PROIECT DIDACTIC de instalatii electrice de interior si de forta pentru o Hala Industriala si Anexa Tehnico-Sociala

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRASOV

Facultatea de Inginerie Electrica si Stiinta Calculatoarelor

Sectia AIA

PROIECT DIDACTIC

de instalatii electrice de interior si de forta

pentru o Hala Industriala si Anexa Tehnico-Sociala

DATELE TEMEI DE PROIECTARE

Nr. temei de proiectare: 27

Dimensiunile constructiei:

dimensiunile constructiei: AxBxH= 18x12x7 [m];

t ρ_p

t al tavanului si ρ_p al peretilor dati prin tema:

BREVIAR DE CALCUL INSTALATII LUMINA SI PRIZE

Exemplu de mers de calcul pentru dimensionarea unui circuit electric de iluminat

Numele circuitului

C2

3x1,34=4,02 A

3x1,34=4,02 A

4x1,34=5,36 A

Puterea instalata [W]

faza R

faza S

faza T

3x147,4=442,2

3x147,4=442,2

4x147,4=589,6

Total putere instalata [W]

Se alcatuieste un circuit din 3 conductoare pentru faze si 1 conductor pentru neutru, toate de tipul AFY 2,5 mmp, avand in vedere ca pentru aceasta sectiune I_adm=16 A (cf. tabel Anexa 4) adica acoperitor fata de I_Cmax=5,36 A. De asemenea, se alege 1 conductor pentru protectie electrica (PE), din cupru, de tipul FY 1,5 mmp.

Cele 5 conductoare se introduc intr-un tub de protectie, tipul IPEY 20 (cf. tabel Anexa 12).

o     Verificarea circuitului electric din punct de vedere al caderii de tensiune

Se utilizeaza relatia de determinare a caderii de tensiune longitudinale pe un circuit serie monofazat, alcatuit de unul dintre conductoarele de faza (de ducere) si de conductorul neutru (de intoarcere). Pentru calcul, se alege faza cea mai incarcata dintre cele trei ale circuitului trifazat de iluminat:

ρ [Ω.mmp/m] reprezinta rezistivitatea materialului din care sunt confectionate conductoarele circuitului;

γ [S.m/mmp] reprezinta conductanta materialului conductoarelor circuitului, egala cu 57 pentru cupru si 34 pentru aluminiu;

l = 2L adica 2 lungimi L de traseu intre tabloul sursa si receptor (una ptr.faza cealalta ptr. neutru);

s [mmp] este sectiunea, aceeasi, a conductoarelor active (faza si neutru) ale circuitului.

i.L_i obtinem:

Dimensionarea circuitelor electrice de forta

o     Dimensionarea circuitului electric din punct de vedere al stabilitatii termice la curentul de sarcina

Motorul

Pn [kW]

n [rot/min]

cos φ

Ki

DA [%]

I_C

[A]

I_N

[A]

Ip

[A]

Ip – I_n

[A]

m1

m2

m3

Total

motorul m1: A

o     Verificarea circuitului electric din punct de vedere al stabilitatii termice la curentul de varf

o     Dimensionarea fuzibilului sigurantei de protectie la scurtcircuit

s

Deci I_f = k_s.I_v = 0,4 . 419,7 = 167,88 A Þ si deci se alege un fuzibil I_nf = 200 A (v. tabel Anexa 8).

o     Verificarea circuitului electric de forta din punct de vedere al caderii de tensiune

Dimensionarea coloanei electrice de alimentare a unui tablou electric

Puterea instalata intr-un receptor tip motor este data de relatia

Puterea instalata pe m motoare alimentate dintr-un tablou electric este

Curentul de calcul pentru dimensionarea coloanei este

unde:

este coeficientul de cerere recalculat functie de coeficientul k_a=f(n_t) prezentat mai jos;

c este coeficientul de cerere specific categoriei de utilaj (in acest caz masini-unelete cu regim greu, k_c

a=f(n_t)

Fie, de exemplu, urmatoarea serie de puteri instalate, in kW, in motoarele alimentate dintr-un tablou a carui coloana se dimensioneaza: 13, 5.5, 3, 2, 1.5, 0.75, 0.55, 0.5, 0.15 si 0.15. Suma acestor puteri da 27.1 kW iar 50% din acest total da 13.55 kW.

Aceasta valoare este cuprinsa intre 13 kW si 13+5.5 =18.5 kW. Deci numarul n_50% este cuprins intre 1<n_50%<2. Se recurge la urmatoarea interpolare:

a se recurge din nou la interpolare:

a12=1,7-1=0,7

a=?

- η_u este un coeficient subunitar de utilizare a electrozilor teava. Acest coeficient depinde de numarul n al electrozilor si de raportul dintre distanta a dintre electrozi si lungimea L a electrodului. Se culege din tabele.

Cu relatia (3) si lungimea L a conturului prizei orizontale obtinuta din masuratori pe planul halei, se determina rezistenta de dispersie a prizei artificiale. Daca valoarea obtinuta depaseste valoarea limita stabilita cu relatia (2), se calculeaza, tinand seama de valoarea unei prize verticale tip teava determinate cu relatia (4), numarul n de electrozi verticali necesar de plantat pentru realizarea valorii rezistentei R_pv. Rezistenta echivalenta a celor doua prize in paralel, orizontala R_ph=r_ph si verticala R_pv (v. relatia 5), trebuie sa realizeze conditia:

de unde rezulta conditia si numarul tevilor

o     Alegerea sectiunii elementelor prizei de pamantare

Sectiunea minima a conductorului din otel folosit pentru centura de pamantare (electrodul orizontal) va fi (v. I.7-98 §4.1.53) de 100 mmp si in grosime de 3 mm, in cazul inglobarii lui in betonul fundatiei. In cazul ingroparii acestuia direct in pamant, se respecta valorile de sectiune si material in functie de ph-ul solului, prezentate in Tabelul 1 de mai jos:

Tabel 1

Nota

in soluri agresive sau cu rezistivitate mare, electrozii se imbraca intr-un strat de bentonita, gros de 10 ori diametrul sau latura mare a sectiunii electrodului dar nu mai mica de 20 cm.;

sunt interzise materiale ca aluminiul, funia de otel, acoperirile si legaturile izolante.

Sectiunea minima a conductorului principal de pamantare, a conductoarelor de legare la priza si intre electrozi sunt date in Tabelul 2 de mai jos:

Tabel 2

Materiale

Sectiunea minima, in mmp, in montaj:

neprotejat

in tub, impreuna cu conductoarele active Cu/Al ce au sectiunea, in mmp, de:

ingropat

Numai conductoare de cupru izolate si marcate cu verde-galben:

Funie otel

Cu, monofilar

Cu, multifilar

Rezistivitati ale diferitelor soluri si ape Tabel 3 Nr. crt. Natura solului sau apei Rezistivitatea [Ω.m] Domeniul de variatie Valori recomandate Solutiile de sare si ape acide Apa de mare Apa de parau sau de rau Apa de iaz sau de izvor Apa subterana Apa de munte (parauri, rauri, lacuri) Pamant, huma, turba (foarte umede) Cernoziom Huma vanata cu continut de sulfura de fier Pamant arabil Pamant argilos, argila Pamant cu pietris Loess, pamant de padure Argila cu nisip Pamant nisipos Nisip foarte umed Balast cu pamant Nisip, nisip cu pietris Roci bazaltice Stanca compacta Granit, marmura Sare gema Mica Nota Valorile de mai sus sunt cuprinse in anexa E din STAS 7334-83 Instalatii de legare la pamant de protectie. Prescriptii. Domeniul de variatie al rezistivitatii este dat in functie de umiditate si continutul de saruri. Valorile recomandate sunt destinate pentru calcule preliminare. Coeficientii de utilizare ai prizelor de pamantare complexe Tabel 4 Raportul a/l Numarul    electrozilor Coeficientii de utilizare pentru: Electrozi verticali dispusi pe un traseu liniar Electrozi verticali dispusi pe un contur inchis Priza verticala Priza orizontala Priza verticala Priza orizontala Nota In raportul a/l, a reprezinta distanta pe orizontala dintre doi electrozi vecini, iar l reprezinta lungimea electrodului, ambele valori fiind exprimate in metri. Valorile de mai sus sunt cuprinse in anexa D, din STAS 6119 Instalatii de legare la pamant de protectie. Prescriptii. Exemplu de mers de calcul pentru dimensionarea unei prize de pamantare Se considera urmatoarele dimensiuni pentru fundatiile a 11 stalpi destinati unei hale de fabricatie: A    = 1,5 m. B    = 1,2 m. H    = 1,8 m Se considera, de asemenea, ca terenul pe care se amplaseaza hala este alcatuit dintr-un pamant nisipos si deci cu o rezistivitate egala cu 300 Ω.m. Se cer urmatoarele: a). determinarea rezistentei de dispersie echivalente a prizelor naturale ale celor 11 fundatii de stalpi ai halei; b). valoarea prizei artificiale de pamantare necesare realizarii, prin legarea in paralel cu priza de pamantare naturala, a unei rezistente rezultante de cel mult 4 ohmi, cat prevad normele. c). determinarea rezistentei prizei artificiale realizate cu un electrod ingropat orizontal, cu lungimea oferita de conturul Halei de fabricatie: d). determinarea numarului necesar de electrozi tip teava ingropati vertical, in vederea obtinerii valorii deduse la punctul b. Rezolvare a) Volumul util al fundatiei de stalp este: mc iar raza semisferei echivalente este: m si deci m. de unde rezulta ca rezistenta de dispersie a unei fundatii este: Ω. Cele 11 fundatii de stalpi ai halei, considerate ca fiind identice si legate in derivatie (prin legarea armaturilor lor la conductorul principal de pamantare) si avand un coeficent de utilizare ηu,=0,795 au rezistenta de dispersie echivalenta egala cu: Ω > 4 Ω. b) Se impune deci o priza artificiala. Valoarea prizei de pamantare artificiale trebuie sa fie: Ω. c). Lungimea electrodului orizontal al prizei artificiale de pamantare ingropat, la adancimea de 0,6 m. pe conturul Halei este de (18+2) m + 2(12+1) m = 46 m. Rezistenta de dispersie obtinuta cu acest electrod este: Ω. d). Cum Ω rezulta ca nu mai sunt necesari electrozi verticali. Document Info Accesari: 1716 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul: in pagina web a site-ului tau. <a href="https://www.scritub.com/profesor-scoala/PROIECT-DIDACTIC-de-instalatii21393.php" target="_blank" title="PROIECT DIDACTIC de instalatii electrice de interior si de forta pentru o Hala Industriala si Anexa Tehnico-Sociala - https://www.scritub.com">PROIECT DIDACTIC de instalatii electrice de interior si de forta pentru o Hala Industriala si Anexa Tehnico-Sociala</a> eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )