CLASA: a IV a
ARIA CURRICULARA: om si societate
DISCIPLINA: Geografie- introducere in geografie, de la localitatea natala la planeta
SUBIECTUL: "Judetul Suceava"
TIPUL LECTIEI: insusire de noi cunostinte
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O.1.- sa defineasca prin cuvinte proprii notiunile de : judet, comuna, oras, depresiune, unitate administrativa;
O.2.- sa localizeze pe harta Romaniei judetul Suceava, vecinii lui, unitatile principale de relief, principalele orase;
O.3.- sa stabileasca legaturi intre relief si clima, clima si vegetatie;
O.4.- sa compare judetul Suceava cu alte judete din punct de vedere al intinderii (al doilea dupa judetul Timis), folosind harta;
O.5.- sa compare partile joase ale judetului cu cele inalte;
O.6.- sa compare municipiul cu orasul si comuna;
O.7.- sa interpreteze imagini caracteristice judetului Suceava;
STRATEGII DIDACTICE:
Ø Metode si procedee: conversatia euristica, demonstratia cu ajutorul hartii, demonstratia cu ajutorul imaginilor, observatia, explicatia, munca independenta, demonstratia cu ajutorul manualului, lectura geografica;
Ø Mijloace de invatamant: diapozitive, planse, harta fizica si administrativa, manual, atlas geografic, harta din manual, vederi, film didactic, mostre de roci;
Ø Moduri de organizare: frontal, individual;
BIBLIOGRAFIE: Programa scolara
Secvente
Moduri de organizare
Metode si procedee
Mijloace de invatamant
Moment organizatoric
Captarea atentiei
Anuntarea temei si a obiectivelor
Dirijarea invatarii
Obtinerea performantei
Evaluarea activitatii
Tema pentru acasa
Asigurarea conditiilor optime pentru inceperea lectiei
Se face cu ajutorul unor diapozitive ce 656f58g prezinta imagini reprezentative pentru judetul Suceava. Elevii recunosc unele imagini, iar cele care nu sunt recunoscute sunt explicate de catre invatator pe scurt.
Se anunta tema si obiectivele lectiei. La lectia de astazi vom discuta despre judetul Suceava , din punct de vedere al asezarii , reliefului, climei, organizarii administrative, etc.
Le cer sa priveasca harta Romaniei ( fizica-administrativa).
Se recunoaste relieful, judetele.
Se denumeste judetul. Se precizeaza ca judetele cuprind orase, comune. Se dau exemple de comune, orase.
Ce orase sunt in judetul Suceava? Ce cunoasteti voi? (Suceava, Siret, Milisauti)
Dar orasele mai mari cum se numesc?(municipii)
Dati exemple! ( Suceava, Falticeni, Radauti)
Unde este situat judetul Suceava pe harta? ( la Nord)
Care sunt judetele vecine? ( Botosani la Est, Iasi la Sud-Est, Neamt, Harghita la Sud, Mures la Sud-Vest, Bistrita-Nasaud si Maramures la Vest, iar in Nord este granita cu Ucraina )
Se analizeaza din nou harta.
Tinand cont de intindere, spuneti daca judetul Suceava face parte dintre judetele mari sau mici ale tarii? (mai mari)
Mai spuneti niste judete mari.( Timis)
(Se precizeaza ca judetul Suceava este al doilea ca intindere dupa Timis).
Se priveste din nou harta. Tinand seama de culorile conventionale, spuneti cum este relieful judetului Suceava? Ce forme de relief predomina? (munti, dealuri si podisuri)
Sunt campii? (nu, nu este verde)
In care parte a judetului sunt munti? (in vest)
Ce munti se vad pe teritoriul judetului Suceava? (Calimani)
Ce inaltime au? Cititi harta!
( Se precizeaza ca au fost formati prin eruptie vulcanica)
Numiti alti munti! ( Obcinile)
(Invatatoarea va prezenta imaginile cu muntii numiti de copii.)
Ce este obcina? ( o culme de munte prelungita, domoala, marginita de niste vai)
Alti munti de pe harta. .M-tii Rarau, Giumalau, M-tii Bistritei, , Stanisoarei..
Ce este o depresiune? (un loc mai jos intre munti)
Ce depresiuni vedeti pe harta? (Depresiunea Dornelor, Depresiunea Campulung)
Cum se numeste podisul din partea de est a Sucevei?(Podisul Suceava, care face parte din Podisul Moldovei)
Ce fel de clima vom intalni in judetul Suceava, in zonele de munte? (clima rece si umeda)
Unde este mai frig? Dar mai cald?
Cum este clima in Podisul Sucevei comparativ cu zona de munte?( mai cald si ploua mai putin)
Ce vant bate la Sud-Vest iarna? ( crivatul)
Sa discutam putin despre vegetatie:
Avem:
Þ Stejar ( la podis)
Þ Fag ( in zonele mai inalte)
Þ Conifere
Þ Pasuni alpine
Se identifica apele din judetul Suceava.
Ce apa desparte Suceava de Judetul Botosani? (Siret)
Ce afluenti are Siretul? (Suceava, etc)
Sa analizam populatia judetului Suceava.
Unde este populatia mai densa (pe vaile raurilor, la podis)
Ce nationalitati traiesc in judetul Suceava? (rromi, ucrainieni, polonezi, germani, evrei)
Stiti cum se diferentiaza populatia dupa religie?
Se compara comunele cu orasele, orasele cu municipiile.
Se stabileste resedinta de judet. (Suceava)
Vom face o calatorie imaginara pe harta judetului Suceava. Ne imaginam ca pornim din Suceava si mergem in diverse localitati ale judetului. Fiecare dintre voi va aduce informatii legate de aceste localitati. Eu o sa va completez. Traseul este: Suceava - Ciprian Porumbescu - Gura Humorului - Voronet - Campulung Moldovenesc - Rarau -Vatra Dornei - Campulung Moldovenesc - Sucevita - Marginea - Putna - Radauti - Arbore -Dragomirna - Suceava . (anexa )
Se fac aprecieri asupra activitatii si se noteaza elevii care au raspuns.
Fiecare elev va cauta o imagine reprezentativa pentru judetul Suceava.( afise, carti postale, fotografii, ziare, reviste, etc)
Frontal
Frontal
Frontal
Frontal
Frontal
Individual
Frontal
Frontal
Individual
Frontal
Individual
Frontal
Individual
Frontal
Individual
Frontal
Individual
Conversatia
Explicatia
Demonstratia cu ajutorul imaginilor
Observatia
Conversatia
Explicatia
Observatia
Demonstratia cu ajutorul hartii
Conversatia euristica
Explicatia
Demonstratia cu ajutorul hartii
Observatia
Conversatia euristica
Demonstratia cu ajutorul hartii
Munca independenta
Observatia
Conversatia euristica
Demonstratia cu ajutorul hartii
Munca independenta
Observatia
Conversatia euristica
Lectura geografica
Explicatia
Conversatia
Explicatia
Diapozitive
Imagini
Harta fizica, geografica si administrativa
Harta din manual
Atlas geografic
Planse
Manual
Harta fizica, geografica si administrativa
Harta din manual
Atlas geografic
Planse
Manual
Mostre de roci
Harta fizica, geografica si administrativa
Harta din manual
Atlas geografic
Planse
Manual
Harta fizica, geografica si administrativa
Harta din manual
Atlas geografic
Planse
Manual
Atlas geografic
Harta
Capacitatea de organizare
Capacitatea de observare si recunoastere a imaginilor
Capacitatea de concentrare a atentiei
Capacitatea de localizare pe harta a judetului Suceava si a judetelor vecine
Capacitatea de definire cu cuvinte proprii a notiunilor de: judet, comuna, oras, depresiune, unitate administrativa;
Capacitatea de a
compara partile joase ale judetului cu cele inalte;
Capacitatea de identificare a apelor din judet
Capacitatea de diferentiere a populatiei judetului tinand cont de mai multe criterii
Capacitatea de stabilire a resedintei de judet
Capacitatea de identificare a principalelor informatii geografice si a obiectivelor turistice din localitatile amintite
Capacitatea de concentrare a atentiei
TRASEUL
Suceava - Ciprian Porumbescu - Gura Humorului - Voronet - Campulung Moldovenesc - Rarau - Vatra Dornei - Campulung Moldovenesc - Sucevita - Marginea - Putna - Radauti - Arbore -Dragomirna - Suceava (400 km)
Municipiul Suceava - exista ca asezare urbana din a doua jumatate a secolului al-XIV-lea, prima mentiune documentara datand din 10 februarie 1388. Este situat pe valea raului Suceava care primeste aici afluentii: Dragomirna, Mitoc, Scheia si Paraul Cetatii, intr-o zona de podis, la altitudini cuprinse intre 280 in est si 350m in sud-vest. Resedinta principala a domnilor moldoveni, Suceava a jucat timp de noua veacuri un rol de prim rang in istoria Moldovei, fiind un simbol gloriei strabune. Voievozi ai Moldovei, precum Petru I Musat, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares au inzestrat Suceava cu numeroase constructii care trezesc atat interesul specialistilor, cat si pe acela al simplului amator de istorie si arta medievala.
Obiective turistice: la marginea de est a orasului Cetatea de Scaun Suceava, de atatea ori asediata, dar niciodata cucerita de osti straine (ridicata in timpul lui Petru I Musat, de catre mesteri autohtoni, terminata in timpul lui Alexandru cel Bun si traind perioada de glorie in timpul lui Stefan cel Mare, care a intarit-o astfel incat a rezistat numeroaselor atacuri dusmane); Cetatea Scheia (construita la sfarsitul sec. al-XIV-lea); Hanul Domnesc (devenit Muzeul Etnografic al Bucovinei); Biserica Mirauti (ridicata in anul 1402 la rangul de biserica mitropolitana a tarii si biserica de incoronare, de catre domnitorul Alexandru cel Bun); Biserica Sf. Dumitru (ctitorita de Petru Rares in1535); Manastirea Sf. Ioan cel Nou (1514); Biserica Invierii (1551); Manastirea Zamca (ctitorie a armenilor refugiati in Moldova, sec.XVI), Biserica Sf. Ilie (ctitorita de Stefan cel Mare in 1488).
Ciprian Porumbescu - Dupa iesirea din satul Ilisesti, o ramificatie a soselei ne duce printr-o padure de basm spre satul Stupca, localitate natala a cunoscutului compozitor Ciprian Porumbescu, ce adaposteste muzeul si casa memoriala cu acelasi nume.
Gura Humorului - oras situat in partea centrala a judetului Suceava, intr-o depresiune intramontana, la confluenta Moldovei cu Humorul, dominat de inaltimile muntoase Piciorul Inalt (798m), Cetate (640m), Magura (816m), Toaca (834m). Localitatea este atestata documentar in timpul lui Stefan cel Mare, in anul 1490 si declarata oras in 1904. Manastirea Voronet, situata la 3 km de Gura Humorului, monument istoric si de arhitectura, cea mai reusita opera a stilului arhitectural moldovenesc, a fost ridicata in anul 1488. Renumele acestui monument l-a adus in primul rand pictura exterioara, fresca Judecatii de Apoi care are drept fundal celebrul "albastru de Voronet", realizat de maestrii locali prin includerea in compozitia vopselei a lazuritului (roca) mineral. Pictura de la Voronet reflecta aspecte din viata de altadata a moldovenilor. Eva torcea din furca precum o gospodina. Adam, la fel ca un taran, ara cu un plug de lemn tras de boi. Abel are, langa turma de oi, infatisarea unui pastor. Ingerii din "Judecata de apoi" sufla din buciume moldovenesti. Sfantul Ilie sta in cosul unei carute obisnuite din Moldova secolului al-XV-lea. Casnicii stapanului din parabola "Fiului Risipitor" sunt printi intr-o hora moldoveneasca. Femeile despletite petrec bocind un mort la locul de veci. Costumele unor personaje amintesc de portul traditional.
Gura Humorului - Frasin - Vama - Prisaca Dornei - Campulung Moldovenesc
Pe acest parcurs se poate urmari fenomenul de largire si de ingustare a vaii Moldovei, in functie de duritatea rocilor. La Vama, valea raului Moldova este foarte larga pentru ca, in aceasta zona, rocile sunt mai moi. La Prisaca Dornei, Valea Moldovei este foarte ingusta, capatand aspect de defileu. Soseaua si calea ferata sunt paralele si foarte apropiate.
Campulung Moldovenesc - oras situat intr-o depresiune cu aspect de camp lung si neted, pe o distanta de 10 km, dominat de prelungirile montane ale Raraului la sud, Giumalaului si Obcinei Feredeului la nord. Se poate urca in Muntii Rarau, la Pietrele Doamnei, iar peste Giumalau se poate cobori la Zugreni. Muzeul Lemnului adaposteste un nr. de15000 de obiecte ce ilustreaza arta taraneasca a lemnului.
Obiective turistice: Parcul dendrologic "Lunca Moldovei"(de 26 ha., cu peste 100000 specii de plante), Cheile Moara Dracului (rezervatie geologica), Rezervatia floricola Todirescu, Rezervatia Pietrele Doamnei, Rezervatia forestiera Codrul Slatioara,Rrezervatia geologica "Stratele" de la Pojorata, Rezervatia forestiera Codrul secular Giumalau (de 290 ha., cu arboret de molid pur avand varsta de peste 130 ani), Rezervatia cinegetica Giumalau (protejarea cocosului de munte), Rezervatia floricola Rachitisu-Glodu (ocroteste plante rare cum sunt: strugurele ursului, relict glaciar, roua cerului, planta carnivora), Rezervatia geologica Piatra Tibaului, Rezervatia naturala de la Frasin (unde se afla fosile de pesti oligoceni).
Pasul Mestecanis (1033m) - peste Obcina Mestecanisului, oferind o priveliste de ansamblu asupra Muntilir Giumalau, cu virful golas, cu pasuni de munte, iar mai jos paduri de conifere; spre vest se vad Muntii Suhardului, iar in apropiere, casele risipite ale satului Mestecanis, paduri sub forma de palcuri, pasuni, fanete si mici ogoare. Pasul este strabatut de o sosea ce coboara in serpentine spre Vatra Dornei, iar pe sub pas trece, printr-un tunel, calea ferata. Se mai pot observa cateva guri de mina, la Iacobeni fiind un centru minier pentru extragerea manganului. Se ajunge in Valea Bistritei, rau tipic de munte, cu ape involburate, reci si curate, in care traiesc pastravul si lostrita.
Vatra Dornei - oras situat in depresiunea intramontana numita din vechime "Tara Dornelor", inconjurat ca o cetate de Muntii Calimani (Varful Pietrosu 2102m), Muntii Bistritei, Muntii Giumalau, Muntii Rarau, Muntii Suhardului (Varful Omu 1931m si Varful Ousoru 1639m), Muntii Rodnei. Aflata la confluenta Dornei cu Bistrita Aurie, zona ofera un cadru natural pitoresc.Vatra Dornei este si statiune balneoclimaterica, renumita pentru cele 39 de izvoare minerale:carbogazoase, bicarbonatate, calcice, feruginoase, magnezice, vitriolice, la care se adauga namolul de turba si aerul puternic ozonat.
Obiective turistice: Complexul Ciocanesti (22 km., renumit pentru casele cu fatade bogat ornamentate cu motive geometrice si florale), Rezervatia naturala Tinovu Saru Dornei, Rezervatia Tinovu Mare, Poiana Stampei (la 20 km. de Vatra Dornei, unde se afla 100 ha. cu turba - cea mai mare rezervatie de turba din tara ).
Sucevita - se afla in dreptul confluentei raului Sucevita cu paraul Voivodeasa. Aici s-a construit la sfarsitul secolului al-XVI-lea manastirea Sucevita, cel mai fortificat complex manastiresc din Moldova, ctitorie a hatmanilor Ieremia si Simion Movila. Culoarea predominanta a frescelor interioare si exterioare este verdele. Pe orizontala, pictura se desfasoara pe trei benzi, delimitate de braie de culoare verde, imbinandu-se cu elemente de decoratie arhitectonica pe verticala. Muzeul manastirii adaposteste broderii, argintarie, manuscrise, carti vechi, care evoca rolul cultural pe care l-a avut Sucevita.
Marginea - sat asezat la poalele Obcinelor, renumit pentru ceramica neagra lucrata aici si realizata cu o tehnica preistorica de ardere inabusita si ornamentare prin lustruirea cu ajutorul unei pietre de rau.
Putna - Manastirea Putna este cea mai de seama ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare. Biserica manastirii adaposteste mormintele marelui domnitor, ale celor doua sotii ale sale, ale fiilor sai Bogdan, Petru si Stefanita. Manastirea Putna a fost un important focar de cultura, unde au functionat diferite scoli si s-au creat obiecte de arta. In muzeul manastirii se gasesc expuse manuscrise valoroase, documente medievale autentice, broderii, tesaturi, obiecte de cult valoroase. In apropierea manastirii se afla chilia lui Daniil Sihastrul, sapata in piatra.
Radauti - localitate existenta inca dinaintea intemeierii statului medieval Moldova si mentionat in documente incepand din secolul al-XIV-lea ( 1413-Alexandru cel Bun ). Bogdan I (1359-1365) construieste la Radauti principala biserica a tarii, care a devenit sediul unei episcopii. Evolutia orasului a fost determinata de privilegiul de a tine targuri a caror importanta economica era marcata de asezarea localitatii la granita dintre zona montana si cea de podis. Portul popular ne incanta privirile. Spre deosebire de sobrietatea portului sucevean, camasile si cojoacele sunt colorate din belsug. Talentul pictural al localnicilor il putem admira pe vasele de ceramica impodobite cu motive folclorice. In zona Radauti s-a pastrat pana in zilele noastre o puternica traditie a incondeierii oualor, mestesug care prezinta o deosebita valoare artistica prin continutul tematic al motivelor folosite, prin compozitiile decorative si colorit.
Arbore - Biserica Arbore, constructie nobiliara de proportii mai reduse, a fost ridicata in anul 1503 de Luca Arbore, portarul Sucevei si sfetnicul lui Stefan cel Mare. Un element unic, care se intalneste numai la aceasta biserica, este marea firida de pe latura de vest, care se pare ca a indeplinit functia de clopotnita. Pictura exterioara i-a asigurat bisericii un loc deosebit in randul monumentelor din Moldova prin valoarea sa artistica. Alaturi de albastrul predominant, remarcam nuantele de verde care se asociaza armonios cu celelalte culori. Fresca retine atentia. Remarcam expresivitatea figurilor si bogatia nuantelor coloristice.
Dragomirna - In zi de sarbatoare se pot intalni grupuri de fluierasi in pitoresti costume populare traditionale. Se poate observa sobrietatea coloristica si aplicatiile cojoacelor. Chimirele sunt decorate cu motive populare. Situata la 12km de Suceava, Manastirea Dragomirna dateaza de la inceputul secolului al-XVII-lea si este ctitoria mitropolitului carturar Atanasie Crimca. Pictura din interiorul naosului este realizata in stilul bizantin-moldovenesc. Ea aduce o nota de noutate in ceea ce priveste alegerea temelor si nivelul tratarii lor. Elementul dominant al intregii constructii, turla, este o valoroasa opera de sculptura decorativa, veritabila broderie in piatra. Exteriorul bisericii impresioneaza prin dantelaria in piatra a decoratiei turlei, bogata in scuturi sculptate cu motive geometrice si florale.
|
