METODE SI TEHNICI DE EVALUARE A VERBULUI

'Preocuparile in domeniul punerii in evidenta a unor modalitati prin care evaluarea scolara poate deveni mai justa , mai umana si mai profitabila pentru elevi sunt numeroase. Gasirea unor noi metode, tehnici de evaluare cu adevarat originale este mai dificila, desi este de dorit. Cele mai actuale nu sunt decat transformari ale metodelor traditionale, dar folosirea lor este mai pertinenta si mai precisa. Este de dorit sa se inteleaga faptul ca evaluarea face parte dintr-un tot si nu ar putea fi tratata izolat. A proiecta demersul pedagogic, a-l realiza si a-i evalua efectul constituie faze nedisociabile ale unui sistem, ca elementele unui puzzle; pentru a intelege sensul trebuie sa ordonezi partile.'¹

Metodele de evaluare reprezinta caile de eficientizare a operatiilor de masurare- apreciere- decizie, realizabile in cadrul diferitelor forme de activitate didactica, educativa si in sensul indeplinirii unei functii pedagogice specifice strategiilor angajate pe termen scurt, mediu, lung.

In practica scolara curenta sunt utilizate preponderent metodele traditionale de evaluare:

Probe scrise;

Probe practice;

Probe orale;

Testul docimologic.

Observarea sistematica a comportamentului elevului ;

Investigatia;

Proiectul;

Referatul;

Portofoliul;

Autoevaluarea.

6.1 METODE TRADITIONALE DE EVALUARE A VERBULUI

Evaluarea prin probe scrise se realizeaza prin mai multe tipuri de lucrari :

- Probe scrise ( extemporale ) de control curent cuprinzand cateva intrebari din lectia curenta si care dureaza 10-15 minute.

Recunoaste verbele din text si subliniaza-le cu o linie de culoare rosie :

 Iepurasul Coconas era foarte rasfatat si razgaiat, toate voia, sa i se faca pe plac altfel starnea un taraboi de se auzea din crang pana in zavoi.

Formuleaza cate o propozitie exclamativa cu urmatoarele verbe : se aude, mergea, canta.

- lucrari de control la sfarsitul unui capitol, folosite in conditiile aplicarii unui sistem de evaluare continua ;

lucrari scrise semestriale, prin lectii de recapitulare si de sinteza.

Sunt practicate si alte moduri de verificare scrisa, cum sunt :   lucrari scrise de tip obiectiv, constand in cateva exercitii, la care elevii raspund in scris, succesiv, corectarea facandu-se de catre elevi, fie frontal- pe baza unei lucrari reusite ( model ), fie prin schimbarea lucrarilor.

Avantajele pe care le prezinta probele scrise fac sa fie preferate altor metode. Acestea se refera la faptul ca anonimatul lor permite examinatorului :

realizarea unei aprecieri mai putin influentata de parerea pe care si-au format-o asupra elevului ;

fac posibila verificarea tuturor elevilor referitor la insusirea unui anumit continut, ceea ce favorizeaza compararea rezultatelor;

ofera elevilor timizi sau celor care isi elaboreaza mai lent raspunsurile posibilitatea de a expune nestanjeniti cunostintele.

Comparativ cu examinarile orale, verificarea prin probe scrise nu permite ca unele erori ale elevilor in formularea raspunsurilor sa fie lamurite si corectate pe loc de catre examinator. De asemenea, nu este posibila nici orientarea elevilor, prin intrebari suplimentare, catre un raspuns corect si complet. Probele scrise maresc rolul intamplarii in evaluarea rezultatelor, mai ales atunci cand continutul lor nu acopera decat o mica parte din materia a carei asimilare este verificata.²

In randul lucrarilor scrise, o nota specifica o reprezinta probele aplicate la sfarsitul unui capitol, in contextul practicarii evaluarii continue. In afara de un numar limitat din aceste probe, pe care le corecteaza si le noteaza profesorul, multe sunt verificate de elevii insisi, prin autocorectare sau intercorectare. Rostul lor principal nu este de a realiza clasificarea elevilor dupa notele obtinute , ci de a oferi educatorului informatii privind calitatea activitatilor realizate si efectele acesteia exprimate in modul de pregatire al elevilor. Ele semnaleaza situatiile, in care unii elevi nu au asimilat satisfacator continutul verificat, si in consecinta fac necesara aplicarea unor masurii recuperatorii.

Evaluarea orala se poate realiza individual, frontal sau combinat (mixt). Cand sunt chestionati individual, pe unitati de continut, elevii beneficiaza de avantajul unui raspuns organizat si complet, conceput fara riscul fragmentarii ideilor. Profesorul determina precis tema, formuleaza intrebarea, ofera timp de gandire si desemneaza elevul, care va da raspunsul. Poate interveni cu intrebari suplimentare in cazul unor greseli sau abateri de la subiect.

NOTE :

¹Michael Barlow ,'L'evaluation scolaire ', Lyon ,1992 ,pagina 29

²I.T.Radu ,'Evaluarea in procesul didactic ,Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,2000 ,pag 83

³Olga Dutu ,op.cit. ,pag 235

6.2 METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

fisa de observatii curente ;

fisa de evaluare ;

scara de clasificare ;

lista de control/ verificare ;

fisa de caracterizare psihopedagogica (la final de ciclu)

Observarea este adeseori insotita de aprecierea verbala asupra activitatii / raspunsurilor elevilor.

6.2.2. Investigatia

reprezinta o posibilitate pentru elev de a aplica in mod creator cunostintele si de a explora situatii noi de invatare ;

este limitata la o ora de curs ;

solicita elevul la indeplinirea unei sarcini de lucru precise, prin care isi poate demonstra, in practica, un intreg complex de cunostinte si capacitati ;

urmareste formarea unor tehnici de lucru in grup si individual ;

promoveaza interrelatiile in grup si deprinderi de comunicare.

6.2.3. Proiectul

precizarea pasilor cercetarii si precizarea asteptarilor;

colectarea informatiilor;

sistematizarea informatiilor si precizarea variantelor de rezolvare;

selectarea si redactarea detaliata a variantei finale.

6.2.4. Portofoliul

'Portofoliul elevului a fost asemanat de unii autori cu un album de fotografii sau cu unul de amintiri. '⁴

Portofoliul include rezultatele relevante obtinute prin celelalte metode si tehnici de evaluare (probe orale, scrise, practice, observarea sistematica a elevilor, proiectul, autoevaluarea), precum si sarcini specifice fiecarei discipline.

Prin complexitatea si bogatia informatiei, pe care o furnizeaza , sintetizand activitatea elevului de-a lungul unui semestru, an scolar, ciclu de invatamant, portofoliul ramane   cartea de vizita  a elevului' .⁵

6.2.5. Autoevaluarea

Prin informatiile pe care le furnizeaza, autoevaluarea are un rol esential in intregirea imaginii elevului din perspectiva judecatii de valoare, pe care o emite profesorul.

Pentru ca autoevaluarea sa fie resimtita de catre elev ca avand efect formativ, raportandu-se la diferite capacitati ale sale in functie de progresul realizat si la dificultatile, pe care le are de depasit, este foarte utila formarea si exersarea la elevi a capacitatii de autoevaluare.'  Elevii au nevoie sa se autocunoasca. Acest fapt are multiple implicatii in plan motivational si atitudinal.' ⁶

Autoevaluarea este importanta deoarece :

ajuta elevul sa se implice in procesul evaluarii si in felul acesta sa constientizeze criteriile specifice de evaluare, ceea ce il face sa inteleaga si sa aprecieze eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor fixate, sa inteleaga semnificatia notelor acordate de profesor ;

incurajeaza elevul sa-si dezvolte procesele metacognitive, de autoreglare a proceselor de construire a propriilor cunostinte ;

contribuie la formarea reflexivitatii asupra propriei activitati, la constientizarea conduitei si a gradului de adaptare a acesteia la cerintele invatarii ;

in felul acesta, autoevaluarea devine disponibilitate vizavi de invatare, este privita ca un proces de autoreglare, ce accelereaza invatarea ;

' dezvoltand o atitudine critica fata de sine, ajutand elevul sa-si dea seama singur de limitele sale, de progresele sale, de pozitia pe care o are fata de colegii sai.'⁷

dezvolta capacitatea de identificare a progreselor proprii si de ameliorare a performantelor proprii

NOTE