IMPLICAREA GUVERNULUI IN PREVENIREA SI COMBATEREA VIOLENTEI DOMESTICE

IMPLICAREA GUVERNULUI ĪN PREVENIREA sI COMBATEREA VIOLENŢEI DOMESTICE

IV.1. Institutii guvernamentale cu rol īn prevenirea si combaterea violentei domestice

Violenta īn familie reprezinta o problema sociala extrem de grava, iar specialistii o considera o forma de tortura datorita caracteristicilor sale. Impactul social al violentei īn familie este extins, deoarece aceasta afecteaza nu numai victimele, dar si persoanele care sunt martore sau au cunostinta de situatii de violenta īn familie.

Violenta intrafamiliala sau violenta domestica este un fenomen social care ridica foarte multe probleme la ora actuala si pe care īl īntālnim la nivelul tuturor claselor sociale, fara exceptie.

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de sanse, īn calitate de autoritate responsabila si coordonator al domeniului, precum si alte autoritati ale administratiei publice centrale cu competente īn domeniul protectiei si asistentei sociale (Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, Autoritatea Nationalt pentru Persoanele cu Handicap) au principalele responsabilitati īn elaborarea politicilor si promovarea drepturilor sociale ale tuturor categoriilor de persoane vulnerabile.

Īnfiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei (ANPF) a reprezentat un pas īn sensul asumarii 444j97e de catre statul romān a responsabilitatii de constituire a cadrului institutional care sa permita punerea īn aplicare a masurilor de prevenire si combatere a violentei īn familie. Agentia are rolul de coordonare si integrare a tuturor eforturilor pentru combaterea si prevenirea fenomenului violentei īn familie. Pentru eficienta realizare a functiei de coordonare, a fost constituit Consiliul Consultativ al ANPF care cuprinde cāte un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Ministerului Justitiei, Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si al Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap. Misiunea acestui consiliu este de a facilita si eficientiza colaborarea si comunicarea dintre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei si alte autoritati ale administratiei publice centrale si locale. Agentia a semnat protocoale de colaborare cu alte institutii care au atributii īn domeniul combaterii violentei īn familie, precum si cu organizatii neguvernamentale relevante. Un astfel de protocol de colaborare a fost semnat īn martie 2004 īntre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei si Coalitia Nationala a ONG - urilor implicate īn programe privind violenta īmpotriva femeilor. Agentia colaboreaza de asemenea cu universitati de profil din tara, cu organizatii neguvernamentale de profil si cu Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romāne.

Ordinul comun nr. 384/306/993 din 12 iulie 2004 al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Internelor si Reformei Administrative si Ministerului Sanatatii reglementeaza modalitatea de colaborare dintre persoanele desemnate de aceste institutii, din structurile subordonate, si asistentii familiali īn prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta īn familie. Ordinul prevede īncheierea de protocoale de colaborare la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti īntre:

- Inspectoratele de politie;

- Comandamentele de jandarmi;

Directia de sanatate publica;

- Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie;

Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului;

- Serviciul de Probatiune;

Inspectoratul scolar;

Serviciul de Medicina Legala;

- Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei īn familie.

Astfel, s-a īncercat crearea, la nivel local, a unor parteneriate īntre reprezentantii autoritatilor si cei ai societatii civile, īn vederea colectarii informatiilor pentru realizarea bazei nationale de date si a identificarii cailor de colaborare si a resurselor disponibile la nivel local. Aceste protocoale nu se concretizeaza īnsa īntotdeauna prin actiuni comune efective.

Datele cu privire la victimele violentei īn familie sunt furnizate de catre compartimentele privind combaterea violentei īn familie din cadrul Directiilor de Munca, Solidaritate Sociala si Familie de la nivel judetean si vizeaza īn principal:

numarul de beneficiari, vārsta, sexul;

mediul din care provin;

nivelul de instruire;

ocupatia;

veniturile;

starea civila;

numarul de copii aflati īn īntretinerea lor;

relatia de rudenie cu agresorul;

frecventa si natura agresiunii;

- decesul victimei, dupa caz.

Īn practica, exista dificultati īn īnregistrarea si raportarea cazurilor violentei īn familie, care se datoreaza, mai ales, modalitatilor diferite īn care institutiile partenere culeg informatii despre victimele violentei īn familie. Acest fapt afecteaza, īn final, acuratetea statisticilor asupra fenomenului violentei īn familie elaborate si difuzate de catre Agentie. Ca urmare a acestor demersuri, Agentia a realizat "Harta nationalt a institutiilor active īn domeniul prevenirii si combaterii violentei īn familie", pe baza informatiilor primite din teritoriu si de la Coalitia Nationala a ONG-urilor implicate īn programe privind violenta īmpotriva femeilor. Astfel, se constata ca la nivel local exista o lipsa acuta de servicii de asistenta sociala destinate prevenirii si combaterii violentei īn familie.

Prin urmare colaborarea Agentiei cu autoritatile locale este insuficient consolidata, datorita lipsei unei implicari hotarāte a autoritatilor locale īn combaterea violentei īn familie. Nu exista servicii de prevenire si monitorizare a situatiilor de risc, servicii de asistare si recuperare a victimelor violentei īn familie sau servicii comunitare de supraveghere si reintegrare sociala. Interventia juridica este greoaie si birocratica, fara a promova protectia si recuperarea pe termen lung a victimei violentei īn familie.

Acoperirea īn mediul rural cu servicii īn acest domeniu, atāt publice cāt si private, este extrem de slaba. Frecventa cazurilor problematice care provin din acest mediu constituie un argument īn plus pentru necesitatea dezvoltarii acestor servicii. Initiativele societatii civile dedicate prevenirii violentei īn familie, desi notabile, trebuie dezvoltate īn continuare.

Importanta pe care o prezinta problema protectiei victimelor violentei īn familie, precum si modul īn care sistemul este organizat īn prezent necesita, pe de o parte, implicarea actorilor la toate palierele de guvernare si, pe de alta parte, o buna colaborare si comunicare īntre acestia. La nivel judetean, pentru ca directiile de specialitate sa-si desfasoare activitatea īn bune conditii, se impune ca celelalte institutii care sunt implicate īn rezolvarea unor probleme concrete (inspectoratele scolare, directiile de sanatate publica, inspectoratele de politie etc.), sa fie deschise si sa se implice activ. Comunicarea īn teritoriu īntre directiile teritoriale de munca, solidaritate sociala si familie si consiliile judetene este deosebit de importanta. Interventia serviciilor specializate depinde īn mare masura de modul īn care consiliile judetene percep problemele legate de violenta īn familie.

Īn ultima perioada au existat si tendinte īncurajatoare īn abordarea fenomenului violentei īn familie. A fost remarcata si colaborarea foarte buna a politiei cu Directia Generala de Asistenta si Protectia Copilului. Desi trebuie admis ca au fost create unele premise institutionale, sistemul nu este lipsit īnca de probleme si necesita numeroase īmbunatatiri. Ca si sistemul de protectie sociala īn general, sistemul de protectie a victimelor violentei īn familie sufera de subfinantare. Finantarea institutiilor de asistenta sociala si, cu atāt mai mult, a serviciilor de prevenire si reintegrare este vulnerabila īn situatii de criza si neclara īn privinta responsabilitatilor. Īnsa, īncepānd cu anul 2006, finantarea sistemului cu fonduri de la bugetul de stat se realizeaza pe baza Programelor de Interes National (PIN). Prin aceste programe au fost alocate resurse pentru sustinerea sistemului de servicii specializate prin finantarea īn parteneriat de proiecte destinate:

dezvoltarii si mentinerii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei īn familie;

- dezvoltarii serviciilor de probatiune pentru agresorii familiali.

Romānia traverseaza īn acest moment o perioada de continua transformare a sistemului de protectie a victimei violentei īn familie, perioada īn care se cauta cea mai buna formula de reformare si administrare a acestuia[1]. Demersurile sunt īntr-o continua evolutie, urmarindu-se atāt asezarea sistemului pe baze reale cāt si alinierea acestuia la cerintele europene īn domeniu. Trebuie luata īn considerare operarea de schimbari majore atāt la nivel legislativ cāt si la nivel institutional. Sistemul nu are īnca mecanisme bine puse la punct, care sa furnizeze solutii reale, astfel ca, de multe ori, aceste soluitii sunt mai degraba rezultatul unor improvizatii si adaptari decāt al unui proces decizional complet.

Sistemului institutional actual īi lipseste o abordare specifica si complexa, adaptarea procedurilor la nevoile victimelor si monitorizarea cazurilor de violenta īn familie, pentru a urmari daca actiunile intreprinse au avut rezultat. Se impune crearea unor standarde si instrumente comune care pot cuprinde informatii relevante si utile īn instrumentarea cu celeritate a cazurilor de violenta īn familie.

Este necesara colaborarea īntre specialisti si institutii care poate proteja si recupera victima violentei īn familie si poate duce la identificarea celor mai bune practici. Doar astfel se pot accesa resurse informationale si tehnice multiple care pot aduce un plus de acuratete īn stabilirea profilului si deciziilor de rezolvare a situatiilor de violenta intrafamiliala.

Consiliile locale, prin serviciul public de asistenta sociala, au raspunderea de a identifica si solutiona nevoile sociale ale comunitatii. Sunt responsabile pentru īnfiintarea si finantarea centrelor publice pentru adapostirea victimelor violentei īn familie, centrelor de recuperare pentru victime si centrelor de asistenta destinate agresorilor. Personalul specializat efectueaza anchete sociale īn scopul analizei situatiei sociale si economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor, avānd rol de diagnostic social. Īn practica, se observa nevoia asumarii mai concrete a atributiilor consiliilor locale īn ce privette:

- coordonarea īnfiintarii, organizarii si furnizarii serviciilor de prevenire si combatere a violentei īn familie īn concordanta cu nevoile sociale identificate;

- propunerea proiectului de buget anual pentru sustinerea serviciilor sociale īn domeniul prevenirii violentei īn familie

- asigurarea platii subventiilor aprobate pentru asociatii si fundatii care desfasoara programe de combatere a violentei īn familie.

Īn acest context, numarul adaposturilor publice īnfiintate īn conditiile legii nr. 217/2003 este deocamdata extrem de mic.

Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului sprijina accesul copilului si al familiei sale la serviciile si prestatiile destinate mentinerii copilului īn familie si protectiei acestuia. Serviciul public de asistenta sociala are rolul de a asigura, la nivel judetean, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti, aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala īn domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor vārstnice, persoanelor cu handicap precum si a oricaror persoane aflate īn nevoie. Serviciul public local are rolul de a identifica si solutiona problemele sociale ale comunitatii, inclusiv cele privind violenta īn familie, prin:

- finantarea sau cofinantarea institutiilor de asistenta sociala;

- dezvoltarea sau diversificarea, īn parteneriat cu ONG-uri, a serviciilor pe domeniul violentei īn familie.

De asemenea, la nivel local, unitatile sanitare sunt obligate sa īncheie acorduri de colaborare cu centrele pentru adapostirea victimelor violentei īn familie. Inspectoratele judetene scolare, respectiv Inspectoratul scolar al Municipiului Bucuresti identifica si

semnaleaza cazurile de abuz, neglijare, rele tratamente sau violenta care afecteaza copiii de vārsta scolara.

Asistentii familiali au atributii īn domeniul violentei īn familie si sunt asistenti sociali autorizati de Agentia Nationala pentru Protectia Familiei pentru a asigura asistenta specifica relatiilor familiale. Rolul asistentului familial este acela de a apara drepturile persoanelor afectate de violenta īn familie si de a promova modalitati concrete care sa asigure accesul facil la servicii specializate de protectie si asistare.

Īn activitatea pe care o desfasoara, asistentii familiali au urmatoarele atributii:

- identifica si tin evidenta familiilor īn care apar conflicte ce pot cauza violente;

- urmaresc desfasurarea activitatii de prevenire a violentei īn familie;

- identifica solutii neviolente prin legatura cu persoanele īn cauza;

- solicita sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situatiilor care genereaza violenta īn familie;

- monitorizeaza respectarea drepturilor persoanelor nevoite sa recurga la serviciile adaposturilor.

Potrivit articolului 14 din Legea nr. 217/2003, asistentii familiali instrumenteaza cazul īmpreuna cu persoana desemnata de Ministerul de Interne. Acesta este un mod de concretizare a unuia dintre dezideratele cele mai ambitioase ale legii, si anume promovarea echipei multidisciplinare īn instrumentarea cazurilor de violenta īn familie. Metodologia de colaborare inter-institutionala nu este īnca bine fixata, astfel ca, īn prezent, sistemul functioneaza fragmentat. S-au exprimat preocupari fata de faptul ca profesionistul care intervine īn cazurile de violenta īn familie se concentreaza mai mult pe rolul si functia sa īn interventie decāt pe lucrul īn echipa multidisciplinara. S-a mentionat de asemenea ca fiecare institutie actioneaza separat, secvential si cu interactiuni tangentiale ori bilaterale, nu multilaterale (de exemplu, colaborarea este una buna, bilaterala, īntre politist si procuror, una slaba īntre procuror si medicul legist - informatia circula unilateral - si una inexistenta īntre medicii de familie si furnizorii de servicii de tip adapost pentru victimele violentei īn familie sau asistentii sociali si medicii legisti). Īn aceste tipuri de cauze, o astfel de abordare poate conduce la revictimizare, abordare incompleta si nespecifica, securitate scazuta pentru victima si ignorarea nevoilor victimelor violentei īn familie.

Politia Romāna - diversificarea si accentuarea formelor de manifestare a agresivitatii īn familie reprezinta zona de actiune a Politiei Romāne. Aceasta institutie stabileste directii pentru a preveni, combate si descuraja infractionalitatea īn domeniu . Prin structurile din teritoriu, Politia Romāna:

- monitorizeaza starile conflictuale familiale existente, identifica si ia īn evidenta cauzele fata de care se va interveni prin supraveghere si atentionare, inclusiv prin sanctionarea celor īn cauza, cānd situatia o impune;

identifica si ia īn evidenta minorii aflati īn dificultate, mai ales pe cei care au fost victimizati de catre parinti sau rude apropiate ori care fac parte din familii dezorganizate, cu unul sau ambii parinti cunoscuti cu antecedente penale, alcoolici, bolnavi psihic sau toxicomani, cunoscuti ca avānd un comportament violent;

ia īn evidenta persoanele cu antecedente penale, alcoolice, bolnave psihic sau toxicomane, care au comis sau despre care se detin date ca savārsesc fapte de violenta īn familie, fata de care se vor efectua activitatile specifice ce se impun;

intervine prin cercetarea operativa, temeinica si cu fermitate a cazurilor de violenta īn familie, la a caror instrumentare va coopera cu parchetele si cu instantele judecatoresti.    Atunci cand se impune, va intreprinde demersurile necesare pentru arestarea preventiva a autorilor sau internarea acestora intr-o unitate spitaliceasca si va lua masuri de protectie sociala si de acordare a ingrijirilor medicale, in vederea vindecarii vatamarilor corporale suferite de catre victime.

In momentul actual, Politia Romana se afla intr-un proces continuu de adaptare a activitatilor sale specifice nevoilor comunitatii si de punere in acord a acestora cu dinamica normativa si institutionala. Serviciul de Prevenire a Criminalitatii si Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii au desfasurat o serie de programe de prevenire a violentei in familie, in parteneriat cu structuri guvernamentale si organizatii neguvernamentale, avand obiective precum:

sensibilizarea opiniei publice in legatura cu amploarea si gravitatea acestei probleme sociale (campanii de constientizare in randul populatiei, programe de educatie comunitara prin care s-a urmarit schimbarea mentalitatii si prejudecatilor populatiei, prin cristalizarea unor curente favorabile prevenirii si combaterii fenomenului);

identificarea, inregistrarea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie;

pregatirea politistilor pentru tratarea corespunzatoare a plangerilor victimelor violentei in familie;

elaborarea unei strategii comune in scopul de a asigura un sprijin efectiv victimelor, care sa implice toate institutiile cu care este nevoie sa se coopereze (parchetele, instantele, organizatiile neguvernamentale, institutiile de ingrijire medicala);

propuneri in domeniul legislativ, fie pentru elaborarea unor acte noi fie pentru completarea celor existente.

Din punct de vedere procedural, īn urma agresiunii, victima trebuie sa mearga la Institutul Medico-Legal pentru obtinerea unui certificat care costa 38 lei. In plus trebuie anuntata cea mai apropiata sectie de politie, in cel mult doua luni de la producerea agresiunii. In cazul in care au fost necesare mai putin de 60 de zile de ingrijiri medicale, femeia se poate impaca intre timp cu sotul ei, acest lucru inlaturand raspunderea penala a agresorului. Impacarea se va face in prezenta unor specialisti in medierea conflictelor. Specialistii spun, insa, ca de regula dupa impacare violenta va deveni si mai mare. Politistii care intervin pentru aplanarea conflictului au dreptul de a patrunde in locuinta cu forta, daca nu li se deschide usa. La cererea victimei, instanta poate obliga agresorul sa paraseasca locuinta.

In cazul in care     pericolul de agresare persista, politia poate indruma victimele violentei in familie spre adapostul cel mai apropiat. Acolo, victimele agresiunii si copiii acestora, vor beneficia de cazare pe o perioada determinata, masa, asistenta psihologica, juridica, medicala, si chiar de asistare in instanta. In cursul urmaririi penale sau a judecatii, instanta de judecata, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a savarsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru poate dispune, in mod provizoriu, masura interzicerii agresorului de a reveni in locuinta familiei.

Politistii recomanda victimelor ca, in momentul in care conflictul devine acut, sa stea cat mai aproape de usa. Daca sunt lovite, este bine ca victimele sa strige dupa ajutor si sa paraseasca locuinta. De asemenea, este binevenit sprijinul unui vecin de incredere care, atunci cand aude strigatele de ajutor, sa cheme Politia. Politistii au dreptul si obligatia sa intervina in orice caz de violenta in familie sesizat, chiar daca usa locuintei in care se aud tipetele nu este deschisa. Cei care sosesc la fata locului trebuie sa intocmeasca proces-verbal de constatare, sa asculte partile implicate in conflict, sa ia declaratii ale martorilor,sa ii aplice agresorului o amenda contraventionala pentru tulburarea linistii publice - daca este cazul, si sa indrume victima catre Serviciul Medico-Legal si spre adapostul cel mai apropiat - exista o serie de fundatii si asociatii specilizate care le ajuta pe victimele violentei in familie. Ei nu ar trebui sa plece fara a se asigura ca violenta nu se va repeta. Agentul o intreaba pe victima daca vrea sa depuna plangere, dar de cele mai multe ori aceasta si-o retrage ulterior. Doar daca persoana agresata nu isi retrage plangerea, politia va incepe sa adune probe, si in functie de numarul de spitalizare, agresorul poate ajunge in instanta. De cele mai multe ori politia este chemata sa intervina pe parcursul noptii cand cearta este sesizata mai usor de catre vecini.

4.2. Servicii sociale destinate victimelor violentei domestice

Persoanele victime ale violentei in familie sunt sistate in cadrul:

- centrelor pentru primirea victimelor violentei in familie, unde li se acorda protectie, ingrijire, gazduire si consiliere.

- centrelor de recuperare pentru victimele violentei in familie care asigura gazduirea, ingrijirea precum si reabilitarea sau reintegrarea sociala a acestor persoane.

- centrelor de asistenta destinate agresorilor asigura in regim rezidential sau semirezidential sau reintegrarea sociala a acestora, masuri educationale precum si consiliere si mediere familiala.

Centrul de urgenta pentru primirea victimelor violentei in familie este o structura de sprijin si interventie al carei obiect de activitate vizeaza prevenirea violentei in familie prin acordarea de servicii specializate, cresterea nivelului de trai al acestor persoane, constientizarea nevoilor si participarea activa in luarea deciziilor care privesc aceasta problematica.
Centrul de urgenta pentru primirea victimelor violentei in familie  a fost infiintat pentru a veni in completarea demersurilor politiei si a ingrijirilor medicale oferite in spital, pentru victimele violentei domestice, asigurand pentru acestea gazduire, consiliere si sprijin psihologic si juridic, asistenta sociala, pentru depasirea situatiei de criza. Primirea victimelor in adapost se face cu consimtamantul si la cererea acestora atunci cand izolarea de agresare se impune ca o masura de protectie. Gazduire in adaposturi a victimelor violentei in familie va fi pe o perioada determinata.

Serviciile acordate victimelor violentei in familie sunt: primire si gazduire pe o perioada cuprinsa intre 7 si 60 de zile, asistenta medicala si ingrijire, consiliere in vederea integrarii sociale (psihologica, juridica, profesionala, familiala, suport emotional), acompaniere in vederea obtinerii unor documente si acte de identitate sau stare civila, precum si a unor drepturi cu caracter social, facilitarea accesului la alte tipuri de prestatii si servicii sociale, servicii de informare asupra drepturilor sociale, asupra serviciilor disponibile pe raza localitatii respective, distribuirea de alimente, medicamente si materiale sanitare, distribuirea de materiale de promovare.

Primirea si asistarea in cadrul centrelor de recuperare se face pe baza evaluarii cazului de de catre persoane desemnate si numai cu acordul scris al victimelor.

Centru de recuperare asigura securitatea, ingrijirea, consiliere juridica si psihologica in vederea adaptarii la o viata activa, reintegrarea sociala si profesionala a victimelor.

Gazduirea in centrele de recuperare va fi pe o perioada determinata de maxim 30 de zile si numai in, si in cazuri exceptionale pana la 180 de zile.

Centrul Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violentei Domestice este infiintat in baza Legii 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie si este o unitate de asistenta sociala fara personalitate juridica, aflata in subordinea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, destinata sa asigure gratuit servicii sociale si asistenta specializata victimelor violentei in familie cat si copiilor acestora.[4] Familia este considerata de cele mai multe ori ca fiind cea mai importanta celula a societatii, femeia fiind liantul care o tine unita. Din pacate, femeile se confrunta cu cele mai flagrante incalcari ale drepturilor omului, in cadrul acestei structuri violenta impotriva femeilor detinand primul loc. Violenta familiala isi are originea in structura sociala, in obiceiuri, traditii, credinte care subinteleg superioritatea barbatului asupra femeii. Din nefericire si copiii sunt de multe ori victime ale violentei in familie, traind alaturi de mamele lor adevarate traume. De cele mai multe ori, victimele violentei nu sunt suficient informate in legatura cu drepturile lor si cu existenta unor posibile alternative la situatia de violenta.

Serviciile oferite de un astfel de centru sunt: adapost de urgenta pe o perioada determinata de timp, pana la depasirea situatiei de criza; cazare si hrana gratuite; asistenta sociala; consiliere psihologica; grup de suport; consultanta juridica; asistenta medicala; consiliere vocationala; intermedierea relatiei victimei cu alte institutii implicate in solutionarea situatiei acesteia.

Evaluarea complexa a femeilor victime ale violentei domestice se va face pe baza evaluarii sociale, situatiei materiale si financiare, situatiei morale si starii de sanatate a familiilor cu multi copii si, totodata, tinandu-se cont de cauzele care au condus la internarea acestora. Evaluarea se va realiza pe baza anchetelor sociale si a intalnirilor realizate de personalul Centrului, in colaborare cu alte autoritati publice sau institutii partenere ale DGASPC .

Beneficiarele acestui centru vor fi selectate in urma unor anchete sociale instrumentate fie de personalul Serviciului de Asistenta Sociala pentru Persoane Adulte aflate in Dificultate ( daca referirea cazului se va face catre acestia), fie de personalul Centrului (daca victima este acompaniata la centru de catre organele de politie sau de catre echipa de serviciu de pe linia de urgenta). De asemenea, se vor solicita informatii de la celelalte servicii din cadrul DGASPC si institutii colaboratoare: Politia, Directia de Sanatate Publica, Institutul de Medicina Legala, etc.

Primirea victimelor in adapost se va face numai la cererea si cu acordul scris al acestora si doar in caz de urgenta, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie, si este conditionata de locurile disponibile in centru.

In cazul in care victima este acompaniata la centru de catre organele de politie sau de catre echipa de specialisti din cadrul DGASPC (asistent social, psiholog) admisia acesteia se va face pe baza unui proces-verbal incheiat cu reprezentantii politiei si/sau pe baza unui referat de internare in regim de urgenta intocmit de catre specialistii DGASPC. Totodata, va da o declaratie pe propria raspundere, in care isi va exprima dorinta de a fi asistata in centru. Potrivit Ordinului 383/2004 prin care se aproba standarele de calitate pentru serviciile sociale din centrele pentru adapostirea victimelor violentei domestice, gazduirea in adapost va fi pentru o perioada determinata cuprinsa intre 7 si 60 de zile, cu posibilitate de prelungire pana la 90 de zile, iar in situatiile exceptionale pana la 180 de zile.

Intr-un centru destinat agresorilor, acestia beneficiaza de informatii legate de posibilitatea accesului la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare, tratamente asigurate de aceste centre. Un astfel de centru de asistenta are o echipa, formata din psihologi, asistentti sociali si un consilier juridic, care le ofera persoanelor care isi agreseaza familiile consiliere. Deocamdata la noi in tara exista doar trei astfel de centre destinate agresorilor.

Echipa multidisciplinara a Centrului pentru agresori va furniza urmatoarele tipuri de servicii specializate:

- consiliere psihologica: prin aceasta se īncearca scaderea tensiunilor conflictuale, depasirea barierelor emotionale si a problemelor pe care acestea le genereaza. Scopul este depasirea dificultatilor emotionale si relationale, sustinerea in situatii critice, gasirea unor solutii in situatii problematice, obiectivul central reprezentandu-l o mai buna adaptare la situatiile conflictuale. Terapiile care se adreseaza agresorului vizeaza atat familia ca atare, beneficiarul in mediul sau familial, cat si relatiile intrafamiliale propriu-zise; va fi oferita prin prestari servicii de consiliere si mediere.

- consiliere juridica: presupune informarea permanenta si eficienta a agresorilor asupra consecintelor de ordin juridic ce decurg din actiunile lor, subliniind cu precadere aspectele penale, efectele grave asupra propriei lor persoane, efectele negative asupra familiei si a comunitatii locale; va fi oferita prin prestari servicii de consiliere juridical.

- consiliere sociala: vizeaza aflarea situatiei in ansamblu a familiei persoanei agresive, avand ca instrument principal de lucru ancheta sociala; va fi oferita de catre asistentul social familial.

- consiliere si mediere a conflictului pentru partile implicate in vederea depasirii situatiilor de risc: vizeaza solutionarea conflictelor in cazul disputelor familiale, fiind un mod alternativ de solutionare a conflictelor, pe care fiecare parte, agresor - victima, trebuie sa-l aleaga in mod liber, fara forta coercitiva; va fi oferita prin prestari servicii de consiliere si mediere.

- consiliere in vederea asigurarii si facilitarii accesului agresorilor la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare: vizeaza facilitarea accesului la tratamente specializate, dupa caz, ca urmare a evaluarii facute de catre psiholog, urmandu-se un program de reabilitare stabilit de comun acord cu agresorul; va fi oferita prin prestari servicii de consiliere si mediere.

- servicii de informare si orientare: se va colabora cu autoritatile administratiei publice centrale si/sau locale in campaniile de promovare a serviciilor oferite in vederea combaterii fenomenului violentei in familie.