Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ANALIZA FUNCTIONALA

sociologie




ANALIZA FUNCTIONALA

ARGUMENTE PENTRU ANALIZA FUNCTIONALA

- Cei doi factori determinanti ai schemei functionale, unde:

CF = cerintele functionale, spatiul functional in care se constituie E (fenomenul de explicat) si:

PA = posibilul actional al sistemului respectiv, in care E este o solutie posibila la CF.

PROBLEME ALE ANALIZEI FUNCTIONALE

Grafic 3.2 - Explicatia si predictia functionala


"Teoria balantei" a lui Fritz Heider (1958) ne ofera un exemplu de predictie exhaustiva a alternativelor functionale. Ideea centrala a teoriei balantei este ca in multimea de atitudini ale unei persoane trebuie sa existe o concordanta. Lipsa de concordanta creeaza tensiune, discomfort psihologic. In aceste conditii, persoana se va orienta, cu necesitate, spre reinstaurarea echilibrului, a balantei interioare. Cerinta functionala a sistemului "persoana" este deci concordanta dintre propriile atitudini. Pornind de aici, teoria face urmatoarea predictie: in conditii de dezechilibru atitudinal, persoana umana se va orienta spre refacerea acestuia, adoptand una dintre solutiile care ii stau la dispozitie. Heider ofera un caz simplu de asemenea lipsa de concordanta, in care sunt antrenate 3 elemente: P = persoana subiect, O = o alta persoana si X = un obiect oarecare, de exemplu, dansul. O situatie de echilibru atitudinal ar fi aici urmatoarea: P apreciaza O; P apreciaza X; O apreciaza X. Dezechilibrul atitudinal poate avea o configuratie de genul: P apreciaza O; O apreciaza X (ii place dansul); P nu apreciaza X (nu ii place dansul). In acest caz simplu, se poate face un inventar complet al tuturor posibilitatilor (alternative functional) de reinstaurare a echilibrului atitudinal. Si anume:

1. Schimbarea atitudinii fata de X; P conclude ca dansul nu este, pana la urma, o activitate chiar atat de neserioasa.

2. Schimbarea atitudinii fata de O: P conclude ca O, caruia ii place o activitate atat de neserioasa cum este dansul nu poate fi bun prieten, o persoana de incredere.

3. Schimbarea atitudinii lui O fata de X: P incearca sa-l convinga pe O ca dansul este o activitate neserioasa.

4. Misperceptia: lui O nu poate sa-i placa, asa cum pretinde, dansul atat de mult.

5. Minimalizarea: lui O poate sa-i placa dansul, dar acest lucru nu este chiar atat de important.

6. Disocierea: O este o persoana minunata, cu exceptia faptului ca ii place dansul.

Teoria face deci predictia ca persoana care experimenteaza un asemenea dezechilibru atitudinal, va recurge pentru a-l elimina la una dintre cele sase solutii, fara a putea preciza care dintre ele va fi selectata.

Sublinierea existentei unui repertoriu larg de solutii alternative sau substituite functional evita capcana postularii inevitabilitatii, una dintre criticile aduse schemei functionale clasice. Un element oarecare, desi indeplineste o functie necesara, nu este neaparat inevitabil. Este inevitabil sa fie adoptat un element din repertoriul de alternative functionale, dar care dintre ele va fi ales depinde de o multime de alti factori.

8. Cerinte functionale manifeste si latente. Am vazut ca in schema functionala este inclusa, ca una dintre presupozitiile fundamentale, afirmatia ca o cerinta functionala exercita in cadrul sistemului respectiv o presiune spre declansarea unei activitati orientative spre satisfacerea ei (axioma orientarii finaliste). Cu alte cuvinte, ea este manifesta. Sunt insa situatii in care o cerinta functionala nu exercita vreo presiune in sensul satisfacerii sale: este latenta. Doua asemenea tipuri de situatii care fac ca o cerinta functionala sa fie latenta pot fi formulate:

a. Lipsa posibilitatilor de satisfacere a respectivei cerinte functionale. Daca in posibilul actional al sistemului nu exista vreo posibilitate de a actiona in sensul satisfacerii cerintei functionale in cauza, aceasta va tinde sa treaca in latenta. Presiunea continua spre actiune ar fi in acest caz disfunctionala, sistemul orientandu-si energiile in alte directii. Aparitia posibilitatilor efective de satisfacere a cerintei functionale va regenera trecerea acesteia din latent in manifest. Este cazul multor procese de aparitie a noi necesitati.

b. Cand cerinte functionale mai importante pentru sistem nu sunt satisfacute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind tinute in stare de latenta. Pe masura ce cerintele functionale mai importante sunt satisfacute, celelalte cerinte functionale devin manifeste, in ordinea importantei lor.

A. Maslow (1968) ofera un exemplu clasic, de asemenea caz. In teoria sa a motivatiei, el considera dupa cum am vazut mai inainte 5 clase de necesitati care pun in miscare (motiveaza) comportamentul. Aceste clase de necesitati nu sunt egale ca importanta pentru persoana umana, ci formeaza o ierarhie: necesitatile de subzistenta sunt cele mai importante, urmate de cele de securitate, apartenenta si dragoste, stima si statut social, si, in fine, autoactualizare. Teza centrala a teoriei sale este urmatoarea: manifeste vor fi necesitatile din prima clasa de necesitati nesatisfacute a ierarhiei; necesitatile din clasele superioare chiar nesatisfacute, vor fi latente; pe masura ce necesitatile din clasele inferioare (dar mai importante) sunt satisfacute, necesitatile din clasele imediat urmatoare devin manifeste.

9. Problema relatiei obiectiv-subiectiv. Schema functionala permite considerarea aspectului activ al vietii sociale, a orientarii sale finaliste, dar intr-o modalitate non-idealista. Aici, comportamentul uman este determinat nu de structuri subiective, ci de configuratii strict obiective ale sistemelor sociale si umane. Schema functionala, dupa cum s-a vazut, nu cuprinde in ea ca elemente fundamentale nici o forma subiectiva. Subiectivitatea este pusa complet intre paranteze. Categoriile "obiective" ale schemei functionale (cerinte functionale, finalitati) sunt insa dublate de categorii "subiective" (scopuri, aspiratii, idealuri). Mai pe larg, relatia dintre structurile obiective si cel subiective ale modelului functional este analizata in alta parte (C. Zamfir, 1972). In cadrul schemei functionale se presupune ca subiectivitatea reprezinta un mediator al mecanismelor obiective, ea exprimandu-le pe acestea suficient de adecvat datorita proceselor practice de reglaj. Membrii colectivitatii constientizeaza destul de exact cerintele functionale ale organizarii vietii lor, le formuleaza ca necesitati, trebuinte, le pun ca scopuri si obiective de realizat. Ei reusesc sa gaseasca solutii adecvate functional, le adopta si le mentin atata timp cat acestea raspund efectiv cerintelor functionale ale sistemelor carora apartin. Analiza formelor subiective prin care sistemele sociale functioneaza reprezinta o directie importanta de dezvoltare a schemei functionale. Asupra acestei teme nu ma voi opri insa in aceasta lucrare. Unele aspecte vor fi tratate insa in Cap. 8.



Schema functionala prezentata in acest capitol descrie un model de sistem: sistemul finalist "deschis" in termenii lui L. von Bertalanffy, care isi orienteaza intreaga sa activitate in sensul automentinerii si dezvoltarii sale. M. Achim (1973) are dreptate sa considere, in acest sens, functia ca fiind fundata pe ideea de autoreglare. Analiza functionala reprezinta una dintre comportamentele de baza ale gandirii sociologice, existenta explicit sau doar implicit in practic orice incercare de explicare a fenomenelor sociale.




loading...








Document Info


Accesari: 4483
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )