Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























POLITICA SI STATUL. CULTURA POLITICA SI SOCIALIZAREA POLITICA

sociologie




POLITICA sI STATUL. CULTURA POLITICĂ  sI SOCIALIZAREA POLITICĂ


Partidele ofera membrilor si simpatizantilor o ideologie, o doctrina, în ultima instanta deci, o subcultura politica. Mai concret, partidele politice le ofera informatii politice, cai de solutionare a unor revendicari, de relationare activa cu sistemul politic, normele legitimiatii politice.

Influenta directa exercitata de sistemul politic asupra formarii convingerilor si atitudinilor politice este mai puternica decât cea exercitata de factorii nonpolitici ai socializarii si în anumite circumstante o poate submina sau chiar anula. Chiar daca familia si scoala au întiparit în mintea individului o viziune pozitiva asupra sistemuui politic, în cazul în care el este dispretuit de partidul sau, înselat de politic, înfometat (...) este mai mult ca sigur ca opinie pe caere o avea despre sistemul politic se va altera.

Când mijloacele socializarii se afla sub controlul exclusiv al statului, ca în regimurile totalitare, rolul ei este nu numai de a consolida sistemul politic existent ci si de a preîntâmpina sau anihila aparitia eventualilor factori perturbatori.

În astfel de societati educatia si propaganda îsi unesc eforturile în a asigura autoritatea totala a statului asupra individului. În aceste conditii, socializarea timpurie prin scoala - gradinita - pare a fi cea mai eficienta. În copilarie, mesajul propagandistic prinde usor, nu întâmpina de obicei rezistente semnificative.

Analizând procesul de socializare din tarile totalitare se constata existenta a trei elemente importante : 1. în primul rând, constiinta importantei decisive a socializarii politice ; 2. în al doila rând, suprematia absoluta a unor anumite institutii : scoala, partid, armata - în detrimentul altor posibili competitori ; 3. în al treilea rând, simplificarea extraordinara a discursului poltic. Fenomenul acesta cauzeaza si o regresie intelctuala. În timp ce modernizarea societatii implica multiplicarea surselor de informatie si dezvoltarea mesajelor suprapuse si conflictuale, statul totalitar se întoarce la adevarul unic si indivizibil.

Consideram ca prezentarea urmatoarelor date statistice* este relevanta pentru întelegerea caracteristicilor socializarii politice în România.



Influenta asupra deciziilor                                          Frecventa                                 Procentajul

luate în familie                                                            raspunsurilor                           raspunsurilor

a) mare                                                                        103                                          19,2


b)medie                                                                       192                                          36,0

c) mica                                                                        101                                          18,9




d) nici o influenta                                                        116                                          21,8

e) nu-mi amintesc                                                       16                                            3,0


f) non raspunsuri                                                        5                                              1,1


TOTAL                                                                      533                                          100,0


Din relatarile subiectilor deducem ca în 40,7 % din cazuri, familia nu a încurajat participarea libera a copiilor la luarea deciziilor, perpeutînd modelul autoritar al relatiilor în familie, învatându-l pe copil mai mult sa se supuna, sa se subordoneze, decât sa se implice cu responsabilitate în luarea deciziilor, pregatindu-i în mod indirect pentru adoptarea unui comportament politic obediant, dependent.


Ce puteau face subiectii daca nu erau                         Frecventa                                 Procentajul

supusi unui tratament nedrept în                                               raspunsurilor                            raspunsurilor

scoala?


a) Puteau sa riposteze                                                               207                                          38,8


b) Nu aveau dreptul sa se plânga                                               319                                          59,8


c) Nu stiu (nu-mi amintesc)                                      7                                              1,4


TOTAL                                                                    533                                          100,0


Tabel 3. Pattern-ul autoritatii în scoala si competenta civica


Tabelul 3 indica faptul ca 59,8 % din subiecti afirma ca scoala nu le-a oferit posibilitatea sa se plânga în situatia unui tratament nedrept. Ei sustin ca era în avantajul copilului sa nu riposteze în situatia în care era victima unui tratament nedrept pentru ca, în timp ce obedienta era "premiata", riposta era sanctionata. Elevul sanctionat pe nedrept, daca se revolta, risca sa primeasca o noua pedeapsa, poate mai grea decât prima, sau în cel mai bun caz era igonrat.


Subiectii au avut sau nu prilejul sa discute                  Frecventa                 Procentajul

în scoala probleme politice si sociale                        raspunsurilor                            raspunsurilor

controversate?


a)Au avut prilejul                                                     106                                          20


b) Nu au avut prilejul                                                                416                                          78


c)Nu-si amintesc                                                      11                                            2


TOTAL                                                                    533                                          100,0


Putem deduce ca, în perceptia majoritatii subiectilor, pattern-ul autoritatii în familie era mai democrat decât cel al autoritatii în scoala.

Daca 70% din subiecti opinau ca în familie aveau dreptul sa se plânga daca se simteau nedreptatiti, doar 38% din subiecti au sustinut ca s-au bucurat de aceasta libertate si în scoala. Relatiile profesori-elevi sunt percepute, deci, ca nondemocratice, coercitive în percpetia majoritatii subiectilor.

Neexersarea dialogului pe probleme politice în scoala este apreciata de majoritatea subiectilor ca fiind o deficienta majora a scolii românesti. De aceea, ei propoun în proportie de 80,1% introducerea în învatamântul românesc a unei discipline care sa le permita dezbaterea unor probleme privind statul de drept, democratia, drepturile omului.

Tabelul 5 ne indica faptul ca 51,1% din interlocutori sustin ca sunt consultati cu privire la deciziile luate la locul de munca cel putin din când în când, iar 25,0% foarte rr sau niciodata. Se observa, deci, ca pattern-ul autoritatii la locul de munca este mai democrat decât cel din scoala : procentul celor care delcara ca sunt consultati este dublu fata de procentul celor care sustin contrariul.


Masura în care subiectii sunt consultati                      Frecventa                 Procentajul

cu privire la deciziile luate la locul de                        raspunsurilor                            raspunsurilor

munca


a)des                                                                        102                                          19,1

b) din când în când                                                   165                                          32,0

c) foarte rar                                                             76                                            14,3

d) niciodata                                                              57                                            10,7

e) non-raspunsuri                                                     133                                          24,9


                TOTAL                                                    533                                          100,0


Tabel 5. Pattern-ul autoritatii în scoala si competenta civica


Desigur ca oportunitatea participarii difera de la un status ocupational la altul. Cu cât statusul ocupational este mai înalt, cu atât este mai mare probabilitatea ca individul sa fie consultat în procesul decizional.

Frecventa                 Procentajul


a) Apartin uneia sau mai multor organizatii                               91                            17,1


b) Nu apartin nici unei organizatii                             427                          79,4


c) Non-raspunsuri                                                     15                            2,8


TOTAL                                                                    533                          100

Tabel 6. Apartenenta subiectilor la diferite organizatii


Tipuri de organizatii                                                 Frecventa                                 Procentajul


a) sindicate                                                               44                                                            8,4

b) de afaceri                                                             29                                                            5,5

c)cooperative                                                           9                                                              1,7

d)grupuri de veterani                                                                6                                                              1,1

e) atletism                                                                                7                                                              1,3

f) politice                                                                 19                                                            3,6

g) de cariate                                                             8                                                              1,5

h) civice                                                                   13                                                            2,6

i) religioase                                                              13                                                            2,6

j) altele                                                                    9                                                              1,7


Tabel 7.  Organizatiile la care sunt afiliati subiectii


Constatam, în primul rând, ca exista un procent mare de non-activi civic. acest lucru este evidentiat pe de o parte de procentul mic al pariticipantilor la viata organizationala, respectiv 17,1% din intervienati, precum si de procentul si mai mic de afiliati la organizatiile politice (3,5% din raspunsuri) si civice (2,6% din raspunsuri).

Tabelul urmator, nr.8, indicia pe de o parte gradul scazut de implicare a organizatiilor în probleme controversate precum o guvernare mai buna, problema scolilor, a locuintelor etc., si, pe de alta, caracterul formal al apartenentei organizationale a majoritatii subiectilor afiliati (81,4%).

În concluzie, cercetarea întreprinsa a evidentiat ca modelul de cultura politica predominant în actuala societate româneasca se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi principale :

a) insuficienta informare si comunicare politica ;

b) valori scazute ale competentei civice subiective ;

c) valori scazute ale atasamentului fata de sistemul politic ;

d) valori scazute ale cooperarii, solidaritatii, participarii organizationale în general si politico-civica, în special.

Într-o formula succinta putem spune ca "dependenta" (inexistenta feed-back-ului) constituie acum dominanta pattern-ului culturii politice românesti.


Note :

Giovanni Sartori, Teoria democratiei reinterpretata, Polirom, 1999, p. 180.

2              G. Sartori, op. cit., p. 181.

3              Ibid., p. 182.

4              Jean Badouin, Introducere în sociologia politica, Ed. Amarcord, Timisoara, 1999, p. 51.

5              Ibid., p. 53.

6              Jean Badouin, op. cit., p. 54.

7              Ibid., p?.

8              P. Garrand, 1989, apud. I. Ionescu, D. Stan, Elemente de sociologie, Iasi, 1977, p. 282.

9              C. Zamfir, L. Vlasceanu, Dictionar de sociologie.

10            Edgar Hallet Carr, apud. G. Sartori, op. cit., p. 186.

11            G. Sartori, op. cit., p. 188.

12            Ibid., p. 194.

13            M. Duverger, Sociologie de la politique, PUF, Paris, 1973., p. 120.

14            G. Almond, S. Verba, Cultura civica, Du Style, Bucarest, 1996, p. 44.

15            Y. Schmeil, Les cultures politiques, în M. Gravitz,J. Lecca, Traite de science politique, PUF, 1985, vol. XI, p. 279.

16            G. Almond, S. Verba, op. cit., p. 45.

17            M. Dogan, D. Pellassy, Cum sa comparam natiunile, Ed. Alternative, Buc., 1993, p. 34.











Document Info


Accesari: 6198
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )