Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ION IONESCU DE LA BRAD SI CURENTUL MONOGRAFIILOR MILITANT-SOCIALE

sociologie





ION IONESCU DE LA BRAD sI CURENTUL MONOGRAFIILOR MILITANT-SOCIALE





Anii Vechiul Regat Transilvania

În concluzia lucrării sale, Busuiocescu cere efectuarea unor anchete similare în toate satele tării: "Asemenea studii, cărora li s-ar da o dezvoltare mai mare si mai completă, ar trebui făcută pentru toate mosiile mari din tară, căci prin ajutorul lor s-ar putea cunoaste starea reală la sate si deci măsurile de îndreptare s-ar lua în o mai bună cunostintă de cauză, evitându-se astfel multe din greselile ce se fac în această privintă"; el citează în sprijin si lucrările făcute de Epitropia Asezămintelor Brâncovenesti, executate de C. Gheorghiu (1910)

13) Vasile M. Kogălniceanu si planul său de cercetare a problemelor rurale

În ciuda masei de "monografii" si de lucrări de specialitate efectuate în legătură cu problema dureroasă a situatiei tăranilor, Vasile M. Kogălniceanu, (fiul acelui Mihail Kogălniceanu care făcuse Legea Rurală din 1864), de profesie agronom dar si luptător politic pentru drepturile tărănimii, care în 1907 a avut de suferit si închisori repetate, socotea că realitătile nu erau încă suficient de bine si de unanim cunoscute, impunându-se organizarea unei mari anchete, imperios necesară "pentru cunoasterea exactă a chestiunii agrare, din toate punctele de vedere". O asemenea anchetă ar trebui să premeargă oricărei actiuni de reformă, spunea dânsul "dacă voim să clădim pe o temelie sănătoasă". "Ancheta agrară se mai impune - argumentează el - si din cauza diversitătii situatiunii populatiunilor care trăiesc din agricultură, a diversitătii felului de proprietate rurală si a diversitătii regimurilor muncii. Avem, după cum se stie, proprietate individuală, apoi proprietate în indiviziune - răzăsească si mosnenească -, proprietate în devălmăsie în munti, embaticuri pe vii, avem muncă în dijmă în Muntenia si muncă în bani în Moldova; avem o clasă de arendasi puternică; avem o regiune viticolă întinsă si cu nevoi speciale, întocmai cum avem o regiune pomicolă iar cu nevoi aparte; cu un cuvânt, formele de proprietate, muncă si productiune sunt atât de felurite în tara noastră si chestiunea agrară este atât de complicată, încât numai o anchetă largă si amănuntită poate aduce lumina necesară".[24]



14) Cercetările sociale ale medicilor

O mentiune specială trebuie făcută cu privire la lucrările medicilor care, activând în mediul rural si ocupându-se de probleme de igienă colectivă si individuală, au fost adusi în mod firesc să analizeze conditiile de trai ale tărănimii, alcătuind deci în acest scop "monografii" pe probleme de specialitate, toate având însă la bază anchete sociale propriu-zise. Asupra lor nu avem însă un studiu exhaustiv, asa cum ar trebui, desi lucrările D-lui Babes ca si cele ale D-lor C. I. Istrati, N. Manolescu, I. Felix C. Popescu si altii din această epocă "neo-iobagă", sunt deosebit de interesante prin faptul că documentează riguros teza că multe din bolile de largă răspândire sunt "sociale", având adică o etiologie socială si deci putând avea si o terapie socială. Pelagra a fost astfel dovedită a fi o boală specifică unui regim de subalimentatie si malnutritie datorită stării de mizerie în care se afla masa tărănească, pelagra putând fi eradicată doar pe calea unor radicale reforme sociale, constând în împroprietărire si organizare economică a vietii rurale pe cu totul alte căi decât cele ale neo-iobăgiei. De asemenea, problema tifosului exantematic, a tuberculozei, au fost dovedite a fi în legătură si cu starea de înapoiere culturală a maselor tărănesti. Nu putem intra în amănuntele acestei probleme (care va continua a se pune si după cel dintâi război mondial); semnalăm numai că ea va constitui o preocupare constantă a curentului socialist, când vom întâlni asemenea preocupări nu numai profesional practice la unii doctori precum Zubcu Codreanu, dând nastere si unor lucrări teoretice importante, precum cele ale doctorului Stâncă.[25]



[1] G. Ionescu Sisesti, "Le développement de la science agricole", (în volumul La vie scientifique en Roumanie, Sciences appliquées; ouvrage publié par la section scientifique de l'Académie Roumaine (Bucuresti, 1937).

[2] Căci Ion Ionescu de la Brad a avut de suferit si după 1864 atacurile înversunate ale mosierimii. Cf. studiul lui G. Dobre, "Din avatarurile elaborării monografiei lui Ion Ionescu de la Brad ,Agricultura română în judetul Mehedinti' " (revista Viitorul Social, Bucuresti, 1975, nr. 4)

[3] Traian Herseni, op. cit.

[4] Gh. Bogdan-Duică, Viata si opera întâiului tărănist român, Ion Ionescu de la Brad, 1818-1891, (Craiova, 1921)

[5] Csengheri Ecaterina, Ovidiu Bădină si L. Popovici, Ion Ionescu de la Brad si unele probleme ale predării stiintelor agricole în scoală, Bucuresti, 1959.

[6] Miron Constantinescu, Ovidiu Bădina si Ernö Gall, Gândirea sociologică în România (Ovidiu Bădina, Cercetarea sociologică concretă; traditii românesti).

[7] S. P. Radianu, adept al lui Ion Ionescu de la Brad, afirmă că acesta ar fi făcut si o cercetare a judetului Iasi, rămasă nepublicată, despre care altă stire nu avem.

[8] Chelcea Ion, Literatura monografică a satelor noastre si problemele în legătură cu studiul satului românesc. Momente principale, (Cluj, 1933). - Niculescu, Monografiile oraselor, comunelor, mănăstirilor din România întregită, (1935).
- Nicolau E., Bibliografia satului românesc, (Bucuresti, 1942). - Caius Jinga, Contributii la bibliografia satelor românesti, (Bucuresti, 1945), 98 p. - H. H. Stahl si M. Cernea, "Bibliographie sélectionnée (1860-1972)", (publicat de Placide Rambaud, în revista Communautés; archives internationales de sociologie de la coopération et du développement, (nr. 37, janvier-juin, Paris, 1975).

[9] Ne lipseste însă o bibliografie a monografiilor orăsenesti si a celor zonale.

[10] Precum de pildă sunt semnificative următoarele lucrări: Constantin C. Filipescu, Monografia economică a comunei Avrămesti, Bucuresti, 1908. - D. Mărăsescu, Monografia economică, statistică si socială a comunei segarcea, din Jud. Doljiu, Craiova, 1907. - Tufescu S. si Danielescu, Monografia istorică, economica, culturală si socială a satului Cătanele- Dolj, Bucuresti, 1908. - Rădulescu-Codin C. si Ion Răutescu, Dragoslavele. Trecutul comunei, istorie, legende, acte vechi. Descriere fizică, întindere si populatiune, stare morală, culturală si socială, Câmpulung, 1920.

[11] Singura lucrare care dă oarecari informatii în acastă privintă, însotită fiind si de o bibliografie utilă, este semnată de M. serban, Rumäniens Agrarverhaltnisse: Wirtschaft- und Sozialpolitische Untersuchungen, Berlin, 1914.

[12] Cf. H. Stahl, Eseuri critice privind cultura populară, Bucuresti, 1983.

[13] Mentionăm, pro memoria, câteva din ele, precum cele din 1876 (Hasdeu); 1877 (G. Dem Teodorescu); 1893 (N. Densusianu); 1897; (G. Tocilescu); 1903 (Ministerul de Interne); 1904 (Casa scoalelor); 1926 (Romulus Vuia); 1939 (Vintilă Mihăilescu); 1928 (Muzeul limbii române); 1930 (G. D. Mugur si V. Voiculescu); 1935 (N. A. Constantinescu).

Semnalăm faptul că în 1913, prof. de la Cernăuti, Eugen Ehrlich, începe cercetări asupra românilor din Bucovina, pregătind pentru Seminarul său un "chestionar" de o conceptie nouă. Ehrlich e un savant de talie mondială, creator de fapt al "sociologiei juridice", ale cărui lucrări mai putin cunoscute la noi sunt azi reeditate în Occident. Ceea ce cerceta el, era asa-numitul "drept viu". Din seminarul lui au iesit si lucrări de valoare, precum cea a lui Nico Cotlarciuc despre familia tăranilor bucovineni. Lucrările lui nu figurează în Biblioteca Academiei. D. Gusti semnalase importanta acestui cercetător si în biblioteca sa existau lucrările Seminarului lui Ehrlich. Cităm, deci, din Gusti Sociologia militans: "Das lebende Recht der Völker der Bukowina. Fragebogen für lebendes Recht" si "Die Erforschung des lebenden Rechts" (in Schmollers Jahrbuch vol. 35, p. 129). - Notăm că si istoricul bucovinean George Popovici a făcut deasemenea cercetări de teren asupra obiceiului pământului.

[14] Editia oficială a Ministerului Cultelor si Instructiunii publice, cuprinde 61 pagini cu 400 întrebări. O altă editie, din 1882, a Ministerului Justitiei, are 83 de pagini. Cf. darea de seamă din Analele Academiei Române, X, Sectia II-a, Bucuresti, 1877.

[15] S. P. Radianu, Judetul Bacău, studiu agricol si economic, lucrat din ordinul Ministerului de Agricultură (Bucuresti 1889; 653 p.). Radianu publică si Monografia comunei Văleni, plasa serbănesti, jud. Olt, (Bucuresti 1904, p. 142). Adăugăm că Radianu are si lucrări de istorie, precum Din trecutul si prezentul agriculturii române. Partea I-a "Raporturile agriculturii cu societatea si diferitele ei faze de transformare", titlu ispititor, dar continut neinteresant. Semnalăm că Radianu a lucrat si în domeniul statisticei industriale. Cf. Rapoartele lui din 1901 privind industrile tăbăcăriei, conservelor alimentare si tesăturilor (în Buletinul Ministerului Agriculturii, industriei, comertului si domeniilor din 1901), cu o traducere franceză De l'industrie en Roumanie; l'industrie du tissage (1901).

[16] Vasile Kogălniceanu, Chestia tărănească, Bucuresti, 1906.

[17] Cicerone Protopopescu, Sociologia si Dreptul (Piatra, 1895) si Universitatea modernă. Studiu critic asupra introducerii sociologiei în programul Facultătilor de Drept si de Litere, Bucuresti, 1907.

[18] Cicerone Protopopescu, Ancheta agrară (Situatiunea economică a tăranului român), Editia I-a Bucuresti, 1895. Editia II-a, 1907.

[19] Ion T. Ghica. Date statistice asupra locuitorilor care nu au pământ, proprietarilor mici si mari, islazurilor, populatiunii, numărul vitelor din jud. Vlasca, (Bucuresti, 1903).

[20] G. D. Scraba, publicată în 1907 sub titlul de Starea socială a săteanului. După ancheta privitoare anului 1905, îndeplinită cu ocaziunea Expozitiei Generale Române din 1906, de către sectiunea de economie socială. Cu 34 tabele statistice si 24 de tabele grafice, Bucuresti, 1907.

[21] Alexandru V. Gîdei, Programul monografiei unei comune rurale si monografia comunei rurale, Bragadiru-Bulgari, din Plasa Sabaru, judetul Ilfov, Bucuresti, 1905.

[22] Analele Academiei Române, Seria II-a, Tom. XXVIII, p. 207

[23] Dr. Dumitru Busuiocescu, Sistemele de arendare aplicate pe mosiile Academiei, Studiu economic, (Bucuresti, 1911), editia II-a revăzută si completată, cu un adaos despre domeniul silvic de pe mosiile Academiei, Bucuresti, 1912.

[24] Vasile M. Kogălniceanu, Chestia tărănească (Bucuresti, 1906, 477p)

[25] Sunt de folosit deocamdată cele scrise de Traian Herseni si de Ovidiu Bădina, în lucrările lor deja citate. De urmărit si Dr. C. Brătescu, Din traditiile medicinii si ale educatiei sanitare; (Bucuresti, 1973).











Document Info


Accesari: 2579
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )