Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































RESTRUCTURĂRI ALE FAMILIEI CONTEMPORANE

sociologie




3. RESTRUCTURĂRI ALE FAMILIEI CONTEMPORANE


Obiective





  • sa diferentieze tipurile constitutive ale familiei restructurate;
  • sa compare tipurile familiei restructurate cu familia nucleara din perspectiva nivelului functiilor pe care acestea le īndeplinesc;
  • sa caracterizeze tipurile familiei restructurate, cu insistenta pe elementele specifice fiecareia;
  • sa idnetifice cauzele care au generat tipurile familiei restructurate;
  • sa evaluze din perspectiva functiei educative tipurile familiei restructurate;
  • sa cunoasca experimentele neofamiliale si simulacrele familiei actuale;
  • sa faca predictii asupra evolutiilor viitoare ale familiei

Structura tematica

Experimentele neofamiliale si "simulacrele " familiei actuale

TENDINŢE sI MUTAŢII ĪN FAMILIA MODERNĂ


Daca societatea traditionala era relativ rigida īn materie de stabilitate a valorilor, tip de familie sau stil de viata, societatea moderna modifica fundamentul solid al familiei, conferindu-i noi roluri si destinatii. Tranzitia catre Noua Era a adus cu sine si proliferarea stilurilor de viata nenucleare, a neo-formatiilor familiale, substitute maritale sau simulacre, anticipānd un viitor din ce īn ce mai incert, o perspectiva din ce īn ce mai haotica. Aceasta stare de lucruri a facut ca la conceptul clasic de "structura a familiei" sa i se asocieze cel de "restructurare a familiei". Noul concept se refera la noile tipuri de famili 21421s187v e si la particularitatile ca si la disfunctiile acestora.

Din aceasta perspectiva, daca familia nucleara a dominat contemporaneitatea, viitorul va elimina dominatia unei singure forme de convietuire aducānd o pluralitate de configuratii familiale.

Aceste configuratii, desi foarte diferite, au īn esenta un punct comun: nici una nu īndeplineste toate functiile atribuite īn mod clasic institutiei familiale. Fiecare configuratie tinde sa maximalizeze unele functii si sa minimalizeze altele:  


Functii

Configuratii

Tip

Grad

ECONO-

MICĂ

SOCIALI-ZARE

SOLIDA-RITATE


SEXUALĂ

REPRO-DUCTIVĂ


CELIBAT

Maxim






Neutru






Minim






CUPLURI FĂRĂ DES-

CENDENŢI

Maxim






Neutru






Minim







CONCUBINAJ

Maxim






Neutru






Minim






FAMILII MONO-

PARENTALE

Maxim






Neutru






Minim







CĂSĂTORIE DESCHISĂ

Maxim








Neutru






Minim






FAMILII RECONSTI-

TUITE

Maxim






Neutru






Minim






FAMILII REORGA-

NIZATE

Maxim






Neutru






Minim







Fig. 3.1. Gradualitatea functiilor familiei īn diferitele ei configuratii (I. Mitrofan si C Ciuperca)


Consideratii pe marginea reprezentarii grafice de mai sus:

Referentialul ales/modelul la care ne-am referit a fost familia nucleara

Variantele alese sunt discutabile īn sensul posibilitatilor si a altor variante

Concluzii:

Dimpotriva, functia sexuala este maximalizata de sase configuratii si minimalizata doar de una (f. monoparentala) din motive obiective. Satisfactia sau isatisfactia sexuala devine cauza principala a pastrarii sau abandonarii configuratiei respective.

Familia monoparentala, celibatul, familia reorganizata si casatoria deschisa se particularizeaza prin faptul ca īsi aglomereaza functiile pe doua din cele trei grade. Astfel, familia monoparentala si celibatul īsi realizeaza functiile doar pe nivelul maximal si minimal iar casatoria deschisa si familia reorganizata ignora, cel putin teoretic, minimalitatea

Cuplurile fara descendenti si concubinajele sunt identice din perspectivea gradului īn care īsi realizeaza functiile

Comparativ cu familia nucleara, familia monoparentala reprezinta configuratia cu cele mai multe functii minimalizate, ceea ce ridica un serios semn de īntrebare asupra functionalitatii si viabilitatii ei

Comparativ cu familia nucleara, casatoria deschisa apare ca fiind cea mai apropiata de acesta din perspectiva realizarii functiilor atribuite institutiei familiale. Patru din cinci functii sunt identice, doar cea sexuala fiind valorizata mai mult de casatoria deschisa


CELIBATUL reprezinta un fel de menaj īn care individualitatea se afirma īn deplina libertate. El a crescut foarte mult īn ultima vreme, mai ales īn tarile foarte dezvoltate - SUA, Germania, Franta etc.

Cauze:

a)      obiective: - cauze de ordin sexual (impotenta, vaginism, infantilism genital)

cauze de ordin psihorelational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie)

cauze de ordin material (constrāngeri economice, lipsa locuintei)

b) subiective: - existenta unor imagini deformate despre familie si sarcinile ei

lipsa de curaj īn asumarea responsabilitatilor familiale si parentale

psihotraume datorate conflictelor conjugale grave din familia de origine

Avantajele celibatului:

independenta economica si libertatea personala

varietatea si schimbarea

accentul pus pe realizarea profesionala

sentiment de frustrare īn raport cu colegi, cunoscuti sau rude care īsi au familiile lor

sentiment de culpabilitate fata de sine si fata de societate

sentimentul izolarii si abandonului

sentimentul egoismului si individualismului

Consecintele celibatului:

se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, ceea ce poate antrena dezechilibre demografice pe termen lung

sunt maximalizate functiile sexuala si economica (apreciaza ca au o viata sexuala mai intensa si mai īmplinita, īn conditiile unor īntālniri mai putin frecvente si nesablonizate, dar mai spontane si pasionale

este minimalizata functia de solidaritate, celibatarul acordānd o importanta mai mare varietatii si schimbarii

Procent 10-20% din populatia adulta casatorita - īn tarile dezvoltate

Ponderea cea mai mare la cuplurile urbane si la cele īn care sotia urmeaza o cariera profesionala

Cuplurile fara descendenti au depasit stadiul dezaprobarii deoarece s-a schimbat chiar filosofia asupra rolului copiilor īn cadrul vietii de familie. Astfel, copiii nu mai reprezinta axul central al vietii familiale, ci cuplul sot-sotie a devenit centrul de greutate īn jurul caruia graviteaza dorintele, asteptarile, sperantele, placerile. Acum parintii traiesc mai mult pentru ei si mai putin pentru realizarea īn viata a copiilor lor.

Mutatia de la familia axata pe copii la familia axata pe adulti

Acest tip de familie maximizeaza functia economica si functia sexuala

Explicatii:

dorinta de a fi independenti īn relatia lor fata de copil

emanciparea femeii; renuntānd la pozitia de gospodina casnica, supusa sotului si societatii, multe femei au renuntat si la maternitate



dificultati economice cu care indivizii sunt confruntati: somaj, lipsa unei slujbe stabile, venituri foarte mici, lipsa casa proprietate

lipsa unei politici sociale de īncurajare si sprijinire a tinerilor casatoriti; dezorientati si descurajati, tinerii ajung la concluzia ca cel mai nefericit personaj dintr-o familie aflata īntr-o astfel de ipostaza este copilul, si se sfārseste prin a se renunta la el.

Concluzie:

Proliferarea famiilor fara copii este o alternativa īn parte dorita, īn parte impusa

Particularitati:

nu sarisfac sarcini semnificative ale familiei, caracterizāndu-se prin deficit de structura;

nu asigura reproducerea biologica si nu realizeaza nici functia de socializare, dat fiind absenta descendentilor;

maximizeaza functia economica si cea sexuala;

sunt frustrari si neīmpliniri generate de lipsa copiilor

Concluzie:

Cuplurile fara descendenti īsi duc existenta īntr-o (diz)armonie a "extremelor", īntre o viata economica sigura dar lipsita de bucuria copiilor


Dupa 1970, atāt īn Europa cāt si īn SUA, preferinta pentru concubinaj a devenit atāt de frecventa īncāt a zdruncinat semnificativ atitudinile sociale stereotipe care blamau - pāna nu demult - acest mod de convietuire.

Cuplurile din aceasta categorie, desi pastreaza nostalgia unei solidaritati afective si sociale definitive, se reorienteaza īn spiritul pastrarii unei disponibilitati cvasipermanente, a unei autonomii personale, considerate importante pentru autenticitatea vietii de cuplu.

Cauze care confera popularitate concubinajului:

constientizarea faptului ca uniunea libera este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil de a trai īmpreuna;

dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal;

satisfacerea nevoilor sexuale la un nivel superior;

cuplul decis pentru concubinaj opteaza pentru calitatea relatiei īn defavoarea durabilitatii sale cu orice pret;

este protestul subtil si refuzul mascat la o societate constrāngatoare, incerte si deceptionate īn ansamblul ei, a raporturilor disfunctionale dintre individ si societate;

functioneaza pe regula fidelitatii liber consimtite;

daca īn uniunea libera tinerii se angajeaza mai curānd īn speranta unei "cresteri

calitative a relatiei", cei care opteaza pentru casatorie adesea o fac sub spectrul resemnarii sau al temerii de devitalizare, degradare īn timp, proiectia posibilelor infidelitati crescānd "vigilenta" din chiar momentul īn care "contractul" s-a īncheiat.

Avantajele concubinajului:

o satisfactie sexuala crescuta, o mai mare autodeschidere si sentimente mai intense de intimitate, comparativ cu cuplurile de īndragostiti care nu coabiteaza;

o mai mare posibilitate de a se īntelege pe ei īnsisi;

o posibilitate crescuta de realizare a compatibilitatii si o familiarizare cu modurile diverse īn care partenerii reactioneaza īntr-o mare varietate de situatii;

dezvoltarea deprinderilor interpersonale si īncrederea īn construirea unor relatii strānse;

un nivel de trai ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice;

Dezavantaje:

limitarea prematura a experientei "īntālnirilor";

perpetuarea rolului traditional al femeii, constānd īn asigurarea sarcinilor domestice, ceea ce poate conduce consecutiv la unele dificultati īn continuarea instructiei si formarii pentru viitoarea cariera, la o restrāngere semnificativa a satisfacerii nevoilor proprii; uneori coabitarea juvenila poate fi īn beneficiul barbatului si mai putin al femeii;

investirea emotionala inegala; unul dintre parteneri poate investi mai mult īn relatie, ceea ce poate antrena unele tensiuni si "raniri" narcisiste;

schimbari īn viata sociala a partenerilor prin reducerea numarului de prieteni;

complicatiile legale, care sunt posibile īn coabitare mai mult decāt īn orice relatie amoroasa;

dezinteresul fata de functia reproductiva, ce se manifesta o importanta erioada de timp;

Īn concluzie, uniunea libera poate fi doar o simpla etapa premergatoare casatoriei sau poate fi un stil de viata rezultat dintr-o optiune de lunga durata sau definitiva.


D. FAMILIILE MONOPARENTALE se refera la menajele formate dintr-un singur parinte si copiii acestuia, menaje ce pot aparea fie īn urma divortului sau abandonului familial, fie īn urma decesului unui parinte, a adoptiei realizate de o persoana singura sau a cresterii copiilor īn afara casatoriei.

Conceptia despre familia monoparentala a evoluat, astazi considerāndu-se ca este mai indicata pentru un copil o astfel de familie, decāt una biparentala bāntuita de certuri si de probleme. Nu s-a confirmat nici ipoteza ca, de fapt, copii ce provin din astfel de familii sunt mai mult expusi riscului de a deveni delicventi potentiali.

Dezavantaje:

pentru barbati costurile psihologice sunt mai mari, īn timp ce pentru femei prevaleaza costurile materiale;

menajele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si socializatoare mai mari decāt familiile complete;

baietii din familiile monoparentale prezinta o rata mai mare a comportamentelor deviante, comparativ cu fetele; īn schimb, casatoriile acestora au o stabilitate mai redusa decāt a baietilor;

parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile: cea sexuala, reproductiva, economica si de socializare sunt minimalizate.

Principalele probleme ale mamelor:

dificultati financiare, copiii devenind un suport economic pentru acestea

ca parinte singur, mamele īsi extind rolul cu sarcini auxiliare, nespecifice rolsexului

mama īmparte rolurile cu copilul cel mai mare care se maturizeaza mai repede si devine si confident; situatia este mai grea cānd copilul mai mare este fata si se stabilesc roluri īntre mama - fiica

Principalele probleme ale tatilor:

tatii dispun de o mai mare libertate financiara/resurse financiare;

se pricep mai putin la gospodarie, motiv pentru care acestea le fac copii, uneori cu ajutor din afara

parintii singuri cer mai multa independenta de la copii lor

Probleme aparte ridica categoria parintilor adolescenti


  1. CĂSĂTORIA DESCHISĂ este un model de convietuire aflat īntre concubinaj si familia nucleara

dragostea sexuala constituie nucleul si ratiunea de a fi a acestei casatorii

casatoria deschisa face loc īn mod lejer si sincer posibilitatii de schimbare a partenerului daca aceasta este īn interesul fiecaruia si a cuplului ca īntreg;

autorii casatoriei deschise plaseaza "cheia" acestei relatii īn capacitatea sotilor de a īntelege ce semnificatie are "a trai acum"

persoana/partenerul are o libertate pe care altfel nu o avea, poate decide singura īntr-o lume care o obliga sa adopte anumite comportamente;

este o modalitate care īl obliga si pe unul si pe altul dintre parteneri sa nu se plafoneze;

este o alternativa dezirabila īntre nenumarate alternative de convietuire impuse de societatea contemporana


  1. FAMILIILE RECONSTITUITE sau comasate reprezinta modele de convietuire

īn care partenerii au mai fost casatoriti si au descendenti din mariajele anterioare. Cuplul reconstituit reuneste copiii din mai multe uniuni familiale, la acestia adaugāndu-se, deseori, proprii descendenti

Probleme:

copilul se confrunta cu situatia de "a-si īmparti" afectiv parintele cu noul sot al acestuia - mai ales pentru baieti;

copilul se poate teme de o modificare a regulilor īn noua familie, ceea ce este, dupa terminarea divortului, o idee si o asteptare realista;

copilul se poate īnvinovati fata de parintele biologic (mai ales daca are drept de vizita) daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg;

copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-si vedea parintii īmpreuna si aceasta nu-I usor de facut/poate creste ostilitatea fata de parintele vitreg


Complexitatea functiei de socializare:

se teme ca nu va fi acceptat de copilul partenerului de viata, mai ales daca acesta īsi valorizeaza excesiv de mult parintepe pierdut;

nu vrea sa intervina peste modul de socializare al partenerului, peste conduita si sistemul sau de valori care au ghidat pāna la acea vārsta comprtamentul copilului;

cānd banii sunt insuficienti, putini oameni ar accepta sa satisfaca doleantele copilului vitreg, privāndu-si propriile necesitati;

nu este prea mult interesat de copilul partenerului pentru ca nu acesta a fost cauza formarii familiei;

nu are timpul necesar socializarii īn general.


  1. FAMILIILE REORGANIZATE se aseampna cu cele reconstituite, īnsa acopera o arie mai īntinsa de configuratii:

doi parteneri divortati sau vaduvi fara copii

unul dintre parteneri are descendenti din mariajele anterioare

doar un partener a mai cunoscut experienta unei relatii legal constituite

Ele sunt destul de numeroase, mai numeroase decāt familiile reconstituite




3.3. EXPERIMENTELE NEOFAMILIALE sI "SIMULACRELE" FAMILIEI

ACTUALE


Oscilānd īntre teama de singuratate si nevoia de asociere, īntre confuzie si cautare de sens, multi oameni dezamagiti sau doar īncercati de viata, īntr-o lume īn care pierderea   si cautarea identitatii de sine bāntuie si revaseste fiinta, experimenteaza sau sunt īn cautarea unor noi stiluri de viata.


A - SEMI-CĂSNICIA este un experiment neofamilial sub semnul "falselor solutii",

avānd ca scop prelungirea casatoriei din punct de vedere legal, īn ciuda modificarilor si alterarilor   de esenta care pericliteaza īn fond continuitatea acesteia.

Variante/formule:

formula - casa si copii īmpreuna, sexul separat (exercitarea īn comun a menajului si administrarii bugetului; exercitarea īn comun sau īn paralel a educatiei copiilor; exercitarea autonoma a functiei sexual-afective īn cadrul unui complex de infidelitate conjugala, unilaterala sau bilaterala);

formula - sexul īmpreuna, casa si copiii - mai mult tu, distractiile separat;

formula -   sexul partial īmpreuna, casa numai tu, distractiile partial īmpreuna, copil - mai ales tu; banii - mai ales eu.

Cupluri imatur-dependente care sunt īnlocuite sub aspectul exercitarii rolului parental si uneori casnico-menajer si administrativ-organizatoric de catre bunici (parinti - socri); convietuirea cu socrii (parintii) īn cadrul aceluiasi spatiu locativ si psihosocial are de cele mai multe ori efecte inhibitive


B - PSEUDO-CĂSNICIA sau "vietile paralele" constituie forma de manifestare cea

mai grava a psihosociopatologiei maritale si consta īn adoptarea si exercitarea inautentica (falsa, aparenta)   a rolului conjugal-parental.

Daca īn cazul precedent sentimentul iubirii persista īn forme contorsionate, dramatice,

imature etc., īn pseudocasnicie nu poate fi vorba de afectiune mutuala ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei economice si sociale, care determina īn anumite situatii optiunea unor indivizi de oficializare a casatoriei. Exemplu, care desi īsi mentin statutul oficial de casatoriti, adoptase roluri simultane de autonomie intra si extraconjugala, ambii parteneri fiind implicati afectiv-sexual īn relatii exterioare, desfasurānd īn paralel viata domestica si loisirul, īntr-o relativa indiferenta mutuala. Elementul prin care justifica mentinerea oficiala a casatoriei īl constituie problema locuintei si a investitiilor materiale comune, efectuate īntr-o perioada initiala cānd pretindeau ca s-au iubit si īnteles, precum si pastrarea aparenta a unor statute oficiale avantajate de formula casatoriei.

Un alt motiv care mentine casatoria aparenta īl constituie prezenta copiilor


C - UNIUNILE HOMOSEXUALE

Homosexual = preferinta pentru persoane de acelasi sex

S. Radulescu considera ca este mai corect sa se vorbeasca de practici homosexuale decāt de indivizi homosexuali, deoarece este dificil de a denumi homosexual o persoana care īntr-un moment sau altul al existentei sale s-a angajat īntr-o conduita cu caracter homosexual.

Atāt la barbat cāt si la femeie, homosexualitatea rezulta din complexe inconstiente. Dupa A. Adler, ar fi vorba de un sentiment de inferioritate, teama de esec īmpingāndu-l pe individ sa caute un partener de acelasi sex cu el. La baieti, homosexualitatea este adesea consecinta unei educatii deficitare iar la femei rezultatul unor deceptii din copilarie, deceptii legate de descoperirea sexelor.

Oricum, efectele negative ale homosexualitatii se manifesta - īn genere - la persoanele care au un sentiment de culpabilitate īn raport cu orientarea lor sexuala. Īnsa, homosexualii care nu-si regreta orientarea si care au o viata sexuala regulata nu sunt mai stresati din punct de vedere psihologic decāt sunt persoanele heterosexuale.

A.     Kinsey a dezvoltat o scala de sase intervale īn care a plasat indivizii pe un

continuum īn ceea ce priveste experientele lor sexuale:

Heterosexual cu experiente homosexuale accidentale

 

Heterosexual cu experiente homosexuale la egalitate

 

Homosexual cu experiente heterosexuale incidentale

 





Heterosexual exclusiv

 

Heterosexual cu experiente homosexuale substantiale

 

Homosexual cu experiente heterosexuale substantiale

 

Homo-sexual exclusiv

 







Fig. 3.2. Scala plasarii indivizilor īn ceea ce privaste experientele sexuale (I. Mitrofan si C Ciuperca)


S. Radulescu surprinde fenomenul homosexualitatii īn toata complexitatea sa, adoptānd o pozitie stiintifica, neutra si obiectiva fata de homosexuali.




Īnalt

HOMOSEXUALI   

 

BISEXUALI

  H

r

HETEROSEXUALI

 

ASEXUALI

  o

t

i

s

m


Scazut

Fig. 3.3. Fenomenul homosexualitatii ( dupa I Mitrofan si C. Ciuperca)


De-a lungul timpului homosexualitatea a fost considerata fie un pacat sau viciu, fie o

boala sau o tulburare de comportament, fie un comprtament normal.

Explicatii ce au pretentia ca justifica comportamentul homosexual:

absenta sau deficitul androgenului parental ( substanta care stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale masculine;

dezechilibrele sau deficientele hormonale (ale testosteronului īn cazul baietilor si estrogenului īn cazul femeilor);

nerezolvarea complexelor oedipiene;

abuzul sexual īn timpul copilariei;

experiente heterosexuale nesatisfacatoare;

socializarea homosexuala etc

accidentele cromozomiale de sex

O prejudecata periculoasa este asocierea homosexualitatii cu agresivitatea si

criminalitatea.

Functii: reproducerea si socializarea nu se pot manifesta iar cea economica nu prea are importanta. Functiile maximizate sunt cele de solidaritate si sexuala, prima fiind mai puternica la lesbiene decāt la homosexuali

O situatie deosebita este a cazurilor de homosexuali care au fost implicati īn mariaje heterosexuale pentru o anumita perioada, multi dintre ei avānd copii īn acel mariaj anterior.

Concluzie: Homosexualitatea trebuie privita cu toleranta iar pentru a o īntelege trebuie sa renuntam la etichetare, prejudecati si stigmatizare. Nu trebuie sa se īnteleaga de aici ca optam pentru proliferarea acestui fenomen


D - GRUPUL COMUNITAR SEXUAL se manifesta de prin anii 1960 - 70 ca o

replica si formula de protest la adresa restrictiilor īntru fidelitate. Adeptii grupurilor comunitare familiale īsi confera iluzia unei pretinse libertati individuale, plecānd de la ideea ca mariajul monogam induce de la bun īnceput "o castrare psihologica si sexuala a sotilor" prin respectarea fidelitatii, fie de teama opiniei publice, fie prin aderare la principii educative, morale si religioase perimate.

Multi recurg la experienta comunitara pentru a-si satisface visele infantile de voyerism sau de axhibitionism sau pentru a-si disimula incapacitatea de a construi īn timp o autentica relatie durabila.


E. SWINGERS - engl. swinging = leganat, oscilant, ritmat - desemneaza un schimb voluntar si temporar īntre perechi īn scop sexual. Schimbul se produce īntre doua persoane sau mai multe cupluri si, īn mod ocazional poate fi inclus īn grup si o persoana fara partener, de obicei o femeie. Schimburile au loc cu consimtamāntul tuturor partilor implicate.

Adeptii acestei forme cred ca el este preferabil relatiilor secrete extraconjugale inclusiv din punct de vedere al starilor emotionale prin care se trece.


Teme de reflectie, evaluare si autoevaluare


  1. Diferentiati tipurile constitutive ale familiei restructurate.
  2. Comparati tipurile familiei restructurate cu familia nucleara din perspectiva nivelului functiilor pe care acestea le īndeplinesc.
  3. Caracterizati tipurile familiei restructurate, cu insistenta pe elementele specifice fiecareia.
  4. Idnetificati cauzele care au generat tipurile familiei restructurate.
  5. Evaluati din perspectiva functiei educative tipurile familiei restructurate .
  6. Prezentati si analizati experimentele neofamiliale si simulacrele familiei actuale.
  7. Faceti predictii asupra evolutiilor viitoare ale familiei.

Bibliografie


Ilut, P. (1995), Familia - cunoastere si asistenta, Cluj-Napoca, Editura ARGONAUT

Batrānu, E. (1980), Educatia īn familie, Bucuresti , Editura politica.

Dimitriu, C. (1973), Constelatia familiala si deformarile ei, Bucuresti , EDP.

Mitrofan, I. si Ciuperca, C. (1998), Incursiune īn psihosociologia si psihosexologia familiei, Bucuresti , Editura Press "Mihaela"

Mitrofan, I si Mitrofan, N. (1994), Elemente de psihologie a cuplului, Bucuresti , Casa de editura si presa "sANSA" SRL.

Mitrofan, I. (1989), Cuplul conjugal - armonie si dizarmonie, Bucuresti, Editura stiintifica si Enciclopedica.











loading...











Document Info


Accesari: 5925
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )