Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DESIGNUL CERCETARII

sociologie




DESIGNUL CERCETĂRII





Obiectivele si ipotezele cercetarii


Fenomenul de contact cu institutia penitenciara genereaza stari reactive de anxietate caracterizate prin note crescute la teste obiectivate prin tensiuni, iritabilitate, nervozitate, lipsa de īncredere īn propria persoana, reactii īnsotite de modificari neurovegetative.

Cunoasterea reactiilor psihoafective si comportamentale, a formelor de conflict manifeste si nemanifeste la contactul cu penitenciarul.

Masurile terapeutice si reeducative care se impun la nivelul perioadei de detentie, īn vederea ameliorarii structurilor de conflict si a unui tratament eficient.

Prin obiectivele propuse am īncercat sa verific īn ce masura conditiile din penitenciar influenteaza personalitatea detinutului. De asemenea prin studiu am rmarit stabilirea cauzelor care au dus la manifestarea comportamentelor reactive.

Ipoteza

Studiul de fata are la baza ipoteza conform careia exista o strīnsa relatie īntre conditiile specifice vietii penitenciare si comportamentul agresiv, manifestat prin volenta, la detinutii cu o structura afectiva labila.


Metodologia de cercetare


Metodele de lucru folosite īn realizarea studiului au fost urmatoarele:

Consultarea dosarului de penitenciar si a documentelor depuse la dosar;

Intervuri si discutii īn cadrul īntīlnirilor de grup;

Chestionarul pentru evaluarea starii de sanatate morala a detinutilor;(Anexa 1)

Fisa de anamneza individualizata;

Studii de caz;

Chestionarul 16P.F.

CHESTIONARUL 16 P.F. furnizeaza informatii esentiale referitoare la structura personalitatii subiectilor investigati. Este alcatuit din 187 de itemi care urmaresc evidentiera a 16 trasaturi de personalitate(factori de personalitate de prim ordin), si patru factori de ordinul doi (obtinuti din cei 16 factori de personalitate prin calcul). Īntrebarile sunt formulate astfel īncīt sa premita trei variante de raspuns(afirmativ, negativ si nedecis), exceptie facīnd factorul B care solicita un sungur raspuns, cel corect.

Cei 16 factori de personalitate vizati, dispun de un numar inegal de itemi (13-26), īn functie de compexitatea si dificultatea de a putea fi surprinsi prin modul de formulare al acestora. Anumite trasaturi de personalitate mai complexe si mai dificiil de surprins si evidentiat, necesita un numar mai mare de īntrebari, adresate dir perspective diferite.

Chestionarul a fost īntocmit astfel īncīt sa reduca pe cīt posibil riscul simularii deliberate, majoritatea īntrebarilor fiind indirecte, legate de aspecte carora subiectul nu le sesiza relatia cu īnsusirea de personalitate vizata, dar despre care se stie prin studiul corelatiilor ca o testeaza. Īnainte de aplicarea chestionarului 16 P.F. lotului din subiecti, au fost citite instructiunile cu privire la folosirea acestuia. Foile de profil rezultate īn urma despuierii rezultatelor se gasesc īn AnexaII(numai a celor ales pentru studiu de caz).


Populatia si esantionul investigat


Categoria de detinuti aleasa pentru studiul de fata este cuprinsa īntre 18-21 ani Dupa consultarea dosarelor de pentenciar au fost alesi 30 de detinuti(din categori celor cu delicte grave). Din acesti 30 de subiecti 2 au refuzat sa participe, 3 au fost transferati, īntre timp, la alt penitenciar, iar 5 au fost respinsi pentru ca nivelul foarte scazut de pregatire nu le permitea sa completeze chestionarele. Cei 20 de detinuti investigati au constituit lotul de studiu, ale caror caracteristici vor fi prezentate īn continuare.

actul infractional: cu furt particular;

- 10 cu tīlharii prin violenta;

- 5 cu viol;


din cei 20 de subiecti: -12 recidivisti (delicte cu profil infractional similar);

  -8 la prima abatere;


nivelul de scolarizare: -8 au terminat scoala elementara;

-5 au terminat 7 clase;

-3 frecventau cursurile clasei a VI-a īn penitenciar;

-4 au terminat 8 clase.


mediul de provenienta: -11 provin din familii dezorganizate(divort,

alcoolism sau separati);

-2 provin din familii cu un membru traind īn concubinaj;

-5 din familii īn care parintii traiesc īmpreuna, dar au

un nivel scazut de instructie si lipsesc conduitele     educative elementare(certuri, violenta);

-2 din familii cu unul din parinti decedat.

datele culese din fisele medicale depuse la dosarul de penitenciar releva urmatoarele:

  -4 dintre detinuti au suferit īn copilarie traumatisme cranio-cerebrale;

-3 au fost internati la Spitalul Universitar de Psihiatrie Socola pentru ca prezentau tulburari de comportament(la scoala si īn relatiile cu cei din jur);

  -2 dintre ei consumau alcool fercvent;

-l 1 au refuzat expertiza medicala.

factorii extrafamiliali: -9 subiecti au participat la savīrsirea de delicte īn grup;

-8 fercventau cercuri de prieteni cu antecedente penale;

  -3 cu abandon scolar.

īn ceea ce priveste mediul de provenienta: -9 provin din mediul urban;     -6 provin din mediul rural;

  -5 sunt transferati din mediul rural   īn cel urban.


4.4 Desfasurarea cercetarii


Studiul a avut loc īn Penitenciarul Iasi si s-a desfasurat īn perioada:


Īn primele doua saptamīni am consultat dosarele de pentenciar ale fiecarui subiect.

Īn urmatoarea saptamīna a avut loc īntīlnirea cu cei propusi pentru studiu (30 de subiecti), īn incinta clubului din penitenciar. Dupa discutiile purtate cu acestia, am stabilit programul urmatoarelor īntīlniri cu cei ramasi (20 de subiecti). Īntīlnirile urmau sa aiba loc o data pe saptamīna joi de la 10.00-12.00. Programul s-a desfasurat astfel:

  • īn urmatoarele 4 īntīlniri au avut loc discutii individuale cu subiectii pentru completarea fisei de anamneza si pentru prezentarea problemelor cu care se confrunta, adica adaptarea la regimul de detentie, relatiile cu ceilalti colegi, sefi, planurile de viitor si propunerile acestora pentru ameliorarea situatiei.
  • pe timpul vacantei de iarna nu au avut loc īntīlniri din cauza programului de pregatire pentru sarbatorile de sfīrsit de an ce se desfasurau īn penitenciar.
  • Pe am reluat īntīlnirile pentru continuarea activitatilor. A urmat aplicarea chestionarului care evalua starea de sanatate morala a detinutilor.
  • īn urmatoarea saptamīna s-au desfasurat discutiile pe marginea rezultatelor obtinute la chestionar.
  • Discutiile au continuat si la urmatoarea īntīlnire cīnd li s-a cerut sa exprime fiecare īn scris īn ce se asteapta de la aceste īntīlniri.
  • Pe 27.01.2000 a urmat aplicarea chestionarului de personalitate 16 PF.
  • Pe 03.02.2000 confirmarea sau infirmarea rezultatelor obtinute de fiecare la test. Fiecare urma sa-si exprime parerea despre persoana sa si imaginea sa īn fata celorlalti.
  • Pe 10.02.2000 fiecare a luat cuvīntul pe rīnd, povestind un eveniment important din perioada detentiei. Īntr-o prima faza s-a simtit reticenta unor subiecti care īn final au fost antrenati de relatarile colegilor lor.
  • Īn penultima īntīlnire subiectele de discutie au fost propuse de acestia, si anume cum ar trebui sa fie relatia dintre ei si personalul penitenciarului, despre pedepsele primite si ordinea din interiorul institutiei.

La ultima īntrevedere fiecare si-a exprimat īn scris opiniile despre īntīlnirile avute, care erau asteptarile fiecaruia si ce s-a realizat, daca ar fi dispusi sa participe si la alt fel de reuniuni cu scop educativ sau cultural.


Rezultatele obtinute si interpretarea lor


Din compararea datelor obtinute din dosarul de penitenciar, anamneza, discutiile cu grupul, cu datele obtinute la chestionarul pentru evaluarea sanatatii morale au rezultat mai multe concluzii.

Reiterarea acestor conduite se desfasoara pe fundalul imaturitatii comportamentale, a factorilor sociali care īnlesnesc inadaptarea: deregrarile severe din structurile familiale(stari de conflict, alcoolism), dificultatile de adaptare īntr-o structura scolara, precum si atitudinea diferentiata īn colectivitate fata de fostul condamnat. Acest aspect a fost sesizat īn raspunsurile subiectilor la chestionarul care viza "Atitudinea fata de viitor" 78,38% au recunoscut ca perioada petrecuta īn detentie nu a influentat īn rau viata sa, iar 21,62% nu au fost de acord, raspunzīnd cu nu. Atunci cīnd au fost īntrebati ce anume i-ar īmpiedica dupa detentie sa se afirme majoritatea au raspuns ca avīnd cazierul patat vor īntīmpina greutati īn gasirea unui loc de munca.

Cei care resimt mai puternic acest sentiment de izolare sunt recidivistii 78,38% īn comparatie cu nerecidivistii care fiind la prima abatere nu constientizeaza prea bine acest aspect 58% (rezultatele obtinute se afla īn Anexa III).

Iresponsabilitatea sau incapacitatea de a-si asuma delictul comis reiese din rezultatul obtinut la chestoinarul "Atitudinea fata de lege" 75,67% din recidivisti au recunoscut ca īn cazul lor legea nu a fost aplicata corect, iar din nerecidivisti 63% au raspuns ca "da", iar 37% au raspuns "nu".

La "Reprezentarea de sine" s-a obtinut un procentaj ridicat 70,82% cu raspunsuri de "da" la itemul "Niciodata nu am avut remuscari" si 29,72% de "nu" (la recidivisti); la nerecidivisti 55% au raspuns cu "da" si 45% cu "nu".

Faptul ca subiectii majoritari nu-si recunosc nevinovatia si nu au remuscari poate fi o consecinta a slabei structuri a Eului, care prin negarea faptelor comise gaseste calea autoapararii.

Refuzul de a-si face planuri de viitor (post-detentie) este demonstrat de faptul ca 83,79% dintre subiecti au raspuns ca atunci cīnd esti īn penitenciar nu trebuie sa te gīndesti cum va fi viata dupa eliberare(recidivisti), iar nerecidivistii 77% au raspuns de asemenea cu "da". Un procentaj semnificativ 43,24% a fost obtinut la itemul "Cred ca traiesc degeaba", la care au raspuns afirmativ recidivistii, iar nerecidivistii au raspuns "nu" īn proportie de 77%. Se observa ca la acestia din urma, optimismul este mai pronuntat, poate si din cauza ca nu au experientele negative ale recidivistilor.

Noua subiecti din cei interogati au comis infractiuni sub influenta alcoolului si īn grup. Doi dintre detinuti au comis delictele tot sub influenta alcoolului, dar actiontnd singuri, iar 9 detinuti au savīrsit delictele nefiind sub influenta alcoolului (singuri sau īn grup). Cei care au participat la comiterea de delicte īn grup (sub influenta alcoolului) nu au fost īn masura sa raspunda īn conformitate cu justificarile colegilor de fapta. Au indicat aceeasi motivatie, conformarea la normele si "valorile" grupului sau pur si simplu "nu stiu" de ce au facut-o.

Aceasta inabilitate īn cunoasterea interpersonala ca si saracia comunicarii īn interiorul grupului dovedeste caracterul nestructurat, īntīmplator, de moment al bandei de tineri, constituita uneori la un pahar de vin.

Pentru subiectii aflati la primul contact cu penitenciarul, se pot schita cīteva elemente privind starile reactive ale acestora. Īn primele zile se observa multiple transformari somatice: slabesc, au insomnii, plīng, au dureri ale membrelor inferioare, dezorientati īn timp, etc.

socul depunerii este direct proportional cu dezordinea emotionala preexistenta detentiei, cei cu un Eu mai slab, cei imaturi pe plan afectiv si social, cei bolnavi, īn general, sufera mai mult.

Pentru exemplificare am ales urmatoarele 5 studii de caz care releva mai bine starile reactive ale subiectilor.


STUDIUL DE CAZ NUMĂRUL 1


Date personale:

F.D.- recidivist

Vīrsta: - 20 ani

Domiciliul stabil: - Bosanci, Jud. Suceava

Īncadrarea juridica si pedeapsa: - complice la tilharie / 5 ani

Nationalitate: - roman

Sex:   - masculin

Vīrsta comiterii primului delict: - 16 ani

Vīrsta comiterii ultiinului delict: - 18 ani

Statutul marilal: - necasatorit

Nivel scolarizare:   - scoala generala

Momentul comiterii faptei: - 26.03.2001

Mediul de origine: - rural

Consum de alcool: - frecvent

Fapta comisa

Īn seara zilei de 16.06.1998, īmpreuna cu alti prieteni au urmarit o batrīna care se īntorcea acasa si īn scara blocului i-au furat geanta īn care se aflau 800000 lei, dupa care au fugit.

Istoria infractionala: prima infractiune 16.04.1996 a fost un   furt prin violenta;

2. tīlharie prin violenta (26.03.2001)

Istorie personala: La vīrsta de 7 ani a suferit un traumatism cranio-cerebral, iar la 12 ani a fost internat la Spitalul Universitar de Psihiatrie cu diagnosticul psihopatie instabila.

Evenimente socio familiale cu rezonanta negativa pentru detinut:

Provine dintr-o familie conflictuala, tatal alcoolic, mama bolnava de T.B.C. Neīntelegerile din cadrul familiei sunt frecvente, determinīndu-l sa plece de acasa, intrīnd īn grupuri cu antecedente penale.

Comportamentul īn penitenciar:

Ajuns īn penitenciar, īnca din primele zile manifesta tendinte de dominare, mai īntāi prin agresiune verbala, apoi trece la distrugerea obictelor celorlalti colegi de celula. Sanctiunea nu are nici un efect, el continuīnd sa sparga geamuri si sa distruga obiectele colegilor sai de camera. Izolat de ceilalti detinuti intra īntr-o stare de mutism la īnceput, apoi īsi īndreapta agresiunea verbala asupra cadrelor responsabile cu ordinea. La iesire din izolare loveste īn ceilalti detinuti provocīndu-le rani. Doar dupa a treia luna de detentie, detinutul se liniste cīnd este trimis la activitati productive. Regresiunea desemneaza reīntoarcerea individului la forme de conduita primitiva si renuntarea la orice īncercari de constructie īn rezolvarea problemelor. Se observa o stare de inertie totala, preocuparile detinutului sunt atenuate.

Toate aceste manifestari comportamentale sunt cauzate de:

Īmpreuna cu alti 4 prieteni au acostat o minora si au dus-o acasa la unul dintre acestia unde a fost supusa la viol si diverse perversiuni sexuale

Istoria personala:

S-a nascut īntr-o familie cu 7 frati mai mari si o sora mai mica. Unul dintre fratii mai mari este detinut pentru talharie.Ceilalti sunt casatoriti, mai putin sora. Tatal, fost strungar , actualmente somer, mama croitoreasa. Comportamentul tatalui īn familie este de cele mai multe ori violent, cauza fiind imposibilitatea de a-si procura alcool pentru ca familia nu dispune de suficiente resurse materile. Certurile din familie sunt frecvente ceea ce-l determina pe M.S. sa plece de acasa. O perioada locuieste īmpreuna cu un verisor, prin intermediul caruia intra īn cercul de prieteni al acestuia. Relatiile cu acestia īsi vor pune amprenta asupra subiectului, īn sensul ca īl vor determina sa participe la diverse furturi si tīlharii pentru a-si cīstiga existenta. Din relatarile acestuia reiese ca parintii nu īi simt lipsa de acasa. Vizibil afectat de situatia īn care a ajuns, realizeaza abia īn penitenciar ca viitorul lui este compromis.

Comportamentul īn penitenciar:



La īnceput violent cu ceilalti, apoi se linisteste. A refuzat sa urmeze scoala din penitenciar si de asemenea nu participa la munca. Prin firea sa rece si dificila nu a reusit sa-si faca multi prieteni īn afara de doi colegi din camera. Nu īsi recunoaste fapta, sustinīnd ca cei cu care se afla īn seara savīrsirii delictului au avut ceva cu el si l-au īnvinuit pe nedrept. Afirma ca asteapta sa scape de pedeapsa pentru a se putea razbuna pe acestia. Din dosarul de penitenciar a rezultat ca subiectul a avut abateri de comportament si la detentiile anterioare. A fost surprins īntretinīnd raporturi sexuale cu un alt coleg de camera. Īn urma acestui incident, a fost izolat de ceilalti si pedepsit. Din discutiile avute cu acesta a reiesit ca acesta nu recunoaste, sustinīnd ca ofiterul de serviciu pe atunci a avut ceva cu el si a vrut sa īl mute īn alta camera.

Limbajul violent al lui M.S. chiar si cu colegii de camera care participau la discutiile īn grup a dus la concluzia ca acesta pentru a se apara de orice ofensa recurge la mijloace mai putin morale. Incapacitatea de a-si asuma raspunderea influenteaza comportamentele sale reactive.

La chestionarul de personalitate 16 P.F., subiectul a obtinut urmatoarele note:

La factorul A de personalitate prin punctajul obtinut,nota 1 , releva o puternica tendinta schizotimica cu urmatoarele trasaturi: detasare, rezerva, tendinta critica, scepticism, rigiditate si dispret. Exigent si rigid īn normele personale, individul poate ajunge un critic si opozant dur.

Factorul B care vizeaza nivelul intelectual, prin nota obtinuta- 3, exprima o inteligenta discreta, o gīndire concreta cu īnclinatii spre interpretarea concreta a fenomenelor care poate fi rezultatul unei instruiri educative neadecvate.

Factorul C raspunzator de forta Eului, are la subiectul de fata valoarea 3 care exprima un dezechilibru īntre emotivitatea exagerata si maturitate, īnclinānd mai mult spre prima parte.

Factorul E prin valoarea 9 care s-a obtinut amplifica caracterul independent, tendinta de a face ce doreste, oponenta si autoritarismul.

Factorul F care vizeaza expansivitatea, prin nota obtinuta-7 arata tendinta spre indiferenta (cu privire la ceilalti), nepasarea, entuziasmul (īn planurile personale) si impulsivitatea.

Factorul G se refera la forta SupraEului si la regulile de convietuire sociala, iar prin nota foarte sazuta-0, arata oportunismul, ocolirea regulilor si legilor, lipsa simtului datoriei sau tendinta de delasare si neglijenta.

Factorul H cu valoarea notei 8 exprima īndrazneala, spontaneitatea, cu o puternica rezonanta afectiva.

Factorul I scoate īn evidenta prin nota 5 echilibrul celor doua extreme; din acest punct de vedere subiectul se alinia īn limitele normale.

Factorul L vizīnd īncrederea- suspiciunea la subiectul īn discutie scoate īn evidenta suspiciunea, rigiditatea si interesul fata de propriile probleme- nota 9.

Factorul N se refera la bipolaritate, clarviziune- naivitate; prin nota 10 rezultata, arata ca subiectul prezinta un īnalt grad de abilitate, subtilitate, perspicacitate, interes si viclenie.

Factorul O de personalitate ofera informatii asupra calmului- nelinistii. Nota 9 arata acea latura a subiectului plina de agitatie, neliniste si aparitia nelinistii infantile īn situatii dificile.

Factorul Ql pune īn evidenta radicalismul- conservatorismul; nota 6 indica o slaba tendinta spre sesizarea critica a ceea ce este vechi, libertate īn gīndire si actiune.

Factorul Q2 surprinde atitudinea de dependenta- independenta fata de grup. Nota obtinuta 1 arata ca īn tot ce a īntreprins subiectul, a fost influentat de conduitele delincvete ale "prietenilor".

Factorul Q3 se refera la integrare. Subiectul prezinta un slab autocontrol al conduitelor sale, conflicte cu sine, cedarea īn fata impulsurilor si negijarea cerintelor vietii sociale - nota 2.

Factorul Q4 pune īn evidenta puternica īncordare, frustrarea si surmenajul subiectului prin nota 9 obtinuta.

Comportamentul reactiv al subiectului scos īn evidenta prin rezultatele obtinute la chestionarul 16P.F. si din observarea manifestarilor acestuia īn grup este greu de controlat. Ca si īn cazul celorlalti subiecti, prezentati anterior, este nevoie īn primul rīnd de un interval mai mare de timp īn care sa se desfasoare actiuni reeducative sau formative si recuperatorii, cu ajutorul cadrelor specializate.


Analiza si interpretarea datelor relevante ale cercetarii


Nivelul ridicat al frustrarii care este prezent sub diferite forme la toti subiectii, relevat de factorul de personalitate Q4, acestia obtinīnd īn bloc note foarte ridicate, cuprinse īntre 7 si 10 ( vezi foile de profil de la Anexa 4) este rezultatul experientei afective esuate, o traire mai mult sau mai putin dramatica a nereusitei. Astfel frustrarea se manifesta printr-o emotivitate crescuta fiind gradual conditionata de temperamentul individului, de structura sa afectiva si de formula echilibrului afectiv. 3 dintre subiectii carora li s-a aplicat 16P.F. au obtinut note mici la factorul C: 1,2,4.

Starea de frustrare prin emotionalitatea crescuta pe care o induce genereaza īncalcarea regulilor si normelor existente īn penitenciar. Intoleranta la frustrare apare īn urma unei capacitati reduse de depasire a situatiilor frustrante. Īn momentul īn care are loc confruntarea cu un obstacol se manifesta o tensiune afectiva care īl poate calauzi pe individ pe o cale ilicita cu manifestari autoagresive si o cale pasnica care duce la obtinerea aceluiasi scop.

Acesti indivizi obisnuiti sa obtina cele necesare prin mijloace imorale continua si īn penitenciar sa recurga la aceleasi scheme comportamentale. Aceste aspecte au fost scoase īn evidenta prin notele foarte scazute obtinute la factorul de personalitate G: doi subiecti au obtinut nota 2, doi cu notele 3 si 4, iar unul nota 0.

Īn ceea ce priveste capacitatea de integrare, rezultatele cele mai relevante au fost obtinute la factorul Q3: doi subiecti cu nota 1, unul cu nota 0, un subiect cu 2, si doar unul cu 8. O cota īnalta s-a obtinut si la factorul Q4: doi detinuti cu nota 9, doi cu nota 7si unul cu nota 10. Excesul de energie psihica neinvestita eficient a dat nastere frustrarilor, agitatiei si irascibilitatii. Pentru a se elibera de aceasta energie detinutii recurg la actiuni violente, care aduc abateri de la disciplina si norma. Luānd īn consideratie vīrsta subiectilor 18-21 ani, vīrsta la care se petrec cele mai mari

transformari psihice si fizice contribuie īntr-o masura mai mare sau mai mica la dezechilibrele acestora.

Negasind sprijin īn familiile lor dezorganizate, renuntīnd la scoala, cercurile de prieteni cu inductie negativa pe care le frecventeaza si īn final mediul penitenciar īn care au ajuns (mediu care īn loc sa reorienteze comportamentele delictuale, de fapt le amplifica), toate acestea actioneaza asupra individului ca niste factori de dezorientare si de amplificare a comportamentelor acestora.

Dupa cum se poate observa si din rezultatele obtinute la chestionarul care viza sanatatea morala a detinutilor: 83,79% dintre recidivisti afirma ca atīta timp cīt sunt īn penitenciar nu se gīndesc la cum va fi viata lor dupa eliberare; 77% dintre nerecidivisti sustin aceeasi idee. Justificarile acestora vis-a -vis de cele afirmate se opresc la: nesiguranta viitorului si la faptul ca dupa detinere multe depind de atitudinea celor din jur. 54,06% dintre recidivisti recunosc faptul ca atitudinea lor post- detentie depinde īn mare masura de cei din jur; 57% dintre nerecidivisti sustinīnd acelasi lucru. La itemul "Nu doresc sa-mi scrie nimeni" (īn sensul de a nu avea contacte cu exteriorul) s-au obtinut urmatoarele procentaje. 51,35% dintre recidivisti au raspuns afirmativ, iar 62% din nerecidivisti au dat aceleasi raspunsuri.


CONCLUZIILE CERCETĂRII


Tot ce am prezentat īn aceasta lucrare sper sa fundeze suficient ideea ca problematica domeniului penitenciar apartine īntr-o mare masura psihologiei, de altfel dat fiind specificul acestei institutii, nici un membru al personalului nu poate fi īn mod strict un functionar, aceasta atīt din cauza dimensiunii umane a activitatii cotidiene, cīt si a faptului ca sarcina este nestructurata pentru cea mai mare parte a personalului.

Ar trebui ca penitenciarul sa organizeze pedeapsa conform unui proiect de transformare a personalitatii detinutilor, dar de-a lungul timpului, penitenciarul a evoluat de la "ceremonia" suferintei ascunsa de o arhitectura masiva si aparata de secretul administrarii, la o penalitate nediferentiata, abstracta si confuza.

Cresterea numarului de detinuti este determinata de sporirea violentei si mai putin de cresterea criminalitatii īn general. De aceea detinutii nu reprezinta īntreaga populatie delincventa, ci mai ales infractorii cei mai vulnerabili la controlul social: minorii, etc.

Penitenciarul este o instutitie patogena care depersonalizeaza individul si īl face sa devalorizeze lumea si pe sine īnsusi, si ce este mai rau, permite obisnuirea cu acest mediu. Efectele succesului sau esecului tratamentului penitenciar trebuie privite cu toata atentia deoarece ele pot difuza si īn anturajul celui abia eliberat din īnchisoare.

Venirea īn penitenciar tulbura echilibrul personalitatii printr-o tripla reducere: a spatiului de viata, a timpului personal ( suspendarea viitorului si relativizarea trecutului) si a comportamentului social de izolare si abandon. Stresul prelungit īn faza de ancheta, intrarea īntr-o colectivitate de anonimi, controlul rigiros al conduitei, dependenta de personal, densitatea umana, favorizeaza aparitia si cronicizarea conduitelor agresive.

Inexistenta nici unui spatiu presonal, absenta unui refugiu, a sta zilnic 17 ore treaz īntr-o ambianta monotona, epuizarea subiectelor de discutie conduc frecvent spre caderi afective, degradarea imaginii de sine si desigur la adaptari patologice.

La detinuti instinctul teritorialitatii este inhibat pentru ca nu īsi pot marca teritoriul care le-a fost atribuit (patul deseori este īmpartit cu alt detinut); valorizarea spatiului de viata este devastata de amploarea frustrarilor īnregistrate la nivelul tuturor celorlalte nevoi; agresivitatea are si alte forme de manifestare mai putin vizible cum ar fi: crearea dependentei, manipularea informatiilor, distribuirea pachetelor cu alimente, īmpiedicarea unora sa participe la activitatile recreative, īnsusirea hainelor penale aflate īn cea mai buna stare, etc.

Chiar daca venirea īn penitenciar este un esec de viata dupa o perioada, detinutii reconsidera īn general tehnicile de conservare a propriei vieti, devenind mai agresivi, consumīnd īn mod excesiv drepturile pe care le au, acestea avīnd un rol compensator pentru toate frustrarile inerente statutului de detinut.

Instabilitatea emotiva ce se asociaza frecvent cu agresivitatea, duce la manifestarea de comportamente violente. Fenomenul de agresivitate rezida īn acele forme de comportament ofensiv consumat pe plan actional sau verbal, care constituie o reactie disproportionata la o opozitie reala sau imaginara.

Exista o neconcordanta īntre sarcinile concrete pe care le īndeplineste un gardian si statutul formal prevazut de actele normative: sarcinile sunt mai ales de asistenta si ajutor, iar atributiile oficial stabilite sunt de supraveghere si disciplinare. Atīta timp cīt relatiile dintre personal si detinut nu se concrertizeaza īn ajutor si educare, penitenciarul va ramīne o institutie cu slabe sanse de reeducare a conduitelor infractionale.


PROGRAM TERAPEUTIC PENTRU DIMINUAREA AGRESIVITĂŢII LA DEŢINUŢII VIOLENŢI


Complexitatea mediului penitenciar impune cu necesitate principiul studierii sale interdisciplinare, dar deseori acest lucru se loveste de īnmultirea datelor descrise si analizate, ceea ce favorizeaza mai mult specializarea decīt integrarea globala, īnchisoarea nu este si nu va putea fi niciodata un cadru adecvat dezvoltarii personalitatii, dar ea ne ajuta sa īntelegem conditia umana fie si īn ipostaza de detinut.

Detinutul ajuns īn penitenciar poate fi considerat traumatizat psihologic; tensiunile legate de comunicarea faptei, contactul cu organele de ordine, procesul, remuscarile, rusinea, despartirea de familie īl afecteaza profund. Īn functie de cauzele si dificultatile fiecarui detinut se poate actiona atīt asupra ambiantei, cīt si asupra subiectului. Interventiile asupra ambiantei tin cont de normele sistemului si vizeaza optimizarea relatiilor īn colectivul din care face parte, transferul īntr-o alta camera, etc. La astfel de rezolvari se ajunge destul de rar, cele mai frecvente fiind cazurile īn care subiectul se confrunta cu o situatie de interes major pentru el si pe care nu o poate rezolva singur. Atmosfera īn care se desfasoara ajutorul psihologic are un oarecare grad de permisivitate si īl determina pe subiect sa se īnteleaga, sa aiba initiative, sa progreseze īn situatia data.

Avānd īn vedere aceste probleme am considerat ca īn mediul de detentie cea mai eficienta forma de interventie a psihologului si educatorului o constituie psihoterapia non-directiva. Aceasta deoarece permite atingerea unor obiective esentiale pentru reeducare, obiective care au constituit ipoteze de lucru la īnceputul aplicarii metodei īn mediul de detentie:

Reintegrarea sociala este influentata pozitiv de grabirea maturizarii afective a subiectului.

Efectele durabile īn plan reeducativ apar doar cīnd detinutul este ajutat sa se cunoasca pe sine, sa īnteleaga mecanismele care au stat la baza formarii comportamentului sau agresiv.

Cunoasterea si activarea resurselor latente ale detinutului sporesc īncrederea īn propriile capacitati facīndu-l sa fie deschis la actiunile de reeducare exercitate asupra sa.

Fundamental pentru relatia de ajutor este ca psihologul sa manifeste interes autentic si sa īl accepte ca persoana pe subiect, sa exprime fata de el caldura, deschidere, nedepasind īnsa cadrul neutralitatii binevoitoare. Fata de atitudinile si sentimentele subiectului va trebui sa manifeste pemisivitate pentru ca numai astfel va fi deschis si īl va putea cunoaste īn profunzime. Īncercarea de a cenzura de la īnceput relatarile subiectului aduce dupa sine īncetarea relatiei de ajutor. Subiectul are nevoie de un partener cu care sa analizeze problemele īntr-o atmosfera de īncredere si acceptare reciproca. Aceasta cu atīt mai mult cu cāt psihologul īl avertizeaza pe subiect ca nu detine raspunsul la problemele sale, ca el īnsusi cunoaste cel mai bine situatia, dar ca īl poate ajuta sa descopere solutii adecvate pe care sa le transpuna īn practica.

Initiatorul acestei psihoterapii descrie 7 stadii de schimbare a personalitatii īn cursul terapiei, dar care nu sunt īnlantuite īntr-o ordine stricta, elemente ale unor stadii avansate pot apare si mai la īnceput.

Stadiul I

Subiectul refuza comunicarea, relateaza doar aspecte exterioare, sentimentele si opiniile personale nu sunt percepute si nici recunoscute ca atare, nu exista dorinta de schimbare, existīnd īn schimb multe blocaje īn comunicarile interne. Subiectul reactioneaza la situatia prezenta asimilānd-o unei experiente trecute si apoi reactioneaza la acest trecut reīnviat.

Stadiul II

Individul se convinge ca este total acceptat. Observatiile privind alte persoane devin mai putin superficiale, iar problemele sunt percepute ca exterioare Sinelui si de aceea nu resimte nici un sentiment de responsabilitate: sentimentele sunt descrise ca apartinīnd trecutului ( "eram prea nervos sau deprimat, etc"); experienta imediata este legata de o structura impusa de trecut, contradictiile sunt exprimate, dar sunt recunoscute cu greu ca atare.

Stadiul III

Discursul avīnd Eul ca subiect devine mai usor; subiectul vorbeste de Eul sau ca de un obiect despre care ceilalti au o imagine rasturnata. Acesta relateaza sentimentele si intentiile nonactuale, iar experienta traita este descrisa ca apartinīnd trecutului sau, ca fiind straina de sine: contradictiile experientei imediate sunt recunoscute, alegerile personale sunt considerate adesea ca ineficace.

Stadiul IV

Subiectul descrie sentimentele foarte intense ca fiind neactuale īn prezent. Acesta īncepe sa-si accepte sentimentele, experienta imediata este mai putin determinata de structura trecutului, īncepe sa descopere schemele personale de comportament si sa se īndoiasca de valabilitatea lor (comportamentele agresive din trecut sunt constientizate si sunt cautate alte scheme care sa le īnlocuiasca pe acestea). Acesta cauta simbolismul exact al sentimentelor, schemelor si intentiilor sale, tinīnd cont de contradictiile dintre Eul sau si experienta imediata. Ia cunostinta de responsabilitatea sa fata de problemele personale.

Stadiul V

Trairile subiectului sunt exprimate liber asa cum sunt ele simtite īn prezent El īsi examineaza critic schemele de conduita, cauta sa diferentieze exact sentimentele si intentiile sale, accepta sa īsi priveasca īn fata propriile contradictii si incoerente, iar comunicarea interna este ameliorata si blocajul redus.

Stadiul VI

Sentimentele blocate īn evolutia lor sunt acceptate acum. Experienta imediata ia aspectul caracteristicului proces; relaxarile fiziologice (plīnsul, lacrimile, oftatul, etc) au acum loc. Comunicarile interne sunt libere si devin un cadru de referinta clar definit, iar diferentierea experientei afective este clara si fundamentala.

Stadiul VII

Creste acceptarea de sine si īncrederea īn propria evolutie: noile situatii sunt traite ca atare, nelegate de trecut, schemele personale de conduita sunt mai putin rigide; subiectul face experienta unor noi maniere de a fi.

Psihoterapia non-directiva aplicata īn penitenciar implica existenta unor premise favorabile, īn primul rīnd ca tensiunile sau framīntarile detinutului sa fie suficient de puternice pentru ca subiectul sa ceara sau sa accepte ajutorul, īn al doilea rīnd subiectul sa aiba forta de a actiona si sa considere situatia rezolvabila si īn al treilea rīnd psihologul sa poata coopera cu factorii de decizie din locul de detinere pentru solutionarea cazului.

De la īnceput psihologul īncurajeaza expresia faptelor si sentimentelor subiectului fata de toate problemele si-l ajuta sa se īnteleaga spunīndu-i dupa caz: "simti un fel de ciuda ca .....", "vrei sa īndrepti lucrurile si totusi nu vrei", "din ce spui, se pare ca te simti destul de vinovat", etc. Dupa ce subiectul relateaza faptele si īsi exprima sentimentele negative fata de diversele persoane sau aspecte ale situatiei, īncep sa se manifeste tendintele pozitive ale acestuia pentru abordrea matura a dificultatilor.

Psihologul īl stimuleaza īn acest sens spunīnd "Esti chiar atīt de rau?". Acesta este momentul central al relatiei de ajutor: subiectul si-a descarcat tensiunile, a recunoscut sentimentele sale negative care īl īmpiedicau sa progreseze si face primele demersuri de rezolvare ( proiecte teoretice īn cadrul dialogului deocamdata). Acum rolurile se inverseaza, psihologul din simplu catalizator al relatarilor subiectului devine mai activ si-l ajuta pe acesta sa-si converteasca tendintele pozitive īn actiuni, pe baza noii perceptii a situatiei sale realizate īn cadrul dialogului. Este necesar sa se lase īntreaga responsabilitate a actiunilor īn seama subiectului pentru a creste autonomia si īncrederea sa īn sine. La fiecare īntīlnire īntre cei doi se face o analiza a rolului subiectului īn propria problema, a calitatilor lui pozitive pe care se poate sprijini. Toate actiunile pozitive ale subiectului vor fi deci puncte de avans īn solutionarea problemei si īn īntelegerea de sine.

Timpul acordat unei īntrevederi cu subiectul nu va depasi niciodata o ora pentru a-l forta sa beneficieze la maximum de fiecare īntīlnire.

Īn cadrul relatiilor de ajutor psihologul se situeaza undeva īntre subiect si mediul sau problematic. De aceea, terapeutul trebuie sa abordeze o liniste interioara, o anumita siguranta si control asupra a ceea ce īl īnconjoara, sa dea subiectului impresia ca īn orice moment poate gasi un loc unde este primit si acceptat fara conditii, ca īn ciuda oricaror esecuri va gasi pe cineva dispus sa-1 asculte si sa-1 ajute.

Eficienta acestei metode este determinata tocmai de posibilitatea ca īn scurt timp (3-4 sedinte de cīte o ora fiecare) sa se analizeze profund si sincer problemele subiectului, sa fie rezolvate īntr-o maniera care sa-i asigure progresul relational.

Īn penitenciar psihoterapia non-directiva īsi atinge scopurile de regula, īn doua, cel mult trei sedinte. Aceasta deoarece terapeutul are acces la informatiile din dosarul detinutilui si de asemenea, celelalte cadre īl tin la curent cu evolutia subiectului, Īnceputul psihoterapiei trebuie marcat de o informare amanuntita a terapeutului cu o serie de aspecte privind personalitatea subiectului, fapta comisa, precum si o evaluare a capacitatii sale de reintegrare dupa executarea pedepsei. Antecedentele penale sunt cunoscute atīt din analiza dosarului cīt si a convorbirii directe cu subiectul.

Evaluarea capacitatii de reintegrare se realizeaza īn baza cunoasterii sprijinului din partea familiei, a atitudinii fostilor si actualilor prieteni fata de subiect, disponibilitatile lui de sustinere morala. Tot la acest punct sunt analizate proiectele de viitor: realismul lor, gradul de īncredere a subiectului īn el, daca si-a elaborat alte alternative, ce va īntreprinde daca īn mediul īn care va merge va gasi situatii psihotraumatizante, etc.

Anexa I

REPREZENTAREA DE SINE




CATEGORIA DE DEŢINUŢI REPREZENTAREA DE SINE

RECIDIVIsTI

NERECIDIVIsTI

18-21 ANI

18-21 ANI

DA

NU

DA

NU

1. Īn general sunt multumit de mine





2. Niciodata nu am avut remuscari





3. De obicei actionez sub impulsul momentului chiar daca mai tīrziu voi avea neplaceri





4. Trebuie sa profiti de orice ocazie pentru a putea atinge propriile scopuri





5. Īntotdeauna m-am descurcat mai bine singur





6. Am īnvatat prea multe lucruri rele pentru a mai putea trai cinstit





7. De regula nu-mi pasa de nimeni si de nimic





8. Comportarea mea depinde īn mare masura de cei din jur







9. Cred ca īn realitate nimanui nu-i pasa de mine





10. Nu doresc sa-mi scrie nimeni






PERCEPŢIA MUNCII





CATEGORIA DE DEŢINUŢI


PERCEPŢIA MUNCII

RECIDIVIsTI

NERECIDIVIsTI

18-21 ANI

18-21 ANI

DA

NU

DA

NU

1. Orice munca e mai buna decīt sa stai degeaba





2. Pentru mine munca a fost īntotdeauna o povara





3. Īi invidiez pe cei care reusesc sa munceasca cīt mai putin





4.Īn penitenciar munca este importanta doar pentru ca te poti elibera conditionat.





5. Prin munca īmi mentin īn primul rīnd echilibrul sufletesc si sanatatea.






ATITUDINEA FAŢĂ DE LEGE







CATEGORIA DE DEŢINUŢI


ATITUDINEA FAŢA DE LEGE

RECIDIVIsTI

NERECIDIVIsTI

18-21 ANI

18-21 ANI

DA

NU

DA

NU

1. Cred ca regulile de comportare civilizata īngradesc libertatea persoanei





2. Oamenii pot trai si fara legi





3. Legea se aplica pentru toti oamenii la fel





4. Legea este buna, dar īn cazul meu nu a fost aplicata corect






ATITUDINEA FAŢĂ DE VIITOR






CATEGORIA DE DEŢINUŢI


ATITUDINEA FAŢĂ DE VIITOR

RECIDIVIsTI

NERECIDIVIsTI

18-21 ANI

18-21 ANI

DA

NU

DA

NU

1. Cīnd esti īn penitenciar nu trebuie sa te gīndesti la cum va fi viata dupa eliberare





2. Īn situatia mea e greu sa nu pierzi speranta de a realiza ceva īn viata





3. Perioada petrecuta īn detentie va influenta īn rau viata mea





4. Timpul pierdut nu-mi permite sa ma mai fac om de treaba






5. Viitorul e prea nesigur pentru     a-ti face proiecte serioase.





6. Cred ca sunt irecuperabil pentru societate





7. Cred ca traiesc degeaba





8. Un om destept traieste clipa, restul nu īl intereseaza





9. Lucrul cel mai important īn viata este sa fac doar ce imi place

















Document Info


Accesari: 10479
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )