ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Rolul profesorului si al directorului in proiectarea si dezvoltarea de curriculum
Exista multi adepti ai ideii ca profesorul practician de la clasa trebuie sa fie motorul schimbarii. Sigur ca problema poate fi indelung comentata din perspectiva naturii schimbarii despre care se vorbeste, a ariei e 949e47j i de actiune, a responsabilitatii fata de elevi, a oferirii sanselor egale de succes elevilor care, nepregatiti suficient, nu-si pot fructifica sansele egale de acces oferite formal etc. Dincolo de orice discutie insa trebuie acceptat faptul ca profesorului i se va acorda atentie deosebita daca se vrea ca un nou curriculum sa nu ramana un proiect frumos.
Lawrence Stenhouse considera problematica profesorului, ca pion central al schimbarii curriculare, ca fiind cea mai importanta si dedica un capitol intreg ipostazei de 'cercetator" a profesorului. Autorul este de acord ca activitatea profesorului a fost si este studiata de altii dar considera necesar ca profesorul insusi sa faca acest lucru, in folosul muncii lui si al rezultatelor la nivelul elevilor. Hoyle (preluat si dezvoltat de Gunnar Berg) introduce si defineste doua concepte de ajutor in aceasta punere de problema: profesionalism restrictiv si profesionalism extins pe care le descrie conform caracteristicilor din tabelul de mai jos:
|
Profesionalism restrictiv |
Profesionalism extins |
|
Nivel inalt de competenta. Centrat pe elev, interesat de dezvoltarea lui. Un grad inalt de abilitare in munca cu elevii (comunicare cog-nitiva, afectiva, relatie sociala). Obtine mari satisfactii din activi-vitatea cu elevii. Evalueaza per- formantele in functie de propria sa perceptie despre schimbarea in comportamentul elevilor in achi-zitiile lor. Participa la forme scur-te de perfectionare de natura prac-tica. |
Isi analizeaza activitatea in cont-contextul larg al scolii, al comu- nitatii, al societatii. Participa la forme diversificate de perfectio-nare in afara scolii, profitand de fiecare posibilitate de a se infor-ma si de a schimba experienta. Este preocupat de legatura dintre teorie si practica. Este consec-vent in aderarea la anumite teorii privind managementul curricu-lum-ului. |
1. pe de o parte pastreaza ideea unitatii de curriculum fundamental, care asigura unitate de abordare la nivelul intregului sistem de invatamant, chiar daca intervin diferentieri pe cicluri si pe profile de formare, cum este si firesc;
2. pe de alta parte, introducerea curriculum-ului la nivelul scolii da posibilitatea ca institutia scolara sa tina cont si de specificul ei, de interesele si optiunile elevilor, de nevoile comunitatii locale si de alti factori determinanti particulari.
Teoretic, strategic noua tendinta curriculara este pozitiva. Dar cum curriculumul are doua fatete: intentie si realitate, si in cazul nostru distanta dintre ele ramane inca destul de mare.
|
