Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Educatia moral-civica. Educatia religioasa.

sociologie





Educatia moral-civica. Educatia religioasa.


6.1. Esenta si scopul educatiei moral-civice.





Educatia moral-civica este o componenta a educatiei în legatura cu care se poarta unele discutii controversate, unii autori pronuntându-se în favoarea acestei formulari, în timp ce altii abordeaza separat edu 343l1116d catia morala si separat educatia civica (Marin Calin). Optam pentru educatia moral-civica, luând în considerare numeroasele interferente ce se stabilesc între fenomenul moral si fenomenul civic al vietii sociale. Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este întâmplatoare. Este evident ca cele doua comportamente se asociaza se sprijina si se conditioneaza reciproc, deoarece nu poti avea un comportament moral fara sa respecti legitatile, traditiile si valorile unei societati, dupa cum nu poti avea un comportament civic daca nu te conformezi valorilor, normelor, regulilor morale care guverneaza viata comunitatii în care traieste (Miron Ionescu, pag.142). Educatia moral-civica este o componenta extrem de complexa a educatiei, pentru ca pe de o parte efectele sale se repercuteaza asupra întregului comportament al individului, iar, pe de alta parte, comportamentul individului raportat din punct de vedere valoric la normele morale si prescriptiile juridice subordoneaza toate celelalte valori (stiintifice, culturale, profesionale, estetice, fizice, ecologice etc.). Moralitatea si civismul apar astfel ca dimensiuni fundamentale ale unei personalitati armonioase, autentice si integrale.

o         obiectivitatea aprecierii, bazata pe importanta reala a activitatii si conduitei elevilor, raportarea aprecierii la valoarea faptelor, a motivelor reale care stau la baza actelor recompensate;

o         atragerea si obtinerea adeziunii colectivului clasei în vederea stabilirii si acordarii recompenselor. În acest fel se formeaza opinia publica favorabila scopurilor educative si are loc evitarea fenomenelor de invidie, ura si suspiciune între elevi;

o         folosirea unui repertoriu cât mai larg si diferentiat de recompense pe forme de activitate. Aceasta va permite evitarea evidentierii permanente a unora si acelorasi elevi si omiterea totala a altora, va stimula tendinta de autodepasire la toti elevii, initial în directia în care au posibilitati mai mari.

Procedeele prin care se realizeaza dezaprobarea sunt foarte variate:

Dezacordul prin care se exprima nemultumirea fata de modul în care au fost respectate cerintele. El se poate realiza printr-un gest, o privire, sau cu ajutorul limbajului;

Observatia se refera la un aspect concret al conduitei. Se face individual sau în fata colectivului.

Admonestarea este o forma drastica ce se aplica pentru greselile repetate.

Avertismentul reprezinta exprimarea indignarii fata de îndeplinirea deficitara a unei sarcini (cerinte) si prevenirea elevului ca va fi pedepsit daca va mai proceda la fel. Este un ultimatum care se adreseaza pe un ton sever.

Pedeapsa cea mai înalta forma a dezaprobarii. Ea poate consta în: scaderea notei la purtare, mutarea disciplinara într-un alt colectiv (o alta clasa) sau alte masuri prevazute în regulamentul scolar.

Relatia copilului cu adultul are un caracter unilateral. De la adult pornesc toate cerintele si obligatiile carora trebuie sa se conformeze copilul, care trebuie sa le respecte si sa li se supuna, pentru ca recunoaste valoarea si autoritatea adultului;

Regulile morale sunt privite ca un dat, ca o emanatie a unei autoritati externe;

Respectarea normelor si regulilor de conduita este rezultatul ascultarii si supunerii bazate pe afectiune si teama. Copilul nu cunoaste si mai ales nu întelege sensul normelor ce i se impun, aproape totul fiindu-i impus din exterior si nu un rezultat al unor mobiluri si tendinte interne, ceea ce face ca acest stadiu sa fie înteles ca "morala ascultarii";

Respectarea normelor este conditionata, pe de o parte, de afectiunea fata de persoanele adulte care întruchipeaza autoritatea, norma si teama care apare ca o reactie fata de autoritate si, pe de alta parte, de receptivitatea si tendinta spre imitatie proprii acestei vârste;

Treptat încep sa apara primele elemente ale constiintei morale, sub forma de reprezentari si trairi afective elementare (emotii);

Pe baza reprezentarilor se declanseaza primele atitudini selective de aprobare sau dezaprobare fata de unele fapte si întâmplari morale, se constituie criterii elementare de apreciere a acestora. Începe sa se închege experienta morala.

Sensul actiunii educative este în aceasta etapa de la conduita la constiinta morala. Tocmai de aceea un rol important îl are formularea cerintelor de conduita, organizarea si respectarea regimului de viata care trebuie sa conduca la formarea deprinderilor de comportare.

6.6.2 Stadiul cooperarii (autonomiei) morale, cuprins între 7-12 ani, se caracterizeaza prin câteva elemente specifice:

q     Regulile si normele morale se interiorizeaza, devin mobiluri interne ale conduitei, expresie a constiintei morale;

q     Copilul dispune de o experienta morala acumulata de-a lungul anilor. Regulile morale nu mai impun conduita în virtutea ascultarii si supunerii fata de autoritatea externa, ci pe baza valorificarii resurselor de control mutual si de autocontrol limitat sau extins la situatiile impuse de statutul si rolul de elev.

q     Se multiplica elementele constiintei morale, creste rolul ei ca factor intern determinant al conduitei. Între elementele constiintei morale si conduita apare o interdependenta;

q     Se formeaza notiunile morale, care au însa un caracter concret, se contureaza judecatile morale, se elaboreaza criterii de apreciere a conduitei celor din jur, acestea fiind folosite si în aprecierea proprii conduite.

q     În educatia morala accentul se va pune pe antrenarea elevilor, în actiuni cu semnificatie morala, pentru a îmbogati reprezentarile si notiunile morale si a favoriza trecerea de la emotii la sentimente morale. Se va avea în vedere ca între constiinta si conduita morala pot sa apara dezacorduri, impulsul afectiv la aceasta vârsta fiind foarte puternic.

BIBLIOGRAFIE



Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )