Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Informatii generale despre alcoolism

sociologie


I. Informatii generale despre alcoolism
.  Partea II. - Evolutia dependentei de alcool
.  Partea III. - Tratamentul dependentei

 Subiecte referitoare la alcoolism/dependenta de alcool:




Ai pe cineva in familie dependent de alcool sau droguri? Programeaza-te la o sedinta de consiliere si afla ce se poate face in cazul dependentei.

Sedinte de consiliere/psihoterapie pentru:
Alcoolism . Interventia in familie . dependenta de droguri . tulburari de alimentatie . tulburari de anxietate
Alexandru Lescau psiholog
Programari sunati intre orele 10:00-16:00 la telefonul
Cabinet de psihologie Adriana Popa - Sibiu - Psihologia Muncii si Transporturilor
Adresa: Sibiu, str. Vasile Milea Bloc B1 turn,
- examinari psihologice pentru obtinerea permisului auto
- obtinerea de atestate profesionale (taximetrie, transport marfa sau persoane)
- examinari psihologice pentru obtinerea permisului de port arma
- examinari psihologice pentru agenti de paza neinarmati
- avize psihologice pentru lucrul la inaltime
Programari la telefon



Ce este dependenta de alcool/alcoolismul?
Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica si psihica.
Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea nevoii de a consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului sau a starilor psihice neplacute. Consumul este determinat de dependenta fizica si dependenta psihica. vezi mai multe informatii despre dependenta aici

. Boala primara: Nu este un simptom secundar al altei afectiuni.
. Boala progresiva: Se īnrautateste progresiv. Victima devine bolnava din punct de vedere psihic, spiritual, emotional si fizic.
. Boala cronica: Nu exista vindecare. Recuperarea trebuie sa fie bazata pe abstinenta de la substantele chimice care afecteaza dispozitia.
. Boala fatala: boala poate fi doar oprita. Daca nu, persoana va muri din cauza ei.

Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata īn dezvoltarea si manifestarile ei de factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool, consumul de alcool īn ciuda consecintelor nefaste si dereglari ale gāndirii, cea mai importanta fiind negarea.

Primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, īn completarea acesteia si separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. Primara īnseamna ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate.
Boala īnseamna un dezechilibru involuntar. Reprezinta suma fenomenelor anormale manifestate de un grup de indivizi. Aceste fenomene sunt asociate cu un set comun specific de caracteristici prin care aces 24424w2213y ti indivizi difera de normal si care īi pune īn dezavantaj.

Deseori progresiva si fatala īnseamna ca aceasta boala persista īn timp si ca schimbarile fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul continua. Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii organice asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere, omucidere, accidente de masina si alte evenimente traumatice.
Pierderea controlului īnseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a altor consecinte ale alcoolului privind comportamentul.
Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe alcool /drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre individ alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale vietii.

Consecintele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite īn diferite domenii cum ar fi sanatatea fizica (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie, disfunctii neurologice) ; activitatea psihologica (ex. pierderea cunostintei, modificari de comportament si dispozitie) ; activitatea relationala (ex. probleme īn casnicie si abuz asupra copilului, afectarea relatiilor sociale) ; activitatea ocupationala (ex. probleme legate de scoala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale.

Negarea este folosita aici nu doar īn sensul psihanalitic al unui mecanism unic de aparare si de negare a semnificatiei evenimentelor, ci īntr-un sens largit ce include o serie de manevre create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool constituie cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine parte integranta a bolii si un obstacol major īn calea recuperarii.

Cine este dependent de alcool?
Este dependent de alcool cel care consuma alcool in mod repetat si nu se poate opri din consum fara a suferi stari fizice sau psihice neplacute.

Diverse motive ale consumului de alcool:
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut, temator.
Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

Alcoolul - un altfel de drog
Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur.
Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

Efectele alcoolismului asupra organismului.
Seneca (4.i.Hr. - 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial.
Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului:

Click pe imagini pentru a vedea imaginile marite.
Alcoolul este un toxic celular. Ajuns in organismse raspandeste si afecteaza aproape fiecare celula.
Cele mai afectate sunt celulele nervoase.
I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon.
II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.
III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.
Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.
Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului.

Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa.
Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara:
- neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate
- tulburari de somn, cosmaruri,
- lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile)
- depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie
- lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea
- izolarea si reducerea sferelor de interes
- lipsa de igiena, decadere fizica si psihica
Mai multe informatii despre acest subiectputeti cere pe forum. Puteti pune intrebari legate de alcoolism.

Efectele alcoolului asupra vietii sociale
Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

II. Evolutia alcoolismului
  .  Partea I. - Informatii generale - alcoolism
  .  Partea III. - Tratamentul dependentei

  Subiecte referitoare la evolutia alcoolismului, dependentei de alcool:


Alexandru Lescau psiholog consilierea persoanelor dependente de alcool si droguri


Fazele dependentei de alcool
S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat insa o descrieire sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta schematizeaza evolutia alcoolismului in patru faze.
1. Faza Pre-Alcoolica
2. Faza de Debut (primordiala)
3. Faza Critica
4. Faza Cronica

Simptome Progresive īn Alcoolism
Aceste simptome nu trebuie sa apara īn mod necesar la fiecare alcoolicsau sa apara exact īn aceasta ordine.

1. Faza Pre-alcoolica
Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, cu ocazia unor petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Insa crearea conditiilor pentru aparitia si dezvoltarea dependetei se produce prin:
A. Consum de alcool repetat. Multi consumatori īn exces nu depasesc niciodata acest punct.
B. Consum sporit de alcool cu fiecare ocazie

2. Faza de Debut (Primordiala)
(Semnul Pericolului)
In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru instalarea, cultivarea si dezvoltarea dependentei. Consumatorul va manifesta urmatoarele simptome:

1. Amnezie
2. Consum de alcool pentru efectul īn sine
3. Ascunderea alcoolului
4. Preocupare fata de alcool
5.Sorbirea cu sete a primului pahar
6.Sentiment de vinovatie privind alcoolul
7.Evitarea conversatiei pe tema alcoolului
8.Amneziile apar dupa aproape fiecare consum

3. Faza Critica
Este faza in care dependenta de alcool este deja instalata. (aceste simptome nu apar la non-dependenti, consumatori īn exces)
Alcoolicul manifesta urmatoarele:

9. Pierderea controlului :Consum pāna la betie, ebrietate, intoxicatie, coma
10.Rationalizare si Justificare
11.Cresterea presiunii sociale: Compensatie
pentru pierderea respectului
12. Comportament de grandoare
13. Comportament agresiv
14. Remuscare si vina persistenta
15. Lipsa consumului de apa
16. Modificarea modelelor de comportament
17. Intreruperea relatiilor sociale
18. Pierderea serviciului
19. Consumul de alcool devine de importanta centrala
īn comportament
20. Limitarea ariei de interese
21. Re-interpretarea relatiilor personale
22. Auto-compatimire marcata
23. Evadare geografica
24. Resentiment irational
25. Protejarea bauturii
26. Neglijarea hranei
27. Prima spitalizare
28. Gelozia alcoolica
29. Scaderea capacitatii sexuale
30. Consum matinal de alcool
31. Schimbarea activitatilor īn familie

4. Faza cronica
Este ultima faza a dependentei. In acest punct, nu exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:
32. Consum permanent de alcool
33. Deteriorare etica
34. Deteriorare reversibila a gāndirii
35. Psihoze alcoolice
36. Deteriorare sociala prin compania consumatorilor
37. Īnlocuirea oricarei bauturi cu alcool
38. Temeri nedefinite
39. Tremuraturi
40. Inhibitori psiho-motorii
41. Consum obsesiv pāna la īnstrainare
42. Vagi tendinte religioase
43. Colaps al sistemului de rationalizare
si recunoasterea conditiei personale defectuoase
44. Consum solitar (poate aparea īn orice moment al procesului)
45. Deteriorare fizica si psihica
46. Risc crescut de deces.

Diagrama sentimentelor dependentului de alcool.

Etapa 1. De la "normal" la "mult mai bine"

Motivele pentru care o persoana consuma alcool sunt variate. Unul dintre principalele motive este schimbarea starii de dispozitie, alungarea indispozitiei psiho-afective cauzate de diferiti factori de stress.
Sa urmarim acum cum evolueaza in timp starea de dispozitie a consumatorului frecvent de alcool. Asa cum arata si figura1, la un om obisnuit starea de dispozitie (reprezentata de linia roz) oscileaza in timp, de la o zi la alta, de la bucurie la tristete, de la entuziasm la stress, de la relaxare la frica si anxietate.

La inceput consumatorul de alcool descopera ca starea sa de dispozitie poate fi modificata. Adica consumand o cantitate oarecare de alcool poate sa-i alunge plictiseala, tensiunea, sau stress-ul, provocandu-i in scurt timp o stare de "mai bine".Cu alte cuvinte, "beau ca sa ma simt mai bine, mai relaxat". Acest lucru este reprezentat schematic mai jos, in figura 1a, unde linia albastra este starea de dispozitie. De la un nivel normal al starii de dispozitie, prin consum de alcool, starea de dispozitie se modifica, persoana in cauza traind sentimente mai placute ce tind sa se apropie de o anumita stare de euforie sau extaz:


Asa cum arata figura 1a, starea de dispozitie a consumatorului revine de la starea "de mult mai bine" la starea de dispozitie normala, pe care o avea inainte de de consum. Aceasta transformare a starii e dispozitie poate fi intalnita des la petreceri, unde persoanele care vor sa se simta "mai bine" in atmosfera petrecerii, consuma o cantitate de alcool. Dupa un interval considerabil de timp, starea de dispozitie revine la "normal".
Asadar in aceasta faza consumatorul:
. Īnvata ca substantele chimice pot oferi o schimbare de dispozitie temporara īn directia euforiei.
. Īnvata ca substantele chimice vor oferi aceasta schimbare de dispozitie pozitiva de fiecare data cānd foloseste aceste substante.
. Īnvata sa aiba īncredere īn substanta chimica si efectele sale.
. Īnvata sa controleze gradul schimbarii de dispozitie prin reglarea cantitatii substantei ingerate.


Etapa 2. De la "mult mai bine" la normal si apoi la "mai rau". Sau Ciclul "Durere - Normal - Euforie".

In aceasta etapa consumatorul intra din ce in ce mai puternic sub influenta dependentei:

. Īncepe sa experimenteze periodic pierderea controlului īn urma consumului de substante chimice. Nu mai poate prevedea rezultatul final din momentul īn care īncepe sa consume substanta chimica.
. Aceste episoade au ca rezultat un comportament care violeaza sistemul valoric al persoanei, iar īn schimb creeaza prima durere emotionala pe care victima o experimenteaza.
. Apar rationamente spontane si ascunderea acestor sentimente din partea victimei. Aceasta pierdere a discernamāntului devine o iluzie sporita.
. Sentimentele negative despre sine ramān neidentificate si, ca urmare, nerezolvate. Acest lucru are ca rezultat o dezvoltare cronica a iluziei emotionale.
. Experimenteaza o anticipare si preocupare sporita privind consumul substantei chimice.
. Stilul de viata se schimba si se centreaza pe substanta chimica.
. Sunt stabilite anumite momente pentru consumul substantei, iar aceste momente sunt strict respectate.
. Toleranta fata de substanta chimica creste, determinānd victima sa creeze metode mai ingenioase pentru obtinerea, consumul si pastrarea substantei chimice, ex. Consumul rapid, ascunderea sticlelor, etc.
. Īncep sa apara proiectiile urii de sine asupra celorlalti.
. Īntreaga viata a victimei se deterioreaza, ca sanatate, spiritualitate, stabilitate emotionala si relatiile inter-personale sunt afectate nefavorabil.
Este o etapa in care starii de "mai bine" atinsa in urma consumului, ii urmeaza automat dupa intreruperea consumului, o stare de rau general fizic si psihic. In aceasta etapa consumatorul traieste din plin suferinta sevrajului. Figura 1b arata trecerea starii de dispozitie (linia rosie)de la normal la starea de mai bine si in final la starea de durere, tristete, rau general.

Atentie! In aceasta etapa exista un ciclu al starilor de dispozitie: normal ---> euforie ---> durere (sevraj) --->normal
Consumatorul este deja dependent psihic de consumul de alcool:
. Aplica ce a īnvatat īn Etapa1 īn situatia sa sociala, culturala si de zi cu zi.
. Consuma substanta chimica la timpul si locul potrivit.
. Īsi creeaza reguli auto - impuse privind consumul de substante chimice recreationale si adera la aceste reguli, ex. "Nu beau īnainte de ora 5".
. Poate suferi o durere fizica (mahmureala) īn urma unui consum abuziv ocazional, dar nu simte nici o durere emotionala.
. Continua capacitate de a controla momentele, cantitatile si toate consecintele acestui consum.
. Consumatorii sociali ramān īn aceasta faza. Victimele dependentei chimice ajung īn Faza #3.

Etapa 3. De la "rau/insuportabil" la "aproape normal".

Consumul pentru a se simti normal
Dependenta psihica deja instalata va impinge persoana la consum frecvent iar acest fapt asigura toate conditiile instalarii dependentei fizice.
In aceasta etapa consumatorul:
. Consuma substanta chimica pentru a supravietui, nu pentru a simti euforia.
. Experimenteaza pierderea memoriei tot mai frecvent
. Pierde toleranta dobāndita īn Faza #3.
. Poate deveni dependent din punct de vedere fizic.
. Dezvolta o gāndire paranoica.
. Īncearca tratamente geografice pentru a scapa de durere.
. Pierde dorinta de a trai, putānd aparea o depresie spirituala totala.
. Traieste numeroase sentimente de anxietate, vina, rusine, singuratate, remuscare si ura de sine.
. Foloseste proiectiile (inconstient) ca metoda primara de abordare a durerii.
. Traieste o iluzie totala - īn afara realitatii
. Poate avea tentativa de sinucidere.

Figura 1c arata schematic modificarea starii de dispozitie de la "durere" fizica si psihica / depresie la o anumita stare de "normal". Alcoolicul nu mai atinge starea dispozitionala de "normalitate" decat daca consuma o cantitate minima de alcool.

. Ce este dependenta fizica?

Se vorbeste despre dependenta fizica atunci cand apar fenomene de sevraj(ansamblul simptomelor fizice neplacute, cauzate de lipsa alcoolului din sange).
Dependenta fizica este o consecinta a unui consum frecvent de drog si a adaptarii treptate o organismului la acesta (cresterea tolerantei). Drept urmare, organismul are nevoie de alcool si de medicamente pentru a-si implini functiile. Senzatia trupeasca de "normalitate" se instaleaza abia atunci cand drogul (alcoolul) este prezent. In schimb, cel in cauza simte ca-i lipseste "ceva" atunci cand trebuie sa se descurce fara drog.
Daca alcoolemia (concentratia de alcool in sange) nu este restabilita dupa ce drogul a fost administrat sau daca acesta a fost luat in cantitate insuficienta atunci apar simptomele de sevraj:
-tremuraturi, senzatie de voma, sudoratie abundenta, tulburari de somn, frica, neliniste iar in cazurile de dependenta fizica severa se poate ajunge la Delirium.

. Ce este dependenta psihica?

Dependenta psihica este initial dorinta, iar apoi cerinta obsesiva a unei persoane de a se sprijini pe efectele drogului, pentru ca astfel se creeaza o stare in care problemele devin mai putin de nerezolvat si multe situatii din viata de zi cu zi devin mai placute sau in orice caz mai suportabile. dependenta psihica se instaleaza treptat: la inceput se bea pentru motive neinsemnate, de exemplu din cauza proastei dispozitii matinale. Dar consumul repetat creeaza cu timpul convingerea ca nu poti trai multumit decat daca ai baut ceva/ daca ai "luat" ceva drog. Atunci cand tot mai multe situatii de viata sunt resimtite ca fiind stresante, plictisitoare sau frustrante, drogul castiga in importanta pentru echilibrul psihic.
Atunci cand alcoolul/drogul nu mai este la indemana, apare discomfortul psihic.


. Simptomele Dependentei Fizice si Psihice:

Dependentul manifesta preocupare sporita pentru:
. Anticiparea consumului de alcool
2. Concedii, aniversari, perioada vacantei (ex. pescuitul devine chef cu mult alcool)
3. Implicare sporita īn activitatile cu consum de alcool (constructia unui bar, receptii)
4. Planuri de īntālnire cu prietenii /asociatii pentru a consuma alcool
5. Interesul pentru timpul prescris privind dozajul
6. Cresterea numarului de dureri fizice care solicita un consum sporit de droguri pentru calmarea lor.

. Cresterea nevoii de consum īn timpul perioadelor de stres:
1. La serviciu
2. Probleme familiale, relationale /maritale
3. Situatii de urgenta
4. Īncercari de prevenire a stres-ului ("Va fi o zi grea, asa ca voi bea cāteva beri /voi lua cāteva pastile - preventiv")

. Rigiditate sporita īn Stilul de Viata
. Anumite momente ale zilei alocate consumului de alcool /droguri (ex. nu poate dormi fara un pahar de alcool /o pastila)
. Reguli auto-impuse īncep sa se schimbe(un pahar Sāmbata la amiaza e OK)
. Nu va tolera īntreruperi īn timpul consumului de alcool /droguri
. Limitarea activitatilor "sociale" pentru cele care implica consumul de alcool /droguri
. Nu merge nicaieri fara provizii (medicamente /droguri /alcool)
. Nu suporta īncercarile facute de altii de a-I limita consumul de alcool /droguri

. Toleranta Sporita
. Cresterea dozei pentru a obtine acelasi sentiment obtinut anterior cu cantitati mai mici si /sau consuma tipuri aditionale de droguri
. Sindromul "Munchaussen" (abilitatea de a consuma alcool /droguri fara a se observa)
. Da dovada de ingeniozitate pentru obtinerea substantei
1. Bauturi consumate pe loc
2. Comandarea de bauturi "mai tari" (duble, martini, etc.)
3. Auto-proclamare ca bautor īnrait la īntālniri sociale
4. Consumul pe ascuns
5. Consumul de droguri / alcool īnainte de angajamente sociale
6. Achizitionarea alcoolului īn cantitati mai mari, cutii īn locul pachetelor de 6 sticle
7. Protejarea rezervei
. Cumpara īnainte ca rezerva existenta sa fie epuizata
. Ascunde sticle / droguri (acasa, īn masina, la serviciu, īn valize)
8. Consumul a mai mult de un singur drog īn combinatie pentru efectul sinergistic (ex. Alcool cu somnifere)
9. Frecventarea mai multor medici / stomatologi pentru obtinerea prescriptiilor fara a-I anunta pe unii despre ceilalti
10. Īncercarea de a obtine prescriptii medicale necompletate
11. Aprovizionarea de la mai multe farmacii
12. Consumul unui drog īn alt fel sau pentru mai mult timp decāt a fost prescris
13. Folosirea prescriptiei medicale a altei persoane


. Pierderea controlului
. Traieste pierderi de memorie frecvente si distorsonarea memoriei
. Consuma o cantitate mai mare de alcool / droguri decāt cea planificata
. Consuma doze mai mari si mai frecvent decāt I s-a prescris
. Īncepe consumul desfrānat de alcool / droguri
. Consuma de dimineata, voit, droguri / alcool
. Consuma doze īn mod continuu (ex. Pilula rosie la fiecare 3 ore, pilula alba la fiecare 2 ore, pilula verde de 2 ori pe zi, etc.)
. Experimenteaza īn mod repetat consecintele daunatoare ale consumului de substante chimice

1. Coportament fata de familie:
. Promisiuni ce implica "īntreruperea" īncalcate
. Consum de alcool / droguri / comportament nepotrivit īn timpul aniversarilor īn familie (zile de nastere, Craciun, etc.)
. Sacrificarea altor nevoi ale familiei (bani, timp) pentru consumul substantei
. Schimbarea responsabilitatilor familiale datorita incapacitatii fizice (mai mult timp petrecut īn pat, lipsa motivatiei / conducerii auto)
. Schimbarile de dispozitie induse de substanta chimica creeaza sentimente de nesiguranta, frica, furie si suspiciune īntre membrii familiei
. Certuri; conflicte fizice datorate substantelor chimice
. Despartiri, amenintari de divort

2. Comportamentul si Legea:
. Īncalcari ale regulamentului rutier, accidente auto (DWI / DUI, etc.)
. Conduita dezordonata, Deranjarea Ordinii Publice
. Cumpararea si / sau vinderea ilegal a substantelor
. Cumpararea din surse ilegale
. Proces penal datorita judecatii impartiale ale consumatorului
. Divort, pierderea custodiei sau a dreptului de vizita

3. Comportament social:
. Deteriorarea relatiilor si / sau pierderea prietenilor datorita comportamentului anti-social
. Neglijarea hobby-urilor, intereselor si activitatilor comunitare anterioare ca rezultat al cresterii consumului de substante chimice.

4. Consumul si locul de munca:
. Absenteism, īntārzieri datorate mahmurelii
. Pierderea promovarilor datorita slabei performante profesionale
. Retrogradare datorita comportamentului necorespunzator
. Avertismente, amenintari de īncetare a contractului de angajare
. Pierderea serviciului

5.Consumul si starea fizica de sanantate:
. Cresterea numarului de indispozitii fizice
. Respingerea sfatului medical de īncetare a consumului
. Deteriorare fizica datorita consumului de substante chimice
. Spitalizari numeroase
. Consum de alcool / droguri ca somnifer sau pentru a īnlatura stresul

6. Modificarea starii mentale
. Raspunsuri vagi si evazive - minimalizarea cantitatii consumate
. Atitudine exagerata necorespunzator cu privire la consecintele consumului de alcool sau alte droguri
. Īncercari frecvente de trecere la alte domenii de īngrijorare
. Īnvinovatirea celorlalti pentru problemele lor, īn special a membrilor familiei
. Oferirea de scuze pentru consumul continuu
. Negarea existentei problemei legate de substante chimice

7. Dependentul simte:
. Ura de sine
. Vina - fara speranta si neajutorat
. Izolare si singuratate
. Rusine, nesiguranta si vulnerabilitate

8. Din punct de vedere spiritual dependentul ajunge la: . Pierderea credintei in Dumnezeu
. Nici o directie sau scop in viata
. Remuscari profunde
. Disperare

. Psihoze determinate de consumul de alcool
1. Betia patologica
Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, īn unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil īn urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral).
Durata acestor manifestari este limitata īn timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat īn expertizele medico-legale.
2. Delirium tremens
Reprezinta o stare grava īn care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. Īn trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ īn ultimii ani multumita unor medicamente noi.
3. Halucinoza alcoolica
Se aud voci vorbind īntre ele, precum si voci comentatoare care judeca persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima!
4. Gelozia obsesiva a alcoolicului
Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste īn relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si īn atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu īn ultimul rānd, frica de a-si pierde partenerul de viata.
5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata īn pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).
6. Sindromul Korsakov
Tulbuari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
. Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool:
Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul īntregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.
Un sindrom acut de sevraj reprezinta īntotdeuana o indicatie pentru internarea īn spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.


III. Tratamentul dependentei de alcool. Alcoolism.
 .Partea I. - Informatii generale - alcoolism
 .Partea II. - Evolutia dependentei de alcool
 Subiecte referitoare la tratamentul alcoolismului, dependentei de alcool:

Pentru sedinte de consiliere in tratamentul dependentei de alcool sau droguri, in Sibiu, sunati pentru programare,
intre orele 10:00-16:00, la telefon 0722 - 68.38.62
psiholog Lescau Alexandru


Conditii necesare pentru eliberarea din dependenta

Pentru cel/cea care vrea sa renunte la baut trebuie sa stie ca odata atinsa starea de dependenta, singura sansa reala de "a se face bine" este renuntarea totala la consumul de alcool. Renuntarea totala se numeste abstinenta. Orice consum "ocazional", orice paharel "nevinovat" aduce cu sine recidiva si reluarea consumului, agravarea dependentei. In lumea specialistilor dar si a celor care au beneficiat de tratamentul alcoolismului si sunt abstinenti se stie:
CONSUMUL sau BAUTUL CONTROLAT pentru un dependent de alcool NU ESTE POSIBIL!
Dependentul de alcool ce vrea sa renunte la consum trebuie sa aiba o MOTIVATIE reala pentru care sa renunte la consum. Renuntarea la consum nu se reduce la o chestiune de vointa sau de ambitie. Ambitia inseamna in acest context, un chin, o intrecere adesea pierduta in defavoarea alcoolului. Adesea rezistenta la schimbare in cazul alcoolicilor este foarte mare, iar o vointa (oricat de mare ar fi) nu este suficienta pentru a renunta la alcool fara a fi sustinuta de MOTIVATIE.
Sa doresti un lucru este conditia minima pentru a avea/a face acel lucru. Vointa canalizeaza energiile spre obtinerea acelui lucru.

Tratamentul dependentei - 4 dimensiuni de recuperare

Tratamenul dependentei fizice - se realizeaza in spitale, prin dezalcoolizare
Tratamentul dependentei psihice - se realizeaza prin consiliere si terapie
Relatiile sociale - se realizeaza in paralel cu tratamentul dependentei fizice si psihice
Dimensiunea spirituala a dependentei de alcool - apropierea sufleteasca de Dumnezeu

Eliberarea din dependenta

De obicei dependentul de drog/alcool parcurge mai multe incercari de a se lasa de consumul de consum. Pericolul este ca fiecare esec al acestor incercari scad sansele ca dependentul sa mai incerce odata. Este demoralizat si respinge informatii utile sau oferte de ajutor.
Asa cum spuneam mai sus dependenta de alcool are la baza o dependenta psihica si una fizica. Schimbarea stilului de viata, tratamentul adecvat al celor doua feluri de dependenta, intelegerea bolii sunt prioritati pentru dependent. Eliberarea din dependenta are o singura solutie: abstinenta.

Ce este abstinenta?

Abstinenta este renuntarea definitiva la consumul de alcool/drog sau orice alt preparat care contine alcool/drog.
Pentru dependenti renuntarea la consumul de alcool/drog este una dintre conditiile obligatorii pentru inceperea tratamentului.
Mai multe detalii despre abstinenta va invitam sa consultati forum-ul si sa dialogati cu cei care sunt deja abstinenti de ani de zile.

Este posibil bautul controlat pentru un alcoolic?

Atunci cand dependentii accepta un tratament, spera ca totusi mai tarziu vor putea bea din nou controlat. Este greu de inteles si pentru un nealcoolic de ce este imposibila revenirea la "bautul controlat". Sa ne amintim, dependenta de alcool este o boala progresiva si cronica.
Bautul "controlat" sau "bautul cu masura" nu mai este posibil pentru un alcoolic. Orice cantitate de alcool consumata, va duce in scurt timp la pierderea controlului, la reluarea consumului, ajungandu-se chiar pana la consumul cantitatilor initiale. Un diabetic ramane diabetic toata viata; la fel si un alcoolic, ramane dependent de alcool toata viata, difera insa modul in care isi traieste viata: intr-o abstinenta fericita sau intr-un consum perpetuu.

Lantul terapeutic al tratamentului dependentei:
1. Etapa de contact
2. Etapa Dezintoxicarii (tratamentul dependentei fizice)
3. Etapa consilierii/terapiei dependentei intr-un centru ambulator sau stationar

(tratamentul dependentei psihice)
4. Etapa de postcura - sau etapa "Grup de sprijin", adica perioada in care abstinentul de alcool, participa voluntar la sedintele terapeutice, organizate din fosti consumatori si actuali abstinenti. Mai jos sunt explicate aceste etape:

1. Etapa de contact
Este primul pas facut spre tratament.
Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii si stationare sau in cadrul grupurilor de suport.
De regula consumatorul sau familia aceastuia cauta medici, psihologi, clinici sau centre de specialitate pentru tratamentul alcoolismului. Este o etapa de evaluare a gradului de dependenta. Specialistul in dependente realizeaza in colaborare cu pacientul si familia sa, o evaluare psihologica a bolnavului, evaluarea severitatii dependentei, evaluarea situatiei socio-familiale, clarificarea motivelor invocate de pacient pentru a renunta la consumul de alcool. In functie de aceasta evaluare, specialistul in adictii (psiholog, medic, preot, asistent social, etc) propune pacientului si familiei sale alternative pentru tratamentul alcoolismului. Pentru cazurile cu o dependenta de alcool severa se recomanda etapa numarul 2.

2. Etapa Dezintoxicarii
Tratamentul dependentei de substante (alcool, droguri, medicamente) se desfasoara cu sprijinul specialistilor in adictii (psihologi, medici, preoti, asist. sociali). Este recomandata intotdeauna consultarea specialistilor in adictii pentru evaluarea gradului de evolutie sau a severitatii dependentei si pentru identificarea si analiza unor optiuni pentru tratamentul dependentei.
Aceasta etapa este o etapa a tratamentului organismului, o etapa in care se urmareste vitaminizarea, mineralizarea corpului, eliminarea alcoolului din sange, diminuarea sevrajului si a compusilor chimici din sange care sustin dependenta fizica.
De obicei, persoanele dependente de alcool se hotarasc sa faca ceva pentru a se lasa de baut, cand deja dependenta lor este severa (vezi mai sus, faza critica si cronica a alcoolismului). In cazul lor este recomandata parcurgerea unei etape de dezintoxicare (Etapa 1). Aceasta pentru ca sevrajul cauzat de intreruperea consumului de alcool, are nevoie de supraveghere medicala de specialitate, consumatorul de alcool cronic nefiind apt din punct de vedere fizic si psihic sa participe la sedinte de psihoterapie individuala sau de grup. Dupa etapa dezintoxicarii se considera ca acesta are capacitati fizice si psihice suficiente pentru a incepe psihoterapia.

3. Etapa consilierii/terapiei dependentei intr-un centru ambulator sau stationar.
Terapia dependentei de alcool urmareste schimbarea atitudinii consumatorului fata de responsabilitati, sarcini, greutati, sentimente neplacute, frustrari, astfel incat persoana dependenta sa trateze aceste situatii cu maturitate, fara sa apeleze la consumul de alcool. Daca etapa dezintoxicarii este etapa menita sa reduca pana la minimum dependenta fizica, etapa consilierii si terapiei urmareste demontarea si eliminarea dependentei psihice. Se urmareste consolidarea motivatiei de a mentine abstinenta, imbunatatirea comunicarii si diversificarea modalitatilor de expresie a afectelor, emotiilor si sentimentelor, reconstructia stimei de sine, intelegerea mecanismelor dependentei, invatarea metodelor prin care se mentine abstinenta si se evita recidiva.

4. Etapa Postcura / grupuri de sprijin.
Terapia de grup - instrument de baza in tratamentul dependentei. Terapia de grup este utilizata atat in centrele ambulatorii si stationare cat si in cadrul grupurilor de sprijin. Prin participarea la grup a persoanelor cu aceeasi problema se stimuleaza capacitatea de autovindecare a fiecarui membru al grupului, discutandu-se sincer, deschis, despre avantajele si dezavantajele abstinentei, despre recidiva, dezamorsarea mecanismelor dependentei psihice, traversarea recidivei si factorii de risc care pot precipita producerea ei, etc.

Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup.
Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani.
Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte.
Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. Recidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica.

E posibil tratamentul dependentei de alcool cu produse naturiste, tincturi, picaturi, ceaiuri speciale?

Sunt utile diferite produse naturiste. Dar mare atentie: daca aceste tincturi, siropuri, picaturi contin alcool (indiferent de cantitate) NU se recomanda administrarea lor dependentilor de alcool. Alcoolul continut de aceste produse mentine dependenta fizica si psihica. Tratamentul alcoolismului se face FARA ALCOOL.


Document Info


Accesari: 5634
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )