Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























FINALITATILE PREDARII STIINTELOR JURIDICE

profesor scoala




FINALITATILE PREDARII STIINTELOR JURIDICE






3.1. Finalitati ale predarii stiintelor juridice prezentare generala si functii


Finalitatile reprezinta directiile, orientarile strategice ale functionarii invatamantului, intr-o anumita perioada istorica a dezvoltarii social economice si culturale a unei societati. Acestea sunt elaborate pe baza unor filtre 'ideologice' sociale si pe baza modelelor de personalitate implicate in procesele de instruire.

Principalele categorii pedagogice ale finalitatilor implicate in dezvoltarea continuturilor de tip juridic sunt scopurile si obiectivele, ele reprezentand elemente specifice curriculum-ului universitar.

Scopurile, desemeneaza in sens general:

intentionalitati ale proceselor instructiv-educative, de diferite nivele si tipuri de generalitate diferite;

achizitiile la care studentii (elevii) urmeaza sa ajunga la finele unui proces de instruire;

in maniera specifica, desemneaza schimbarile ce urmeaza sa se produca in constiinta si conduita individului;

capacitati si atitudini realizate pe intervale mari de timp


Obiectivele, reprezinta achizitii psiho-comportamentale specifice (actiuni sau operatii), concrete, observabile si controlabile dupa un interval red 444e42e us de timp.


Relatiile care se pot stabili intre scopuri si obiective sunt dinamice si pot surprinde urmatoarele elemente:

obiectivele sunt indicatori in raport cu scopurile, rolul lor fiind acela de a clarifica sau preciza mai bine natura si importanta scopurilor urmarite;

scopurile nu pot fi identificate direct, unica modalitate de cunoastere a lor o reprezinta corelarea cu obiectivele comportamentale (acestea din urma, in sens sumativ, pot atesta atingerea scopurilor);

scopurile neinsotite de obiective, raman formulari abstracte si foarte vagi, care pot crea obstacole si dificultati in proiectarea activitatilor educationale;

formularea scopurilor este obligatorie deoarece ele dau unitate si perspectiva obiectivelor si evita riscul atomizarii si dispersarii acestora;



3.2. Organizarea pe niveluri a obiectivelor predarii stiintelor juridice


Asa dupa cum arata si profesorul Marin Manolescu, in lucrarea Pedagogie, Editura Credis, 2004, dupa gradul de generalitate putem distinge trei niveluri ale obiectivelor:


Nivelul superior

reprezentat de ceea ce numim in mod obisnuit telurile educatiei in

general. Este nivelul cel mai abstract, cu definiri generale, care reprezinta principii de orientare pentru nivelele urmatoare.

Finalitatile invatamantului romanesc sunt precizate in Legea invatamantului astfel:

Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane, prin:

insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;

formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;

asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;

educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii;

cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral civice, a respectului pentru natura si mediul inconjurator;

dezvoltarea armonioasa a individului, prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului;

profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.

Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de traditiile poporului roman.

Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant (Legea Invatamantului, 1995, art.4).


Nivelul intermediar



Obiectivele intermediare sunt o parte mai restransa a obiectivelor generale (scopurilor) si se definesc in termeni de capacitati sau de operatii mentale. (A fi capabil de a lega o cauza de un efect, de a analiza sau emite o judecata intemeiata). Fiecaruia dintre aceste obiective intermediare i se consacra o importanta mai mare sau mai mica, in functie de scopurile educatiei. Metodele pedagogice prin care continuturile sunt introduse in curriculum sunt in serviciul dezvoltarii uneia sau alteia din competente. Prin urmare problema consta in specificarea obiectivelor in relatie cu diferite tipuri de continuturi ale obiectelor de invatamant sau ale unor arii curriculare (Idem, pag. 57) (Manolescu, Marin, 2004).

Conceptul de "arie curriculara" este un concept nou in pedagogia romaneasca si este avansat prin Curricum-ul National. In acest document se specifica: "Aria curriculara ofera o viziune multi si/sau interdisciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculum-ul National din Romania este structurat pe sapte arii curriculare, desemnate pe baza unor principii si criterii de tip epistemologic si psihopedagogic. Aceste sapte arii curriculare sunt:

. Limba si comunicare

. Matematica si stiinte ale naturii

. Om si societate

. Arte

. Educatie fizica si sport

. Tehnologii

. Consiliere si orientare."

Obiectivele curriculare sau specifice sunt caracteristice diferitelor obiecte de invatamant, fiind asociate cu continuturile in cadrul acestora sau, mai nou, al ariilor curriculare din care fac parte. In formularea obiectivelor specifice se coreleaza doua componente:

. una indica domeniul de continut (informatii, reguli, algoritmi de

calcul, etc.);

. cealalta indica procesele psihice sau modul de abordare de catre

elev a continutului respectiv in activitatea de invatare.

La acelasi nivel intermediar, dar cu un grad mai mic de generalitate

se situeaza obiectivele cadru si obiectivele de referinta. Acestea sunt mai concrete fata de nivelul anterior, dar mai putin structurate fata de obiectivele operationale (Manolescu, Marin, 2004).

"Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si de complexitate. In calitatea lor de dominante disciplinare ele se refera la formarea unor capacitati si aptitudini specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studii" (idem, pag.204). Spre exemplu distingem obiective cadru la "Limba si literatura romana" in ciclul primar sau in ciclul gimnazial etc.; obiective cadru la matematica pe cicluri de scolarizare etc.

Din obiectivele cadru deriva obiectivele de referinta.

Obiectivele de referinta specifica rezultatele asteptate ale invatarii pentru fiecare an de studiu si urmaresc progresia in achizitia de competente si de cunostinte de la un an de studiu la altul.

Acestor obiective de referinta le sunt asociate situatii de invatare precum si continuturile corespunzatoare si descriptorii de performanta.


Al treilea nivel al obiectivelor este cel operational

La acest nivel obiectivele sunt definite intr-un mod concret, prin comportamente observabile si masurabile, "mod care sa permita realizarea strategiilor si tacticilor instruirii pe de o parte si sa ofere imaginea concreta a ceea ce va trebui evaluat pe de alta parte" (De Corte - 1973 si E. Landau - 1975).


Nivelele de analiza ale obiectivelor educationale demonstreaza o mare diversitate tipologica, ca rezultat al folosirii unor criterii extrem de diferite. Recomandabila este o analiza multinivelara, aplicand criterii variate dupa cum urmeaza:

a.      natura achizitiei preconizate;

b.      continutul la care se conexeaza;

c.      gradul de generalitate sau de specificitate;

d.      functiile pedagogice indeplinite;

e.      timpul relativ de realizare;

f.        caracterul comun sau diferential

Importanta abordarii multinivelare este data de faptul ca profesorul poate sa stabileasca complexitatea obiectivelor intentionate, sa efectueze o planificare mai buna, sa varieze gradul de generalitate, sa realizeze oportun evaluarea, sa reflecteze la tratarea diferentiata.

Un element definitoriu al obiectivelor il reprezinta clasificarea lor pe clase si domenii comportamentale, dupa cum urmeaza:

domeniul cognitiv, dezvoltat de teoreticieni ca Bloom, Gagne, Guilford, d' Hainaut, ordoneaza obiectivele de la simplu la complex, astfel incat pot fi identificate urmatoarele categorii comportamentale:

1. Cunoastere (receptare)

2. Intelegerea

3. Aplicarea

4. Analiza

5. Judecata de valoare

6. Creatia

Aceste categorii, cunoscute in literatura de specialitate si sub denumirea de taxonomia lui Bloom, cuprind in sinteza continuturi cum ar fi: asimilare, formare de capacitati si deprinderi intelectuale, creatia;


domeniul afectiv, dezvoltat de teoreticieni, cum ar fi: Krathwohl, Landsheere, Raven, French, prezinta urmatoarea organizare:



1. Receptare

2. Reactie;

3. Valorizare;

4. Organizare;

5. Caracterizare

domeniul psihomotor, dezvoltat de Simpson, introduce

urmatoarele trepte:

1. Percepere;

2. Dispozitie;

3. Reactie dirijata;

4. Automatism;

5. Reactie complexa;

Avantajele clasificarii obiectivelor pe clase si categorii comportamentale sunt multiple si constau in faptul ca:

  • ofera un evantai larg de tipuri de obiective, aflate la dispozitia cadrului didactic;
  • sustin procesul de planificare si proiectare, stabilind treptele necesare de parcurs;
  • sustin procesul de operationalizare al obiectivelor;
  • contribuie la perfectionarea activitatilor scolare evaluative.


3.3. Operationalizarea obiectivelor predarii stiintelor juridice


In sens general, un obiectiv operational desemneaza procesul de transpunere a unui obiectiv in termeni de operatii, actiuni si manifestari observabile.

In sens tehnic, inseamna enuntarea obiectivului sub forma comportamentelor observabile si masurabile

Principala tehnica de operationalizare a obiectivelor educatiei in cazul nostru operationalizarea obiectivelor predarii stiintelor juridice, cuprinde parcurgerea urmatoarelor etape:

Descrierea obiectivului in termeni de comportament observabili;

Enuntarea conditiilor sub care elevii vor proba ca au ajuns la schimbarile preconizate de obiectiv;

Stabilirea criteriului care va fi folosit pentru evaluarea succesului sau a nivelului de performanta acceptabila;

Alte cateva remarci cu privire la formularea obiectivelor predarii stiintelor sociale / juridice in termeni de comportament observabil, sunt legate de faptul ca aceste formulari trebuie sa se refere la activitatea elevului, sa se centreze pe actiuni, procese, operatii constatabile si sa desemneze un rezultat imediat al instruirii. Alte solutii pentru operationalizarea obiectivelor identificate in literatura de specialitate sunt cautarea cuvintelor actiuni si introducerea criteriului de evaluare,etc.


Cateva exemple concrete cu privire la formularea obiectivelor la nivelul predarii unor activitati de curs sau de seminar in stiintele juridice, pot fi identificate in structurile conceptuale viitoare:


Obiectul: Drept comercial

Tema: Actele juridice privind fondul de comert, vanzarea cumpararea fondului de comert

Obiective:

a. cognitive:

sa incadreze corect actele juridice privind fondul de comert;

sa identifice regimul juridic aplicabil al acestor acte juridice;

sa distinga intre principalele elemente ale fondului de comert;

sa rezolve corect speta propusa, subliniind particularitatile vanzarii-cumpararii fondului de comert ca act de comert in raport cu vanzarea cumpararea civila;

sa argumenteze riguros stiintific solutia spetei, adoptand limbajul juridic corespunzator;

b. afective:

sa-si controleze elementele de expresivitate ale afectivitatii in conditiile unei simulari de procedura juridica;

c. caracteriale:

sa-si puna in valoare spiritul de dreptate apreciind solutia propusa din punctul de vedere al legalitatii sale;


Obiectul : Criminalistica

Tema: "Particularitati metodologice privind investigatia criminalistica a infractiunilor din domeniul traficului de stupefiante "

Obiective generale



imbogatirea cunostintelor juridice privind metodele de investigare criminalistica a infractiunilor din domeniul traficului de stupefiante

dezvoltarea sentimentului de responsabilitate a viitorilor oameni ai legii in vederea actionarii cu operativitate si onestitate in elucidarea cauzelor a caror solutionare le va reveni potrivit competentei lor

Obiective operationale :

Cognitive :

sa sesizeze asemanarile si deosebirile cu alte institutii juridice

sa clasifice drogurile dupa criterii oferite

sa analizeze principalele moduri si sisteme de operare folosite de traficantii de droguri

sa precizeze elementele metodologice aplicate in investigarea traficului de stupefiante

sa audieze prelegerea cadrului didactic

Afective :

sa-si autocontroleze emotiile , sa fie constant in atitudini si reactii

sa-si manifeste sentimentul de solidaritate cu cei ce realizeaza infaptuirea justitiei

(alte asemenea exemple pot fi identificate in partea finala a lucrarii, acolo unde sunt puse la dispozitia studentilor, cursantilor si a tuturor celor interesati, modele variate ale unor structuri de continut din domeniul stiintelor juridice, sub forma de proiecte didactice)

Importanta operationalizarii obiectivelor predarii stiintelor juridice este data de faptul ca:

elimina interpretarea subiectiva;

garanteaza respectarea finalitatilor proiectate;

orienteaza profesorul in activitatea de proiectare;

ajuta la o mai buna diagnoza a dificultatilor in invatare;

se pot converti foarte usor in instrumente de evaluare.

De foarte multe ori insa, formularea in termeni operationali presupune si o serie de prejudicii cum ar fi: nu toate comportamentele pot fi operationalizate (nu toate comportamentele sunt observabile imediat), presupun eforturi mai mari pentru cadrele didactice, etc.

BIBLIOGRAFIE

  1. Calin. M., Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologica si paraxiologica (in Procesul instuctiv-educativ).
  2. Instruire scolara. Analiza multireferentiala, Bucuresti, EDP, 1995
  3. Cerghit. I., (coordonator), Perfectionarea lectiei in scoala moderna, Bucuresti, EDP, 1983
  4. Cristea, S., Finalitatile educatiei (in Pedagogie), vol. I, Pitesti, Editura Hardiscom,1996
  5. Cristea. S., Obiectivele pedagogice ale procesului de invatamant (in Pedagogie), vol. 2. Pitesti, Editura Hardiscom,1997.
  6. Cucos. C., Finalitatile educatiei (in Pedagogie), Iasi, Editura Polirom, 1996
  7. De Landsheere, V., De Landsheere, G., Definirea obiectivelor educatiei, Bucuresti, EDP, 1979
  8. . Dimitriu. E., Finalitatile educatiei (in Probleme fundamentale ale educatiei, coord. D. Todoran), Bucuresti, EDP, 1982.
  9. . Gagne. R., Briggs, L.J., Principii de design al instruirii, Bucuresti, EDP, 1977.
  10. . Neacsu, I. Finalitatile educatiei (in Curs de pedagogie coord. I, Cerghit, L. Vlasceanu) Universitatea Bucuresti, 1988.
  11. . Nicola. I., Finalitatile actiunii educationale. Proiectarea educationala, in Pedagogie, Bucuresti, EDP.1994
  12. . Potolea. D., Scopuri si obiective ale procesului didactic in Sinteze pe teme de didactica moderna (coord. I. T. Radu). Culegere metodica editata de "Tribuna scolii", Bucuresti, 1996.
  13. . Potolea. D., Teoria si metodologia obiectivelor educationale (in Curs de pedagogie coord. I. Cerghit, L. Vlasceanu), Universitatea Bucuresti, 1988.
  14. . Curriculum National - Cadru de referinta , M.E.N.- C.N.C, Corint, Bucuresti, 1998.










Document Info


Accesari: 1348
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )