energie

- transferul de masa


Astfel exista raspunsuri ale sistemului biologic la actiunea fortelor functionale si ale parafunctilor asupra A.D.M.

Biomecanica cranio-faciala este strans legata de cea a A.D.M si cuprinde:

- determinarea fortelor mecanice ce actioneaza la nivel cranio-facial in anumite conditii care pot fi:

- fiziologice

- patologice

- receptionarea, amortizarea si transmiterea fortelor rezultate din biomecanica A.D.M.

- evaluarea tesuturilor implicate la solicitarile mecanice


Fortele aplicate pe complexul cranio - facial sunt generate de mandibula.


Dinamica mandibulara este un act motor complex generat de interactiunea:

- factorilor neuro - musculari

- A.T.M.

- ocluziei dentare


Sistemul neuro - muscular este un sistem complex dirijat de receptori specializati de tip:


- intrareceptori , ce culeg informatii din viscere,vase


- extrareceptori, ce culeg informatii din mucoase, tegumente


- proprioreceptori, ce culeg informatii din muschi, tendoane, parodontiul marginal, A.T.M.


Reflexul motor are ca suport anatomic arcul reflex compus din:


- receptorul periferic

- neuronul senzitiv

- neuronii intercalari

- neuronul motor


Sistemul neuro -muscular realizeaza :


- coborarea mandibulei

- ridicarea mandibulei

- propulsia mandibulei

- retropulsia mandibulei

- lateropulsia mandibulei

- stanga

- dreapta


Miscarile mandibulei, excursive sau nu sunt dirijate de reflexe coordonate central, dar ghidate local de 3 factori de baza ce vor impune directia corecta a acestor miscari, astfel :

- ghidajul condilian sau articular, ce realizeaza determinantul posterior

- ghidajul anterior dento - dentar incizal in propulsie

- factorul functional muscular ce realizeaza determinismul functional

Fortele A.D.M. si rolul lor asupra arcadelor dentare


Fortele A.D.M. actioneaza asupra:

- muschilor

- oaselor

- dintilor naturali

- implanturilor


Fortele rezultate din contractia muschilor mobilizatori ai mandibulei ajung pe suprafetele ocluzale dentare.


Directia acestora este de regula verticala pe planul ocluzal fiind strans legate de:


- directia fortelor fata de planul orizontal sau cel vertical

- axul lung al dintilor sau implanturilor

- suprafetele ocluzale de contact

- pantele cuspidiene


Efectul biologic al acestor forte depinde de:


- capacitatea de rezistenta a parodontiului

- capacitatea de integrare osoasa a implanturilor

- capacitatea de adaptare parodontala

- capacitatea de remodelare osoasa periimplantara la nivelul peretelui neoalveolar



Astfel fortele de la nivelul A.D.M pot avea urmatoarele etape si directii :

- muschii ridicatori ai mandibulei

- suprafata ocluzala

- radacina dentara cu parodontiul marginal

- implantul endoosos cu stratul de proteoglicani

- suprafata alveolara

- suprafata neoalveolara

- osul ce inconjoara alveola sau neoalveola


Componentele de baza ale fortelor A.D.M. sunt:


- directia

- sensul

- punctul de aplicare

- intensitatea

- durata


Doua sau mai multe forte aplicate in acelasi plan pot fi;

- in aceeasi directie

- paralele

- concurente

Cumularea mai multor forte vor genera o rezultanta, care se va descompune in fortele initiale.

Fortele cu acelasi sens si directie se pot cumula generand o rezultanta:

- de acelasi sens

- de aceeasi directie

- egala cu suma fortelor cumulate


Fortele de aceeasi directie, dar de sens contrar vor genera o rezultanta egala cu diferenta lor si cu sensul fortei mai mari.


Cand actioneaza mai multe forte pe un dinte, acestea se cumuleaza doua cate doua pana la rezultanta unica.


Rezultatul si efectul fortelor depinde de:

- intensitatea acestora

- directia de actiune

- punctul de aplicare

- directia miscarilor mandibulare

- coeficientul de frecare al suprafetelor ocluzale

- inclinarea pantelor cuspidiene


Cand fortele se aplica in centrul suprafetei ocluzale si in axul lung al implantului vom avea:

- descompunerea fortei principale

- fortele rezultate sunt foarte apropiate de 0


Cand punctul de aplicare al fortei este excentric, paralel cu axul lung al implantului vom avea:

- o rezultanta paraaxiala

- forte secundare prin descompunerea fortei principale care tinde sa basculeze suprafata ocluzala in paralel cu radacina


Forta de basculare este cu atat mai mare cu cat:

- este mai mare forta ocluzala

- este mai mare raportul coroana/dinte

- este mai mare raportul suprafata ocluzala / poligon de sustinere


Astfel fortele care actioneaza pe o arcada dentara sunt:

- verticale

- orizontale


Aceste forte apar in biomecanica A.D.M. ce realizeaza contactul dento - dentar mai ales in:

- masticatie

- deglutitie

- fonatie

- parafunctii

- mimica


Fortele verticale apar mai ales in:

- masticatie

- deglutitie

- unele parafunctii


Intensitatea lor depinde de:

- contractia musculara

- tonicitatea parodontala

- integrarea osoasa a implanturilor


In categoria fortelor ocluzale intra si:


- fortele din miscarile de lateralitate in masticatie

- fortele rezultate din deplasarile protezelor mobile

- cele de presiune oro - vestibulara a limbii

- cele de presiune vestibulo - orala a obrajilor si buzelor

Transmiterea, receptionarea si amortizarea fortelor la nivelul A.D.M.

Fortele generate de musculatura mobilizatoare a mandibulei sunt reglate ca intensitate prin mecanisme de feed-back ale S.N.C. in urma informatilor primite de la:

- mecanoreceptorii parodontali

- receptorii de la nivelul A.T.M.

- receptorii de la tendoane si muschii masticatori


Solicitarile masticatorii maxime pot genera:

- 147 Kgf la incisivi

- 326 Kgf la molari


Normal aceste solicitari variaza intre

30 - 80 Kgf in functie si de:

- starea dentitiei

- tipul constitutional

- natura alimentelor

- sex

- varsta

- tipul de protezare


Relatia dintre fortele aplicate pe un dinte si mobilitatea acestuia nu este liniara:

- mobilizarea este mai mare la inceput

- mai redusa in partea a II-a


Fibrele parodontale realizeaza absorbtia cea mai mare a fortelor ocluzale:

- functionale

- parafunctionale


La o arcada dentara:

- fortele se transmit si la dintii vecini

- apar forte tangentiale pe intreaga arcada

- fortele tangentiale actioneaza pe dintii adiacenti bresei edentate realizand inclinarea acestora spre edentatie


Fibrele parodontale circulare se opun mai ales fortelor orizontale.


Fortele aplicate pe arcada dentara pot fi:

- liniare fiziologice

- subliniare (duc la diminuarea structurilor de sustinere radiculara)

- supraliniare (distrug structurile de sustinere radiculare)


Daca o forta liniara depaseste ca actiune o anumita limita normala de timp , aceasta poate duce la:

- rezorbtie osoasa in zona de compresie

- apozitie osoasa in zona de tractiune parodontala

- deplasarea dintilor in directia de actiune a fortei


La implanturi nu se poate realiza acest fenomen - rezultatul va fi un esec


Fortele masticatorii sunt:

- scurte ca durata

- intermitente

- cu faze lungi de repaus


Aceste forte realizeaza:

- activarea circulatiei locale

- favorizarea schimburilor nutritive

- forte de presiune la nivel radicular


Fortele de presiune si tractiune la nivel parodontal se vor anula reciproc



In timpul masticatiei apar cele mai multe forte:

- ciclul masticator este de 0,7 - 1 secunda

- intervalul dintre un ciclu masticator si urmatorul este de 0,4 secunde

- contactul ocluzal in masticatie este de 18 - 20 minute in 24 h

- contactul ocluzal in deglutitie este de

10 -12 minute in 24 h

- durata unui contact ocluzal in masticatie este de 0,3 - 0,5 secunde

- durata contactului ocluzal in deglutitie este de 0,5 - 1 secunda


Stresul functional sau parafunctional se amortizeaza potrivit a 3 ipoteze:


a) ipoteza tensionala

b) ipoteza vasculara

c) ipoteza presiunii


a) Ipoteza tensionala ( 3 faze )

- faza initiala de intindere a ligamentelor parodontale fara ca fortele sa actioneze pe osul alveolar


- faza intermediara cand fibrele intinse transmit fortele la osul alveolar


- faza finala cand fortele sunt transmise in totalitate la osul alveolar sub forma de presiune si tractiune


b) Ipoteza vasculara


- bazata pe specificul vascularizatiei parodontale cu rol de transmitere si amortizare a fortelor ocluzale ca o perna hidraulica cu 2 faze:

- faza initiala, cand are loc fuga lichidului interstitial in spatiul vascular al medularei osoase prin orificiile laminei cribriforme


- faza secundara, cand se produce o rezorbtie lenta a lichidului interstitial cu realizarea unei constrictii marcate a vaselor parodontale


c) Ipoteza presiunii


- parodontiul marginal este un sistem ce isi modifica vascozitatea doar la variatii de presiuni

- revine la normal dupa incetarea presiunii




loading...








Document Info


Accesari: 5960
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )