Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































VASCULARIZATIA CORDULUI

medicina






VASCULARIZATIA CORDULUI



A.atriala a mg drepte ( laterala), vasc UD, p.p.al AD pana in regiunea intercava .

O artera mica post vasc post AD si AS

ANS poate lua nastere din unghiul celor 3 artere, mai frecvent din cea ant.

A. I.V. ant (descendenta ant ) merge in santul I.V.A cu vena mare a inimii catre varful inimii; trece peste mg. drp ca A apexiana posterioara.

A infundibulara stg pt conul arterial

A diagonala poate lua nastere chiar la bifurcatia A-Co stg si e cea mai lunga.

R. pt VD sunt scurte , vasc o banda ingusta din VS adiacent

R. septale interventriculare 7-14 vasc 2/3 ant sept

Ram septala>> foarte voluminoasa

Ram septala>> strabate trabecula septo-marginala -> ms papilar ant al VD + ram drp a fascicolului His

Ram septale musc. vasc -> pantecele muscular septal cu ram drp si stg fasc His si fasc ant

Anastomozele dintre aa septale ant si post nu sunt totdeauna eficiente in boala ischemica cardiaca, blocurile de ram drp si stg fiind astfel frecvente.

Directia aa septale- sup-> oblic descendent

A circumflexa


AD

Fata sept I.V.

AS- partea juxta septala

Fata ant si fatadiafragtmatica a VD

1/3 posteroinf sept I.V.

VS in jurul santului I.V

Ms papilar medial si inf al VD+ o parte din ms papilar :

-ant VD

cea mai mre parte din AS

VD adiacent santului I.V. ant

Fata ant, pulm si diafragmatica a VS si varful inimii

Ms papilar ant al VS+ o parte ms papilari -post-VS

Sept I.V. ( ram septale ant-post), sept interatrial

In regiunea apicala post ( intre AI.V ant si post)

Fata ant a UD, regiunea conului A. pulm, pe fata superoatriala

In grosimea ms papilari

c).Anastomoze arteriovenoase-> importanta incerta in bolile

coronariene

d).Anastomoze extracoronariene cu:

A toracica int

A pericardiofrenica

Aa esofagiene

A bronsica stg

A mediastinale ant

A frenica inf

Se folosesc efficient in by-pass cu implantarea directa in miocardul necrozat dupa infarctul de micard a arterei toracice int.

I.           Venele mari subepicardice care dreneaza 60% din sangele venos prin sinusul coronar

II.       Venele mici subepicardice care se deschid in AD prin foramina, fiind 3-4 vene subepicardice de pe fata ant a UD din regiunea conului arterial si de pe peretele arterial



III.           Venele minime Thebesius care sunt vene profunde cu originea in grosimea miocardului. Ele se unesc formand trunchiuri tot mai mari in toate cavitatile inimii prin ,, foraminula", mai dense in AD, ambii ventriculi, mai ales la baza muschilor papilari, varful inimii si in septul interventricular

In infarctul cicatricial s-a obs dilatarea enorma a vv. Thebesius in stratul subepicardic al zonei de infarct si anastomoza lor directa cu vasele miocardului pericicatricial.

S-a evidentiat circulatie de suplinire prin retroperfuzie cu aport de sange direct din cavitatea ventriculara spre miocardul invecinat neafectat.

Sinusul coronar

Este cea mai mare vena a cordului situate in santul coronar stg, pe fata diafragmatica a inimii, deasupra fantei terminale a A circumflexa.

Are lungimea de ~3cm, grosime de 8-12mm, si se deschide in AD printr-un ostiu marginit de valva Thebesius.

Este inglobat in peretele As care ii formeaza peretii si care asigura eliminarea sangelui odata u sistola atriala.

Afluenti:-vena mare a cordului, mica, medie

- vena post a VS, vena oblica AS si alte vene atriale mici

Vena mare a corduui

Originea la varful cordului, merge prin santul I.V. ant cu A.I.V. ant, fiind initial la dreapta apoi o incruciseaza si urca spre santul coronar, mergand prin el deasupra A. circumflexa sip e fata diafragmatica a cordului si se continua direct cu sinusul coronar.

Dreneaza: peretele ant al VD si VS , AS, in cea mai mare parte

Vena medie a cordului

Originea la varful inimii, merge prin santul interventricular post cu A. I.V. post si se varsa in sinusul coronar la etremitatea lui terminala.

Dreneaza sangele din VD si VS ( partea diafragmatica) si partea inf a septului I.V.


Vena mica a cordului

Se formeaza pe fata ant a VD sau la marginea drp a cordului. Merge in santul coronar drept si pe fata diafragmatica a cordului impreuna cu A coronara drp si se varsa la etremitatea terminala a sinusului coronar.

Vena post a VS merge obilc pe fata diafragmatica a VS pe care o si dreneaza in sinusul coronar.

Vena oblica a AS(Marshall)

Merge pe AS ant de venele pulm stg. Are o parte fibrozata: V cardinala ant stg si o parte terminala ce se deschide in sinusul coronar.



Anastomozele venoase ale inimii

Anastomoza intrinseci superficiale si profunde care apartin venelor Thebesius

Anastomoze extracardiace-> intre venele inimii si venele vecine

Anastomozele venoase au rol functional prin dezv de sunturi venoase, adaptandu-se rapid la necesitatie circulatiei.

Limfaticele cordului

Sunt reprezentate de 3 plexuri limfatice intrinseci subendocardic miocardic si subepicardic si de 2 trunchiuri colectoare.

Plexurile intrinseci suntbogat anastomozate

Exista o bogata retea limfatica a cordului, mai ales in peretele ventricular

,,burete limfatic

Plexul limfatic subendocardic este format dintr-o retea capilara cu ochiuri mici ce este drenata prin vase limfatice perforante direct in plexul subepicardic.

Plexul limfatic miocardic este abundant capilarizat, capilarele mergand cu cele sangvine inconjurand fibrele miocardice.

Plexul limfatic subepicardic este dens, vasele fiind orientate la nivelul ventricolelor in axul longitudinal al cordului si drenand in cel 2 trunchiuri colectoare.

Trunchiul colector stang aduna limfa din VS si din peretii ant VD de langa santul interventricular ant.

Are originea pe fata post a inimii ce dreneaza peretele inf al VS, merge in santul coronar stg, primeste de pe fata lat a VS si apoi pe fat ant unde intalneste un colector voluminos din santul interventricular .

Merge post de trunchiu pulm, la nivelul bifurcatiei lui strabate pericardul si dreneaza in gg traheobronsici. Exista un gg intercalar juxtapulmonar descries de Rainer si I. Tanasescu la stanga trunchiului pulm.

Trunchiul colector drept

Dreneaza limfa din peretele inf al US, mg drp si drp a peretlui ant VD. Tot pe fat diafragmatica a VD un vas collector porneste si merge paralel cu A.I.V. post si ajunge in dreapta santului coronare drp, merge apoi pe fat ant a inimii drenand single venos din partea dreapta a inimii.

Merge apoi intre Ao si Tr pulm , trece apoi ant de arcul aorteic, strabatand pericardul si ajunge sa dreneze in gg mediastinali ant.

Ant de aorta pe traiectul lui se afla gg limfatic intercalar subepicardic preaortic Rainer.

Limfa atriala, mai saraca se varsa in cele 2 trunchiuri colectoare.

Exista si alte colectoare care duc limfa descendt catre gg juxtafrenic, situate pe flancul drp al VCI. Alte colectoare duc limfa ascendant catre gg de pe flancul drept al VCS.




























Document Info


Accesari: 640
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )