Cuprins
I.Introducere
1.Obiectivul cercetarii
2.Tema
II.Cadrul teoretic
III.Alegerea metodelor,tehnicilor,procedeelor de cercetare
IV.Populatia invetigata
V.Elaborarea ipotezelor
VI.Operationalizarea conceptelor din ipoteze
VII.Concluzii
VIII.Elaborarea instrumentului de cercetare
IX.Bibliografie
I. Introducere
Nici nu stiu cum sa incep.sunt atatea de spus despre droguri
si despre cauzele care ne fac sa ajungem la ele incat am impresia ca v-as
plictisi. Dar totusi, am sa vorbesc despre heroina si alcool in special, pentru
ca acestea sunt cele mai des folosite, in ultimul timp. Sunt si alte droguri,
cum ar fi marijuana sau hasis, dar acestea nu sunt asa periculoase si nu creaza
dependenta fizica. Despre heroina, care este cea mai 'la moda' si cea
mai periculoasa, zic eu, pot spune ca creaza dependenta chiar dinainte sa ne
dam seama - imediat. Si fizica si psihica. Dependenta fizica te face sa simti
dureri ingrozitoare in oase, ai 'nervi' in tot corpul, in special in
stomac, ca un fel de neliniste, agitatie (nu poti sta locului). Si starea
psihica este deplorabila, nimic nu e frumos in viata fara heroina, nu te poti
bucura, asa cum ai face in mod obisnuit, de nici un lucru. Dar dependenta
psihica este cea mai 'grea', pentru ca aceasta ne controleaza,
aceasta da 'ordine'si ajunglaacestcuvant..slabiciune.
Alcoolul este cam la fel, doar ca te pacaleste, deoarece el iti creaza
dependenta in timp, dar sigur, si, la fel, fara a-ti da seama. Este si acesta
foarte periculos, te face sa faci lucruri care poate nu-ti stau in caracter,
iti da curaj, chiar tupeu, si, de multe ori, te poate face sa-ti pierzi
mintile, pentru ca apoi sa regreti nespus ce ai facut.
Heroina nu, te tine perfect lucid, dar in timp devii alta persoana, lipsita de
viata. Alcoolul te schimba doar pe moment, heroina te schimba in timp. La fel
si marijuana, cocaina sau hasisulesti fericit pe moment dadoaratat!
In primul rand cauza este anturajul, cercul de prieteni in care
ne invartim, lipsa de comunicare cu cei apropriati iar apoi, pur si simplu,
pubertatea. Dar aceasta problema, a drogurilor, persista tot mai mult si de
aceea vreau sa spun ca este doar o amagire, doar o fantezie, crezand ca acestea
rezolva problemele. As vrea sa spun, pe scurt, ca este vorba de slabiciune.
Suntem slabi, noi toti cei care facem asta, sau am facut; fie ca e vorba de
heroina, alcool, hasis, cocaina, sau oricare alt drog. Tot un drog este, dar
sub forme diferite. Insa rezultatul e cam acelasi: dependenta si decadere
totala, pierderea personalitati.
1.Obiectivul cercetarii
Obiectivul cercetarii sociologice este acela de a afla influenta drogurilor asupra tineretului roman.
2.Tema
Dupa cum reiese din titlu tema pe care am ales-o pentru proiectul de cercetare este Influenta drogurilor asupra tineretului roman. Prin tema propusa, incerc sa clarific influenta lor asupra tineretului , utilizand tehnica explicativa.
II.Cadrul teoretic
Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri
de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumiteierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).
Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau 'benefice' pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa.
Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina.
In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.
Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra.
Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.
III.Alegerea metodelor si tehnicilor de cercetare
In incercarea mea de a explica cat mai bine aceasta problema , am realizat o cercetare transversala ce se bazeaza pe ancheta sociologica. Am utilizat metoda anchetei sociale si ca tehnica pentru realizarea acestui proiect am folosit chestionarul. Instrumentul de lucru este chestionarul ca lista de intrebari.
Am ales ca metoda de studiu ancheta sociologica deoarece am posibilitatea de a culege informatii bogate despre acest vast subiect, ajutandu-ma sa descriu si sa clasific cu usurinta acest fenomen social.
IV.Populatia investigata
Cercetarea nu are un esantion , desi ar fi indicat dar am dorit sa aflu si pozitia altor persoane intrucat consumul drogurilor de catre tineri este o problema mondiala .
V.Elaborarea ipotezelor
Ipoteza cercetarii mele este: Drogurile sunt o problema care nu trebuie tratata cu usurinta. Numarul tinerilor consumatori de droguri a crescut considerabil in ultimii ani.
VI.Operationalizarea conceptelor din ipoteza
Ce ne face sa incercam, ce ne facem sa continuam ? De ce ne complacem in aceasta situatie? E viata chiar ata de nenorocita? Ah da, ne lasam influentati, ne complacem, din comoditate, din lipsa de imaginatie dar ce facem de fapt? Ne distrugem!! Trebuie sa renuntam la aceste proaste obiceiuri din timp, pentru ca mai tarziu devin vicii de care cu greu scapam, mai ales daca nimeni nu ne supravegheaza. Cand te gandesti ca un lucru ata de mic, aparent, iti poate distruge viata .intr-un timp ata de scurt! Nu merita sa lupti un pic? De ce s-a ajuns aici? E foarte trist! E vorba de vieti! Nu se poate sa renuntam la viata pentru ceva atat de neinsemnat, de mincinos, si atat de distrugator! Intr-adevar, viata asta ne face asa, oamenii ne inraiesc, nevoile ne fac sa ne dorim acest stimulentdar daca suntem un pic maturi si contienti de gravitatea unei asemenea situatii vom afla ca nu acesta este raspunsul la ceea ce ne dorim. Nici un drog nu ne poate pacali!.sau poate doar pe moment, dar dupa aceea? Hai sa ne mai gandim!
Numeroase elemente existente in bere, vin sau anumite specii de ciuperci estompeaza bariera dintre alimente si substantele interzise, cunoscand efectele asupra organismului – minte si trup deopotriva. Dar iata cateva categorii de substante unanim acceptate ca droguri.
OPIUMUL (PAPAVER SOMNIFERUM) face parte din clasa opiaceelor (euforice). Se obtine din sucul secretat de tulpina, frunzele si capsulele imature ale unui anumit tip de mac. Are aspect de plastilina si culoarea cafeniu inchis. In medicina, se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic si ca materie prima pentru fabricarea legala a morfinei, a codeinei si a altor derivati. Narcomanii extrag morfina, apoi, prin acetilare, se obtine heroina. Opiumul se poate ingera ca atare sau sub forma de decoct, iar cel preparat se fumeaza de obicei, cu ajutorul unor pipe. Se confectioneaza o bobita de opiu care se expune la flacara (pentru a se inmuia), apoi se pune in cosul unei pipe speciale. Apoi consumatorul aduce pipa deasupra flacarii si aspira profund fumul care se degaja. Reziduul combustic, numit „dross” este conservat de fumator pentru reutilizare.
Efecte: Dupa starea dezagreabila a primelor pipe, provoaca o senzatie de euforie, cu exaltarea imaginatiei. Fumatorul are nevoie de imobilitate si de liniste pentru a atinge o stare contemplativa, odata cu o semi-amortire. Pe termen scurt, provoaca ameteli, varsaturi, cefalee, precum si o depresie a centrilor respiratori. Pe termen lung, apar disfunctionalitati organice (constipatie, pierdere in greutate si apetit), precum si o scadere a activitatii si a interesului individului. Pentru consumatorii obisnuiti, genereaza toleranta, dependenta psihica si fizica.
MORFINA este un derivat al opiumului, ca atare face parte din clasa opiaceelor. Poate fi ingerata oral, cand este sub forma de tablete, dar poate fi si injectata subcutanat, intramuscular sau intravenos; ultima varianta este cea preferata de dependenti.
Efecte: Anxietate, frisoane, constipatie, micsorarea pupilelor, crampe, stare depresiva, mancarimi, diaree, ameteala, iritatie, imposibilitatea de a urina, amorteala, rigiditate musculara, vise, stare exagerata de bine, crize de lesin, uscaciune a gurii, transpiratie, retentie de apa, inrosire a fetei, sedare, carcei si crampe, voma, tremur, sentiment de plutire, stare de rau, miscari musculare necontrolate, miscari necontrolate ale globului ocular, halucinatii, agitatie, stare de slabiciune, presiune prea crescuta sau prea scazuta a sangelui, dureri de cap, reactii alergice, dureri abdominale, pierdere a apetitului, gandire deviata, insomnie.
CODEINA face de asemenea parte din clasa opiaceelor. Se consuma pe cale orala, subcutanat, intramuscular sau rectal. Mai poate fi fumata dintr-o foita de staniol („fugarirea dragonului”), intr-o maniera folosita si la heroina.
Efecte: Alterarea perceptiei durerii in maduva spinarii si in creier. Afecteaza raspunsurile emotionale la durere, dar au si efecte stimulatoare, deoarece blocheaza transmitatorii neuro-inhibitori. Efecte pe termen lung: sangerari stomacale, vatamarea rinichilor si ficatului, mancarimi, constipatie, greata, mahmureala, pupile micsorate, vedere neclara, incetinirea ritmului cardiac, dezorientare, convulsii, halucinatii, depresii, probleme sexuale, agitatie, tremur.
HEROINA (Diacetilmorfina, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalina). Derivat semisintetic al morfinei, are culoarea alba, cenusie, roz sau bruna. Se injecteaza (subcutanat, intramuscular sau intravenos); sub forma de pudra, poate fi prizata sau fumata. Dupa 2001, consumul de heroina a explodat in Romania. Drogul s-a ieftinit dramatic, in urma razboiului din Afganistan. Provine in special din Iran si Afganistan, unde creste macul opiaceu.
Efecte pe termen scurt: pupile micsorate, pleoape cazute, stare de depresie, apatie, greata, dependenta fizica ultrarapida, voma, crampe, transpiratie, uscaciune a gurii, piele iritata, senzatie de greutate la extremitatile corpului, probleme cardiace si respiratorii, scaderea libidoului, carii, abcese, dinti cazuti, ten galben. Efectele dispar la cinci zile de la o ingerare. Efecte pe termen lung: rigiditate musculara, vene sparte, contractia vezicii biliare, constipatie, perturbarea vederii, complicatii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie. O supradoza de heroina poate provoca starea de coma sau chiar moartea.
COCAINA (Crack, coke, C, zapada, fulg, piatra). Face parte din clasa stimulantelor si se obtine prin extragerea chimica din frunzele de coca, cu ajutorul unui solvent precum petrolul sau kerosenul. Aspect: cristale bej sau brune; rafinata, cocaina este o pudra alba. Se consuma prizata, fumata (crack-ul este fumat in pipe de sticla) sau injectata. Cocaina privine din America de Sud, unde exista plantatii de coca.
Efecte: Extazul (care dureaza 15-30 minute) este urmat de o depresie profunda, irascibilitate, agitatie, oboseala mentala si o dorinta uriasa pentru urmatoarea doza. Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor, mucozitati, energie in exces, euforie, siguranta de sine, lipsa poftei de mancare, cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenta, instabilitate, panica, senzatie de persecutie, paranoia; imediat dupa doza: dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de cald/rece; cateva zile de depresie. Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agresiv, halucinatii (care pot provoca acte de automutilare, suicid, omor), dependenta psihica.
* Crack - Se gaseste sub forma unor pietre de culoare albicioasa, bej sau bruna; materia prima a crack-ului este cocaina. De cele mai multe ori, se fumeaza amestecat cu marijuana, in tigari obisnuite sau narghilele, insa poate fi si injectat sau ingerat. Duce foarte repede la dependenta, uneori chiar de la prima utilizare. In timpul inhalarii, vaporii sunt absorbiti rapid de plamani, iar substanta trece in sange, afectand sistemul nervos central dupa 6 sau 7 secunde. Consumatorul resimte brusc un flash intens care dureaza cateva secunde. Apoi apare o excitatie euforica ce poate dura mai mult de 5 minute, dupa care euforia se diminueaza in intensitate. In acest interval, consumatorul incearca o senzatie de putere, incredere in sine, crestere a dorintei sexuale si halucinatii. Dupa faza euforica, apare o puternica depresie; dupa senzatia de „inaltime” („high”), consumatorul resimte o accelerare a ritmului cardiac, tremuraturi, ameteli si diaree.
Efecte: anorexie, neliniste, confuzie cu manifestari paranoide sau chiar schizofrenoide. Pe termen lung, abuzul genereaza tulburari pulmonare grave, boli cardiace, pierdere in greutate, tulburari psihologice (paranoia). supradozajul amplifica efectele nefaste si poate duce la moarte. Folosirea curenta a crack-ului determina toleranta si dependenta fizica si psihica foarte puternica.
VII.Concluzii
Pana in 1990, auzeam de droguri doar la stirile externe sau in filme, astazi insa, drogurile s-au transformat intr-o realitate care ne afecteaza direct. Anul trecut, 32 de romani au murit din cauza drogurilor. Statistic, reprezinta cu 50% mai mult decat acum doi ani. Tot statistic, 350.000 de romani s-au drogat cel putin o data. 35.000 sunt dependenti si consuma regulat. Dintre acestia, 24.000 sunt concentrati in Bucuresti si sunt piata de desfacere a unei afaceri extrem de profitabile. Pentru injectabile, tinerii nu isi cheltuiesc banii pe seringi de unica folosinta: le re-folosesc pana cand acele se infunda. Cei mai multi se drogheaza din perioada liceului, dar sunt cunoscute si cazuri de copii de scoala generala intrati in sevraj. Povestea substantelor interzise nu se opreste aici, pentru ca acestea „se poarta” si in lumea show-business, mediatizata in orice publicatie, tineri care au trecut deja de varsta liceului si duc o viata aparent obisnuita, si chiar persoane labile din sfera medicala care au acces la aceste substante.
VIII.Elaborarea instrumentului de cercetare
Chestionar
Agentia X realizeaza o cercetare cu privire la influenta drogurilor asupra tinerilor. Colaborarea populatiei este esentiala pentru succesul activitatii noastre. Alegerea dvs. s-a facut pe cale statistica asa ca raspunsurile sunt confidentiale. Nu exista raspunsuri corecte sau gresite, ci doar opinii. Va multumim pentru colaborare!
MAI INTAI, NISTE INTREBARI DESPRE DUMNEAVOASTRA SI FAMILIA DUMNEVOASTRA
D1. SEXUL : 1. Masculin 2. Feminin
D2. OCUPATIA DVS. ACTUALA (PRINCIPALA) :
1. Agricultor 6. Elev, student
2. Muncitor (meserias) 7. Pensionar
3. Tehnician, maistru, functionar 8. Casnica
4. Ocupatii cu studii superioare 9. Acum sunt somer
5. Alta ocupatie, care anume? .. 10. Patron
D3. DIN CE AN AVETI ACEASTA OCUPATIE? ……….
D4. STATUTUL OCUPATIONAL:
1. Salariat 2. Pe cont propriu 3. Patron
D5. DOMENIUL DE ACTIVITATE :
1. Agricultura 5. Invatamant, cultura, cercetare, proiectare6. Sanatate
2. Industrie, constructii 7. Altele, care anume?
3. Transporturi, telecomunicatii .
4. Comert, turism
D6. PREGATIREA SCOLARA :
1. Fara scoala 5. Liceu
2. Scoala generala neterminata 6. Scoala postliceala
3. Scoala generala (7-8 clase) 7. Studii superioare
4. Scoala profesionala 8. Altele, care anume?
D7. NATIONALITATEA: 1. Roman 4. German
2. Maghiar 5. Alta, care anume?
3. Tigan (rrom) . . . . . . . . . ………………
D8. DOMICILIUL ACTUAL: 1. Rural 2.Urban
D9. VARSTA IN ANI IMPLINITI: ……………………ani
D10. STAREA CIVILA:
1. Necasatorit (nu a fost casatorit niciodata) 4. Separat2. Casatorit 5. Vaduv
3. Divortat 6. Alta situatie, care?
D11. PENTRU CEI CARE AU RASPUNS 1, 3, 4, 5, 6: AVETI UN PARTENER DE VIATA (CU CARE LOCUITI IMPREUNA, AVETI MENAJ COMUN)?
1. Da 2. Nu
D12. OCUPATIA ACTUALA A SOTULUI/PARTENERULUI (SOTIEI/PARTENEREI):
1. Agricultor 7. Elev, student
2. Muncitor (meserias) 8. Pensionar
3. Tehnician, maistru, functionar 9. Casnica
4. Ocupatii cu studii superioare 10. Acum este somer
5. Patron
6. Alta ocupatie, care anume?
D13. ATI CONSUMAT VREODATA NARCOTICE ? (UN SINGUR RASPUNS)
1.Da
2.Nu
3.NR
D14. CUNOASTETI PERSOANE CARE CONSUMAA CONSUMAT NARCOTICE? (UN SINGUR RASPUNS)
1.Da
2.Nu
3.NS
4.NR
D15. CONSUMATI REGULAT NARCOTICE?
DACA ATI RASPUNS 1 LA D13 RASPUNDETI LA D15
1.Da
2.Nu
3.NR
D16.CATI BANI ALOCATI LUNAR PENTRU ACHIZITIONAREA NARCOTICELOR?
1.Mai putin de 400Ron
2.Mai mult de 700Ron
3.NR
D17. CONSUMATI DROGURI RECREATIONALE?
1.Da
2.Nu
3.NR
D18. CE TIP DE DROGURI CONSUMATI CEL MAI DES?
1.Morfina
2.Codeina
3.Heroina
4.Cocaina
5.Amfetamine
6.Metamfetamine
7.Ecstasy
8.Canabis
9.Ciuperci Halucinogene
10.Fencyclidina
11.Nu consum
D21.CE POZITIE AVETI FATA DE CONSUMU DE DROGURI DE CATRE ADOLESCENTI ?
1.Cu totul de acord
2.Nu sunt de accord
3.Nici de acord nici impotriva
4.NS
5.NR
IX.BIBLIOGRAFIE CONSULTANTA
1. Bucurenci,Dragos: Ketamina un stil de viata, Bucuresti 2002
2. Aristide Loredana:Nasterea si moartea:viziune prin ciuperci,Timisoara 2007
|
