Tulburarile starii de constienta

Tulburarile starii de constienta

primele elemente referitoare la starea psihica a pacientului sunt observate inca din cursul anamnezei : capacitatea de concentrare, daca pacientul este orientat temporal,spatial si daca coopereaza ( daca vorbeste) ;

confuzia: lipsa de claritate a gandir 727b12h ii insotita de alterarea functiilor superioare vizand memoria, atentia si orientarea temporo-spatiala

torpoarea (somnolenta) : este asemanatoare cu faza de inducere a somnului ; bolnavul este somnolent, vorbeste cu dificultate si monoton(apare in stari febrile si in starile de surmenaj);

obnubilarea se caracterizeaza prin orientare temporo-spatiala , bolnavul raspunde greu la intrebari si sesizeaza cu dificultate ce se petrece in jurul lui;(in stari toxice/infectioase)

stupoarea este caracterizata prin dezorientare temporo-spatiala , tulburari de memorie, *privire in gol*; o pierdere a starii de constienta reversibila sub actiunea unor stimuli puternici

coma

Ø      se caracterizeaza prin alterarea totala sau partiala a starii de constienta, cu afectarea celorlalte functii ale vietii de relatie si perturbarea mai mult sau mai putin profunda a functiilor vitale vegetative ( respiratie, circulatie, metabolism);

Ø      coma superficiala : se caracterizeaza prin prezenta unui raspuns partial la stimuli senzoriali;

Ø      coma profunda : se caracterizeaza prin absenta totala a raspunsului la stimuli ; functiile vitale desi prezente - pot fi afectate ;

Ø      coma ireversibila : abolirea totala a functiilor de relatie si a functiilor vitale ;

sincopa

Ø      pierdere brusca si tranzitorie a constientei , de scurta durata si reversibila spontan( 3 -5 min.);

Ø      anamneza : circumstantele de aparitie (efort, schimbarea pozitiei, acces de tuse, ortostatism, alimentatie, administrarea unui medicament ) ; frecventa si durata sincopelor ( izolate, repetitive, unice) ; simptome asociate ( palpitatii, durere retrosternala, cefalee) ; APP ( boli cardiace, neurologice, metabolice, digestive, psihiatrice) ; tratamente si mod de administrare ( antihipertensive, vasodilatatoare, sedative, hipnotice);

Ø      sincopa poate aparea brusc sau poate fi precedata de un complex de manifestari desemnnat prin termenul lipotimie   ( stare de rau, astenie, paloare, transpiratii, ameteli, acufene, greata); b. nu cade brusc la pamant, deci nu se loveste , are timp sa-si caute o pozitie convenabila ;

Ø      in cursul sincopei pacientul este palid , pulsul arterial este slab, rapid, uneori neregulat, respiratia poate fi superficiala ;

Inspectia generala a pacientului

este metoda fundamentala a oricarui demers diagnostic ;

la primul contact vizual cu pacientul pot fi evidentiate aspecte precum : atitudinea, mersul, constitutia, faciesul, mimica, starea de nutritie, coloratia anormala a tegumentului, integritatea anatomica, aspectul mainilor, efortul evident de a respira, etc.

Atitudinea

Ø      desemneaza pozitia (postura) spontana adoptata de pacient ca urmare a bolii , in scopul minimalizarii unui anumit tip de suferinta (activa, pasiva si fortata);

Ø      atitudinea activa : pacientul se mobilizeaza fara dificultate, tonusul muscular prezent ;

Ø      atitudinea pasiva: pacientul este indiferent fata de mediul ambiant , musculatura flasca,hipotona ; atitudine caracteristica imbolnavirilor severe ; antidispneizante ( in vederea diminuarii unor tulburari functionale) sau pozitii antalgice ( diminuarea durerilor

Ø      atitudinea fortata : adoptata de bolnav pt. a diminua unele tulburari functionale ( pozitii antidispneizante) sau dureri ( pozitii antalgice) ;

Ø      posturi antalgice :

lombosciatica (corpul aplecat spre partea afectata ) ;

pleurita si fracturi costale ( pacientul sta pe partea sanatoasa) ;

colica biliara si renala ( pozitie instabila, b. cauta o pozitie care sa amelioreze durerea ) ;

ulcer gastric si duodenal in criza ( pozitie ghemuita cu exercitarea unei presiuni cu pumnul asupra regiunii dureroase ) ;

apendicita acuta ( membrul inferior drept flectat) ;

Ø      posturi antidispneizante : ( dispneea = dificultatea de respira ):

ortopnee ( pozitia ridicata a toracelui la un unghi de 45 fata de planul patului pana la ridicarea sezanda , amelioreaza dispneea - de ex. in insuficienta ventriculara stg.) ;

accesul sever de astm bronsic ( b. sta in pozitie sezanda si se sprijina in maini) ; pleurezie ( b. sta pe partea bolnava , se amelioreaza astfel respiratia pe partea sanatoasa ) ;

pericardita lichidiana ( cu toracele aplecat inainte ; *semnul rugaciunii mahomedane * = sprijinit pe coate si genunchi, pozitie genu-pectorala);

Ø      posturi fortate prin contracturi musuclare :

redoarea cefei ( rezistenta opusa la incercarea examinatorului de a efectua flexia capului pe trunchi ; in sindromul meningeal ) ;

torticolisul ( inclinarea laterala a capului insotita de limitarea efectuarii unei miscari - ex. in boli neurologice, otice, musculare ) ;

tetanos ( opistotonus cu aspect de arc de cerc sau emprostotonus asemanatoare cu pozitia fatului in uter ) ;

sindromul meningeal ( capul in extensie , coapsele flectate pe abdomen , gambele flectate pe gambe );

Tulburari de mers si de echilibru :

desi mersul este analizat in cadrul ex. obiectiv, anamneza este f. importanta ;

anamneza vizeaza : data aparitiei tulburarilor de mers ; modul de debut ( brusc / progresiv); circumstantele de aparitie , evolutia ( caracter permanent/intermitent) ; prezenta / absenta unor dureri asociate; APP ( daca au mai fost cazuri in familie ) / AHC ; trat.medicam.adm.

testarea mersului : pacientul este invitat sa mearga pe o distanta de cativa metri si sa se intoarca brusc ; se apreciaza pozitia trunchiului, lungimea pasului, balansarea bratelor ;

testarea echilibrului : pacientul sta in ortostatism cu picioarele apropiate si cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi ; se compara modul in care isi mentine echilibrul in ambele cazuri ;

tipuri de mers boli :

Miscarile involuntare

sau spontane apar in boli neurologice, metabolice si degenerative ; survin numai in stare de veghe , cresc la emotii si dispar in timpul somnului ;

anamneza : data si contextul aparitiei ; evolutia ; simptome asociate ; APP ( hipertiroidie, boli respiratorii/hepatice/renale) ; consum exagerat de alcool si cafea , fumatul;

tipuri de miscari involuntare :   boli :

Tipuri semiologice de facies

faciesul arata aspectul caracteristic al fetei, capabil sa evoce o boala ;

tipuri de facies :

Ø      din unele boli endocrine:

acromegalic: arcade sprancenoase si apofize zigomatice proeminente ; piramida nazala marita si largita la baza ; buzele ingrosate , limba marita de volum ; bose frontale marite ; dintii inferiori devin mobili ;

din boala Basedow-Graves: protuzia globilor oculari in afara orbitelor ( exoftalmie bilaterala ) ; fanta palpebrala largita prin spasm retractil al pleoapei superioare face imposibila inchiderea pleoapelor ; privirea tiroidiana cu expresie de spaima ; decalaj intre coborarea pleoapei fata de coborarea globului ocular :

hipotiroidian: fante palpebrale inguste; nas trilobat; piele uscata, ingrosata si palida ; par aspru, rar, uscat, friabil ; disparitia treimii externe a sprancenelor ; buze groase ;

din sindromul Cushing: fata rotunda cu aspect de luna plina ; hirsutism ( pilozitate topografica de tip masculin la femei); obraj de culoare rosie-violacee; gat scurt si gros;

din boala Addison:aspect cafeniu, bronzat ; uneori zone depigmentate localizate ;

Ø      din unele boli respiratorii :

TBC ( palid cu pometii trandafirii si ochi stralucitori, infundati in orbite );

astm bronsic (faciesul exprima teama de sufocare si senzatia de moarte iminenta);

bronsita cronica ( aspect buhait, cianotic);

Ø      din unele boli cardiace : stenoza mitrala obraji rosii cu tenta albastruie);

Ø      in unele boli renale:

sindrom nefrotic ( aspect buhait, fante palpebrale mici datorita edemului alb, moale si pufos) ;

faciesul uremic ( initial palid, apoi pamantiu,cu descuamare )

Ø      in unele boli digestive :

facies hipocratic ( in peritonite, boli cu deshidratare)( aspect pamantiu, obraji subti, privire pierduta, ochi infundati in orbite );

ciroza hepatica (coloratie brun-galbuie, nas efilat, proeminente osoase bine exprimate, par uscat si friabil);

ulcer gastric si duodenal ( carcteristic perioadelor active ale bolii : expresia fetei arata durerea , fata trasa si incercanata )

Ø      din unele colagenoze:

lupus eritematos ( eruptie eritemato-scuamoasa localizata pe nas si la nivelul pometilor) ;

sclerodermie( aspect de icoana bizantina ; piele groasa , intinsa, lipsita de elasticitate ; deschiderea gurii se face cu dificultate );

dermatomiozita : eritem violaceu periorbital cu/fara edem