Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Analiza statistica a evaluarii progresului scolar al elevilor cls. a VIII-a la unitatea de invatare- MECANICA FLUIDELOR

profesor scoala


Analiza statistica a evaluarii progresului

scolar al elevilor cls. a VIII-a la unitatea de invatare- MECANICA FLUIDELOR



PROF.DRD.PUFU ELENA

scoala Liviu Rebreanu Mioveni


Scopul si obiectivele evaluarii progresului scolar.


Evaluarea rezultatelor scolare urmareste sa determine modul în care obiectivele se realizeaza în învatare. Evaluarea reprezinta un proces continuu si de durata, momentele în care are loc actiunea evolutiva fiind diferite, în functie de scopul avut în vedere la începutul programului de instruire, pe parcursul acestuia si la sfârsitul sau. Datele obtinute din toate aceste evaluari contureaza împreuna o imagine complexa a persoanei evaluate si a progresului de-a lungul unui program de instruire.

Putem deduce urmatoarele aspecte caracteristice ale evaluarii ca demers:

a) evaluarea este o componenta indispensabila a procesului instructiv educativ;

b) exista o interdependenta între cele trei elemente ale evaluarii: informatii, precieri, decizii. Informtiile sunt baza de date care, prelucrate, duc la formularea aprecierilor, sunt estimari ale situatiei prezente sau prognozate ale rezultatelor viitoare, iar deciziile sunt optiuni pentru anumite modalitati de actiune. În acelasi timp, informatiile culese prin evaluare sunt functie de deciziile ce urmeaza sa fie adoptate.

c) evaluarea nu se rezuma la o singura actiue (cum ar fi notarea elevilor), ci ea este constituita dintr-o succesiune de activitati etapizate, având deci caracterul unui proces.


Functiile sociale si educationale ale evaluarii.

Principalele functii ale evaluarii sunt:

·    & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   Functia diagnostica ce are în vedere depistarea lacunelor si greselior elevilor si înlaturarea acestora. Feed-back-ul primit de evaluator îi permite acestuia sa-si modifice modul si tehnicile de predare si sa verifice daca elevul a interpretat corect cunostintele transmise. Functia diagnostica se realizeaza prin teste de cunostinte de tip diagnostic.

·    & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   & 20520c26u nbsp;   Functia prognostica care pune în evidenta performantele viitoare ale elevilor. Acest lucru prezinta o importanta deosebita deoarece, spre exemplu, se pot lua la timp decizii privind orientarea scolara si profesionala a elevilor.

Functia prognostica se realizeaza prin teste de aptitudini, dar si prin teste pedagogice care verifica, mai ales calitatea învatarii si a capacitatii solicitate de activitati viitoare.

Functia de selectie intervenind atunci când se face clasificarea si admiterea candidatilor la examenele si concursurile scolare, sau când se urmareste ierarhizarea elevilor unei clase, scoli, etc. Testele standardizate de tip normativ ofera posibilitati mai mari pentru realizarea unei selectii obiective.

Functii specifice

- Functia de stimulare a activitatii de învatare (functia motivationala)

- Functia de orientare scolara

Operatiile principale ale evaluarii sunt:

- masurarea fenomenelor pe care le vizeaza evaluarea (folosirea unor procedee prin care se realizeaza o corespondenta între doua multimi, folosindu-se un instrument de masura);

- interpretarea si aprecierea rezultatelor (emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatelor masurarii, acordându-i o semnificatie pe baza unei scari de valori sau a unui criteriu);

- adaptarea deciziilor (concluzii desprinse din interpretarea si aprecierea rezultatelor).

Forme si tipuri de evaluare


Evaluarea se face la începutul activitatii, pe parcursul procesului de instruire-învatare si la sfârsitul acestuia.

Evaluarea initiala (predictiva, de plasament) este menita sa stabileasca nivelul de cunostinte esentiale ale elevilor din perioadele anterioare care se constituie în "ancore" ale activitatii viitoare a profesorului. se realizeaza de obicei prin probe scrise la începutul unui program de instruire (început de an scolar, semestru, capitol).

Testul se întocmeste de profesor pornind de la o lista cuprinzând elementele esentiale de continut din materia parcursa pe baza careia se elaboreaza   itemii corespunzatori si modalitatile de raspuns. Dupa aplicarea testului si corectarea lui, se face un inventar de greseli tipice, confuzii, lacune, pe baza caruia profesorul îsi va proiecta activitatea de instruire diferentiala la clasa si/sau suplimentar.

Evaluarea continua (formativa, de progres sau pe parcurs) se realizeaza dupa parcurgerea unei secvente de instruire (lectie, capitol) în urmatoarele modalitati:

- probe pentru evaluarea atingerii unui obiectiv operational, dupa parcurgerea unei secvente de instruire;

- proba de scurta durata (10 min) aplicata la sfârsitul unei ore (itemi/obiectivele lectiei);

- probe de scurta durata (10 min) aplicate la începutul orei viitoare (itemi/obiectivele lectiei sau lectiilor anterioare);

- probe cu durata mai mare la sfârsit de capitol.

Evaluarea continua exercita functia de diagnoza fiind un fel de barometru pentru profesor si pentru elevi, realizând un feed-back permanent ce indica unde se situeaza rezultatele obtinute fata de cele proiectate. Permite profesorului sa adopte masuri de recuperare (ameliorare) fiind un mijloc de prevenire a insuccesului (monitorizeaza progresul scolar).

Evaluarea formativa presupune cunoasterea de catre elevi a rezultatelor obtinute si a gradului de îndeplinire a obiectivelor.

Evaluarea cumulativa(sumativa, globala, finala).

Se realizeaza în mod obisnuit prin teze semestriale si prin lucrari scrise anuale, dar si prin convorbiri (colocvii), lucrari practice, teste, examene de capaitate-teste nationale si bacalaureat.

Ea nu permite ameliorarea procesului de instruire- învatare decât pentru seriile urmatoare, rezultatele fiind apreciate în raport cu obiectivele generale ale disciplinei. Este complexa pentru ca trebuie sa furnizeze informatii relevante cu privire la cunostintele esentiale si la modul de aplicare a acestora în contexte noi si în practica (certifica nivelul de cunostinte si de capacitati).

Evaluarea finala exercita functia de constatare a rezultatelor elevilor si de apreciere a reusitei elevilor în raport unii cu altii, ea se realizeaza prin teste standardizate.


Metode si tehnici de evaluare.


Normele generale (dupa Muster D, Huzgan S, Popescu P., Metodologia examinarii si notarii elevilor,EDP, Bucuresti, 1969) privind notarea si examinarea sunt:

- stabilirea notei în functie de cerintele programei si de sarcinile speciale ale obiectului de învatamânt, volumul si calitatea cunostintelor, temeinicia lor, capacitatea aplicarii în practica, posibilitatea exprimarii lor în forma adecvata;

- principialitatea în notare;

- folosirea integrala a scarii de notare;

- valorificarea functiei notei: de control, de selectie, educativa si sociala;

- perspectiva în notare (sa se tina seama de posibilitatile unor elevi de a-si înlatura lipsurile provocate de motive trecatoare);

- ritmicitatea examinarilor;

- unitatea, consecventa si continuitatea în aplicarea sistemului de notare.

Principalele metode de verificare a rezultatelor scolare sunt observarea curenta, evaluarea prin probe scrise, evaluarea prin probe practice.

Observarea curenta a comportamentului elevilor la ore permite:

-cunoasterea interesului manifestat de elevi pentru studiu;

-sesizarea modului în care elevii participa la activitati;

-observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor scolare;

-cunoasterea modului de exprimare.


Evaluarea orala.

Dintre tehnicile de evaluare orala amintim:

- tehnici reproductive (se solicita numai capacitatea de memorare si de aceea se foloseste foarte rar);

- tehnici de tip conversatie;

- tehnici bazate pe rezolvarea de exercitii si probleme;

- tehnici ce presupun o perioada de pregatire a raspunsului (examen de bacalaureat, examen de testare nationala);

- tehnica prezentarii orale a unei teme alese dintr-un set cumulat anterior de profesor;

- tehnici de tip discutie;

- tehnica întrebarilor si raspunsurilor.

Evaluarea prin probe scrise

Forme de evaluare scrisa:

- extemporalul (verificarea cunostintelor din lectia anterioara);

- lucrarea scrisa la sfârsit de capitol;

- probe de evaluare formativa (dupa câteva lectii care au o tema comuna sau înrudita);

- lucrari scrise cu subiect unic (instrument de evaluare externa).

Lucrarile scrise cu subict unic au caracter criterial când sunt folosite pentru evaluarea formativa sau clasificare si caracter normativ când sunt utilizate în scop de selectie.

Evaluarea prin probe practice

Acest tip de evaluare permite profesorilor sa constate care este nivelul deprinderilor practice, abilitatilor de realizare a activitatilor experimentale în cadrul procesului de instruire învatare pornind de la anumite criterii, norme si/sau cerinte pedagogice pe care elevii trebuie sa le cunoasca înca de la începutul activitatii.

Evaluarea prin probe practice se realizeaza de câteva ori pe semestru si se bazeaza pe urmatoarele elemente:

- formularea problemei si emiterea unor ipoteze, solutii practice de efectuare a experimentului incluzând alegerea materialelor si ustensilelor necesare;

- efectuarea activitatii experimentale observate atent de profesor;

- întocmirea referatului lucrarii.

Testul docimologic reprezinta o varianta de examinare care cuprinde un set de probe sau de întrebari-itemi, cu ajutorul carora se verifica si se evalueaza nivelul asimilarii cunostintelor si al capacitatilor de a opera cu ele prin raportarea raspunsurilor la o scara etalon de apreciere, elaborata anterior.

Elaborarea testului constituie o activitate complexa care se desfasoara prin respectarea pasilor unui algoritm:

1. Precizarea lectiei sau capitolului (capitolelor ) din care urmeaza sa se faca testarea.

2. Stabilirea obiectivelor pedagogice în ordinea importantei lor.

3. Precizarea unui numar suficient de itemi si formularea acestora în concordanta cu obiectivele pedagogice a caror îndeplinire e verificata.

4.Stabilirea modalitatilor de raspuns.

5. Aranjarea itemilor în functie de natura, complexitatea si dificultatea cunostintelor pe care le cuprind.

6. Elaborarea instructiunilor de raspuns.

7. Redactarea formularului de raspuns.

8. Aplicarea experimentului.

9. Stabilirea punctajului testului.

10. Indicarea timpului acordat pentru rezolvarea testului. Valorificarea notelor se face prin analiza colectiva a greselilor tipice si perfectionarea activitatii celor doi factori implicati în procesul instructiv educativ: profesorul si elevii.


4. Evaluarea rezultatelor


Mi-am propus urmatoarele obiective formative: dezvoltarea gândirii logice la elevi, dezvoltarea capacitatii de a demonstra argumentat un adevar, dezvoltarea capacitatii de a analiza, sintetiza cunostintele noi, formularea deprinderii de a stabili concluzii corecte din punct de vedere stiintific pe baza observatiei si analizei, formarea deprinderilor de a utiliza cunostintele acumulate pentru realizarea unor corelatii disciplinare si inter-disciplinare, dezvoltarea spiritului de observatie, stimularea capacitatii de investigare si interpretare a unor observatii experimentale, formarea convingerii despre necesitatea de a învata ritmic, sistematic, de a fi ordonat în activitatea independenta, stimularea atentiei în activitatile intelectuale si experimentale, formarea eprinderilor de munca intelectuala independenta, dezvoltarea interesului si pasiunii pentru studiul fizicii.

Pentru evaluarea progresului scolar al elevilor claselor a VIII-a la unitatea de învatare: Mecanica fluidelor" s-a utilizat un test de evaluare ce cuprinde un numar de sase itemi , pentru doua numere, iar timpul de lucru a fost de 50 minute.



Test de evaluare

Fizica clasa a VIII-a

Mecanica fluidelor

NR.1


Subiect

Itemi

Punctaj




S1

Presiunea (p) este marimea fizica care exprima:

a)    forta de apasare exercitata pe unitatea de suprafata

b)    forta de apasare exercitata uniform si perpendicular pe unitatea de suprafata

c)    forta de apasare exercitata uniform pe unitatea de suprafata




0,5 puncte



S2

Presa hidraulica este una din aplicatiile legii lui Pascal. Alege dintre relatiile de mai jos pe cele corecte:

a) ; b) ; c) p1=p2



0,5 puncte


S3

O sanie are masa de 5 kg si o suprafata de sprijin de 360 cm2. Pe sanie se gasesc 2 copii având masele 20 kg, respective 30 kg. Sa se calculeze presiunea exercitata asupra zapezii(g=10N/kg)



2 puncte



S4

Ce presiune are apa pe fundul Marii Negre la adâncimea cea mai mare, 2210m? Dar în groapa cea mai adânca în Oceanul Pacific(Groapa Marianelor) la 11,2 km? Densitatea apei de mare este =1030 kg/m3 si g=10 N/kg.



2 puncte



S5

O presa hidraulica are raportul ariilor S1/S2=20. Cursa pistonului mic este de d1=14 cm, iar forta cu care apasa pe acest piston F1=180 N. Sa se afle:

a) cursa pistonului mare;

b) forta F2 exercitata pe pistonul mare.



2 puncte




S6

Daca un colac de salvare având volumul de 0,03 m3 este cufundat în apa de mare () el va sustine un om de 80 kg

cu din volumul sau deasupra apei. Care este densitatea materialului din care este facut colacul de salvare?

(Se neglijeaza greutatea aerului din colac).




2 puncte


Nota

§    & 20520c26u nbsp;   se acorda 1 punct din oficiu;

§    & 20520c26u nbsp;   toate subiectele sunt obligatorii;

§    & 20520c26u nbsp;   timp de lucru 50 minute.

1 p oficiu


Total

10 p


NR.1




OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Elevii trebuie sa:


ITEMI


O1. Defineasca presiunea si unitatile sale de masura si explicitarea matematica a formulei


S1, S3


O2. Definirea presiunii hidrostatice si identificarea marimilor de care depinde.


S4


O3. Rezolvarea de probleme cu caracter theoretic si aplicativ legate de presiune.


S3


O4. Enuntarea legii lui Pascal si identificarea aplicatiilor practice ale legii.


S2, S5


O5. Utilizarea legii lui Pascal în rezolvarea de probleme cu caracter practice si aplicativ.


S5


O6. - Identificarea directiei si a sensului fortei arhimedice si rezolvarea de probleme privind legea lui Arhimede;

- Modelarea grafica a interactiunii cu mediul a corpului scufundat.



S6













Test de evaluare- Fizica clasa a VIII-a

Mecanica fluidelor

NR.2


Subiect

Itemi

Punctaj



S1


Presiunea hidrostatica se calculeaza cu ajutorul relatiei:

a) ; b) ; c)



0,5 puncte



S2


Forta arhimedica se calculeaza cu urmatoarea relatie:

a) ; b) ; c)



0,5 puncte



S3

Care este presiunea pe care o exercita pe suprafata solului un om care cântareste 72 kg? Aria talpilor pantofilor lui este S=400 cm2. Comparati cu presiunea pe care ar exercita-o daca urca pe un scaun cu 4 picioare. Aria fiecarui picior este S1=8 cm2, iar masa scaunului este 4 kg. Se considera g=10 N/kg.



2 puncte



S4


Calculati presiunea hidrostatica exercitata asupra noastra:

a)    în cada, la adâncimea de 30 cm;

b)    într-un bazin la adâncimea de 2 m

Se considera si g=10 N/kg.



2 puncte




S5


Pe pistonul cu sectiunea S1=10 cm2 al unei prese hidraulice se aseaza un corp cu masa m1=5 kg, iar pe celalalt piston cu sectiunea S2=100 cm2 este asezat un resort cu constanta elastica k=2000 N/m. Sa se determine comprimarea resortului datorita greutatii corpului cu masa m1 prin intermediul presei hidraulice (g=10 N/kg).



2 puncte



S6


Într-un vas cu apa se scufunda un corp de forma cubica cu latura a=10 cm. Pentru a-l mentine pe fundul vasului se actioneaza asupra lui cu o forta F.

a)    Care este marimea fortei ?()

b)    Ce presiune se exercita asupra fortei superioare a cubului daca înaltimea apei este de 2,1 m?( , g=10 N/kg)





2 puncte


Nota

§    & 20520c26u nbsp;   se acorda 1 punct din oficiu;

§    & 20520c26u nbsp;   toate subiectele sunt obligatorii;

§    & 20520c26u nbsp;   timp de lucru 50 minute.

1 p oficiu


Total 10 p




NR.2




OBIECTIVE OPERAŢIONALE

Elevii trebuie sa:


ITEMI


O1. Defineasca presiunea si unitatile sale de masura si sa resolve probleme cu caracter teoretic si aplicativ legate de presiune.


S3


O2. Defineasca presiunea hidrostatica si sa identifice marimile de care depinde.


S1, S6-b, S4


O3. Utilizarea principilui fundamental al hidrostaticii în rezolvarea de probleme.


S4, S6-b


O4. Definirea fortei arhimedice si explicitarea matematica a formulei.


S2, S6-a


O5. Utilizarea legii lui Pascal în rezolvarea de probleme.


S5


O6. - Modelarea grafica a interactiunii cu mediu a corpului scufundat, rezolvarea de probleme privind legea lui Arhimede.



S6









În functie de obiectivele propuse mai sus am apreciat rezultatele elevilor folosind doua esantioane:

A - un esantion martor (o clasa de 28 elevi: 8H)

B - un esantion experimental (o clasa din care o treime din elevii clasei au frecventat orele de pregatire suplimentara la fizica: 8C)


Elevii din cele doua esantioane au avut practic aceleasi conditii de desfasurare a procesului instructive educativ, iar capacitatea intelectuala se aseamana.

Clasele supuse experimentului au fost instruite conform programei de fizica, în acelasi mod, iar probele de verificare au fost identice.


Rezultatele obtinute de elevii celor doua clase sunt cuprinse în urmatorul tabel:



Nr. elevi testati

O1

O2

O3

O4

O5

O6

Punctaj maxim

% realizat

Punctaj maxim

% realizat

Punctaj maxim

% realizat

Punctaj maxim

% realizat

Punctaj maxim

% realizat

Punctaj maxim

% realizat















































Tabele rezumative ale rezultatelor statistice:


Clasa experimentala Clasa martor (etalon)


Nota

Nr. elevi

% elevi






















Nota

Nr. elevi

% elevi
























Graficul rezultatelor statistice:





























5. Concluzii


La testele de evaluare rezultatele pe grupe valorice sunt prezentate în urmatorul tabel:

clasa

Nr. Elevi

Elevi slabi nota 4-5

Elevi nota 6-7

Elevi nota 7-8

Elevi nota 8-9

Elevi nota 9-10

experimentala







martor












Rezultatele testului sunt prezentate grafic sub forma variatiei procentului de rezolvare a itemilor în functie de valoarea masurata a raspunsurilor si sub forma de diagrame :








































Din analiza datelor la clasa experimentala se constata o deplasare a maximului spre valori mai mari ale notelor.

Cei mai multi elevi si-au însusit temeinic cunostintele referitoare la Mecanica fluidelor.

Progresul înregistrat de elevii clasei experimentale se datoreaza metodelor didactice formativ-participative , conversatiei, experimentelor de laborator, problematizarii utilizate în orele de pregatire suplimentare la fizica ce au permis o angajare activa si constienta a elevilor în activitatea de învatare.



Document Info


Accesari: 16028
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )