EDUCATIA FIZICǍ IN INVǍTǍMANTUL GIMNAZIAL

EDUCATIA FIZICǍ IN INVǍTǍMANTUL GIMNAZIAL

Prezentarea ciclului de invatamant

Locul educatiei fizice in planul de invatamant

Obiectivele si continutul educatiei fizice

Elementele de tehnologie didactica

Formele de organizare a instruirii

Aspecte practico-metodice privind evaluarea

4.1. Prezentarea ciclului de invatamant

Invatamantul gimnazial urmeaza celui primar, reunind clasele de la a V-a pana la a VIII-a si intersectand ciclurile curriculare de dezvoltare (pana la clasa a VI-a) si de observare si orientare (pana la clasa a VIII-a). 141j95b

Activitatea elevilor se desfasoara sub indrumarea profesorilor de diferite specialitati. Inclusiv pentru educatie fizica, semnalam prezenta specialistului in domeniu, absolvent de studii superioare.

Elevii ciclului gimnazial au varsta cuprinsa intre 10/11 - 14/15 ani, varsta ce presupune profunde transformari morfo-functionale, psihice si motrice. Este perioada care marcheaza inceperea procesului de maturizare.

4.2. Locul educatiei fizice in planul de invatamant

Educatia fizica, ca disciplina prevazuta de planul de invatamant, beneficiaza de 2 lectii pe saptamana pentru clasele V - VII si o lectie pe saptamana la clasa a VIII-a. Aceste lectii curriculum-ului nucleu (trunchiului comun).

Prin curriculum-ul la decizia scolii se mai poate aloca o a treia lectie, din urmatoarele variante: lectie de aprofundare, lectie de extindere sau lectie optionala (tabel nr.4.1)

Tabel nr.4.1. Curriculum la decizia scolii in invatamantul gimnazial

Planul de invatamant prevede pentru educatie fizica si o lectie in regim extracurricular (ansamblu sportiv), care se acorda pentru fiecare grupa de elevi constituita pe baza optiunii acestora. Aceste ore pot face parte din norma didactica a profesorului de educatie fizica si se aloca pregatirii echipelor reprezentative ale scolilor.

4.3. Obiectivele educatiei fizice in invatamantul gimnazial

Educatia fizica, isi aduce o contributie importanta la realizarea finalitatilor atribuite acestui nivel de invatamant obligatoriu, si anume:

asigurarea pentru toti elevii a unui standard de educatie comparabil cu cel european;

formarea la elevi a capacitatii de a comunica eficient in situatii reale folosind limba romana, limba materna, limbile straine si diverse limbaje de specialitate;

formarea capacitatii si dezvoltarea capacitatii de adaptare si de integrare in comunitate;

formarea atitudinilor pozitive in relationarea cu mediul social (de toleranta, de responsabilitate, de solidaritate, etc.)

asigurarea unei orientari scolare si profesionale optime in raport cu aspiratiile si aptitudinile elevilor;

formarea capacitatilor si motivatiilor necesare invatarii in conditiile unei societati in shimbare.

Educatia fizica si sportului are de indeplinit obiective instructiv-educative specifice, in stricta concordanta cu modelele intermediare (specifice fiecarei clase de elevi) si cu modelul final (specific absolventului invatamantului obligatoriu de 10 clase), conform comenzii sociale, exprimata prin programa si alte documente oficiale. Aceste obiective sunt o continuare fireasca a celor din ciclul primar, carora li se adauga elemente noi de ordin cantitativ si calitativ.

Obiectivele cadru (cf. Programei de educatie fizica si sport pentru invatamantul gimnazial) exprima cunostintele, capacitatile si atitudinile care trebuie regasite la sfarsitul clasei a VIII-a la elevii care participa la lectiile de educatie fizica:

dezvoltarea capacitatii motrice generale a elevilor, necesare desfasurarii activitatilor sportive;

asimilarea procedeelor tehnice si a actiunilor tactice specifice practicarii diferitelor ramuri de sport de catre elevi, la scoala si in afara acesteia;

favorizarea intretinerii si imbunatatirii starii de sanatate conform particularitatilor de varsta si sex ale elevilor;

dezvoltarea trasaturilor de personalitate favorabile integrarii sociale.

4.4. Elemente de tehnologie didactica

Realizarea obiectivelor educatiei fizice la nivelul invatamantului gimnazial are la baza o metodologie specifica, impusa, in primul rand, de particularitatile elevilor cuprinsi in acest ciclu de invatamant .

Pentru dezvoltarea capacitatii motrice generale a elevilor profesorul trebuie sa aiba in vedere doua aspecte, unul este legat de dezvoltarea calitatilor motrice, al doilea, de consolidarea bagajului de deprinderi motrice, de baza.

In dezvoltarea vitezei se vor avea in vedere toate formele sale de manifestare si se vor utiliza, in special, procedeul eforturilor maximale. Nu sunt excluse nici celelalte procedee, dar posibilitatea de aplicare a lor in educatie fizica este limitata de conditiile materiale. Pentru dezvoltarea vitezei de deplasare se vor folosi distante cuprinse intre 25 si 50 m, parcurse in tempouri maximale.

Eforturile de forta nu trebuie sa lipseasca la aceasta varsta. Se pune un accent deosebit pe dezvoltarea fortei musculaturii extensoare, deoarece s-a constatat ca indicii de forta relativa stagneaza sau chiar regreseaza pentru extensori. Se contraindica lucrul cu ingreuieri mari, care suprasolicita articulatiile, tendoanele si ligamentele inca insuficient consolidate la aceasta varsta. Intre 14/15 ani se pot utiliza exercitii in care incarcstura este propriul sau greutati de circa 1 - 2 kg; pana la varsta de 14 ani cuplul forta - viteza poate fi dezvoltat fara restrictii; indiferent de varsta subiectului, profesorul va avea in vedere dezvoltarea unei musculaturi intr-un proces de pregatire care sa nu suprasolicite sistemul osos.

Eforturile de rezistenta aeroba, cu o intensitate moderata (frecventa cardiaca sa nu depaseasca 120 - 130 pulsatii pe minut, sunt bine suportate la aceasta varsta. Elevii pot parcurge, prin alergare, intr-un tempo convenabil, distanta de 1500 - 3000m. Cele mai adecvate procedee metodice pentru perioada copilariei si adolescentei sunt procedeul metodic al eforturilor continue si repetate (pentru acest al doilea procedeu se vor evita distantele care solicita glicoza anaeroba).

Aproape toate procedeele metodice de dezvoltare a calitatilor motrice sunt accesibile si eficiente la acest ciclu de invatamant. Exceptie fac "izometria" pentru dezvoltarea fortei si "intervalul" pentru dezvoltarea rezistentei, care nu au eficienta scontata. (Gh. Carstea, 2000).

Pentru consolidarea deprinderilor motrice de baza si aplicativ-utilitare se vor concepe situatii de instruire in care elevii sa parcurga trasee aplicative, sa rezolve sarcini motrice combinate (cu elemente de gimnastica, jocuri sportive, atletism). Condiia includerii deprinderilor motrice in aceste structuri complexe este ca ele sa fi fost invatate in prealabil de elevi (deci sa fie in faza de consolidare).

Nu trebuie neglijate nici aspectele de stare momentana ale capacitatii motrice, reprezentata de motivatia elevilor pentru practicarea exercitiilor fizice.