Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Statistica - test

sociologie




SOCIOLOGIE PSIHOLOGIE Statistica


MULTIPLE CHOICE




Cand adunam doua variabile aleatoare, probabilitatile :

evenimentelor elementare:

1 se aduna;

2 se scad;

3 se inmultesc.

Cand inmultim doua variabile aleatoare, probabilitatile evenimentelor elementare

1 se aduna;

2 se scad;

3 se inmultesc.

3) Media sumei a doua variabile aleatoare este egala cu :

1 suma mediilor variabilelor aleatoare;

2 produsul mediilor variabilelor aleatoare;

3 diferenta mediilor variabilelor aleatoare.

4) Media unei variabile aleatoare este:

1 egala cu cea mai mica valoare a variabilei aleatoare;

2 egala cu cea mai mare valoare a variabilei aleatoare;

3 cuprinsa intre acestea.

Media produsului a doua variabile aleatoare este:

1 egala cu suma mediilor celor doua variabile aleatoare;

2 egala cu produsul mediilor celor doua variabile aleatoare;

3 egala cu radical din suma patratelor mediilor;

4 nici unul din punctele a) b) c) nu este adevarat.

Statistica descriptiva se ocupa cu :

a) prelucrarea datelor statistice

b) culegerea datelor despre un fenomen social

c) inregistrarea datelor despre un fenomen social

d) nici unul din raspunsurile a) b) c) nu este adevarat


1 a+b+c

2 b+c

3 d

Variabilele X si Y sunt independente daca :

1 pentru o pereche de indici (i,j) evenimentele elementare corespunzatoare sunt

independente;

2 pentru mai multe perechi de indici (i,j) evenimentele elementare corespunzatoare sunt

independente;

3 pentru toate perechile (i,j) evenimentele elementare corespunzatoare sunt independente.

Momentul de ordinal 2 al variabilei aleatoare X este:

1 patratul valorii medii a variabilei aleatoare X;

2 valoarea medie a patratului variabilei aleatoare X;

3 alta expresie.

Variabila aleatoare X-M(X) se numeste :

1 abaterea medie a variabilei aleatoare X;

2 abaterea de la medie a variabilei aleatoare X;

3 abaterea medie patratica a variabilei aleatoare X.

10) Abaterea medie caracterizeaza :

1 imprastierea variabilei aleatoare X;

2 boltirea variabilei aleatoare X;

3 concentrarea variabilei aleatoare X.

11) Momentul centrat de ordinal II al variabilei aleatare X este:

1 abaterea medie a variabilei aleatoare X;

2 abaterea de la medie a variabilei aleatoare X;

3 dispersia variabilei aleatoare X;

4 abaterea medie patratica a variabilei aleatoare X.

Dispersia unei constante este egala cu :



3 alta constanta.

Dispersia sumei dintre o constanta si variabila aleatoare X este :

1 acea constanta ;

2 egala cu 0;

3 egala cu dispersia constantei;

4 egala cu dispersia variabilei aleatoare X.

Dispersia produsului dintre o constanta si variabila aleatoare X este egala cu :

1 acea constanta;

2 dispersia lui X;

3 a D(X);

4 nici unul din raspunsurile a) b) c) nu este adevarat.

Dispersia variabilei aleatoare X este egala cu :

1 patratul abaterii medii patratice;

2 radical din abaterea medie patratica;

3 raspunsurile a) si b) nu sunt adevarate.

Coeficientul de covarianta a doua variabile aleatoare este egal cu :

1 media produsului variabilelor minus produsul mediilor variabilelor;

2 media sumei variabilelor;

3 suma patratelor mediilor variabilelor aleatoare.

Amplitudinea unei variabile aleatoare este:

1 un indicator de dispersie;

2 un indicator al tendintei centrale de grupare;

3 ambele la un loc;

4 nici una din situatiile de mai sus.

Amplitudinea unei variabile aleatoare este egala cu :

1 suma dintre valoarea maxima si valoarea minima a variabilei aleatoare;

2 media aritmetica a valorilor;

3 diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima.

Cuantilele de ordinal 10 ale unei variabile aleatoare se numesc:

1 cuartile;

2 centile;

3 decile.

Cuartila este o cuantila de ordinul :

1 cinci;

2 zece;

3 patru;

4 o suta.

Mediana unei variabile aleatoare este egala cu :

1 prima cuartila;

2 a doua cuartila;

3 a treia cuartila.

Coeficientul de variatie este un indicator :

1 al formei distributiei;

2 de dispersie;

3 al tendintei centrale de grupare.

Oblicitatea este un indicator :

1 al formei distributiei;

2 de dispersie;

3 al tendintei centrale de grupare.

Boltirea este un indicator :

1 al tendintei centrale de grupare;

2 al formei distributiei;

3 de dispersie.

Media variabilei abaterea de la medie este egala cu :




26) Media produsului a 2 variabile aleatoare este egala cu :

1 Suma mediilor v.a.;

2 Produsul mediilor var.aleat.;

3 punctul b)are loc cu conditia ca variabilele aleatoare sa fie independente.

27) Scalele nominale permit :

1 O masurare a distantei dintre termenii scalei;

2 O ierarhizare a valorilor;

3 O enumerare de posibilitati.

Scalele ordinale permit :

1 O ierarhizare a valorilor;

2 Posibilitatea unui raport intre 2 pozitii pe o scala;

3 O masurare a distantei dintre termenii scalei.

Scalele proportionale :

1 permit o ierarhizare a valorilor;

2 exprima posibilitatea unui raport intre 2 pozitii pe o scala;

3 permit o enumerare de posibilitati.

Scalele cu intervale permit :

1 Masurarea distantelor dintre diferitele trepte;

2 O enumerare de posibilitati;

3 Posibilitatea unui raport intre 2 pozitii pe o scala.

31) O variabila aleatoare se numeste discreta atunci cand :

1 numerele care corespund modalitatilor ei sunt intregi;

2 numerele care corespund modalitatiolor ei sunt rationale;

3 numerele care corespund modalitatilor ei sunt reale.

Grupele de varsta constituie un exemplu de :

1 scala de intervale;

2 scala nominala;

3 scala ordinala.

Scalele care caracterizeaza variabilele ale caror modalitati nu au decat un scop descriptiv sunt :



1 scale ordinale;

2 scale nominale;

3 scale de intervale.

Raspunsurile de tip : « deloc/putin/mult/foarte mult », dintr-un chestionar, reprezinta un exemplu de scala :

1 de raport;

2 ordinala;

3 nominala;

4 de intervale.

Scalele al caror statut se bazeaza pe faptul ca intervalele care separa doua modalitati succesive sunt intotdeauna egale intre ele sunt :

1 scale ordinale;

2 scale nominale;

3 scale de interva.

Intr-un chestionar, intrebarile de opinie vizeaza :

1 preocuparile intelectoale ale indivizilor;

2 aspecte de comportament ale indivizilor;

3 parerile, atitudinile subiectilor.

Intr-un chestionar, intrebarile factuale privesc :

1 aspectele de comportament ale subiectilor;

2 parerile, latitudinile;

3 preocuparile intelectuale.

38) Esantionarea care are la baza principiul loteriei este :

1 esantionare prin stratificare;

2 esantionare multistadiala;

3 esantionare simplu aleatoare.

Esantionarea care presupune o grupare a populatiei pe arii geografice, culturale etc. este o esantionare :

1 multifazica;

2 prin stratificare;

3 multistadiara ( grupala).

Esantionarea care se efectueaza in populatii neomogene alcatuite din straturi, este o

esantionare :

1 simplu aleatoare;

2 multistadiala;

3 multifazica;

4 prin stratificare.

41) Esantionarea care presupune gruparea populatiei dupa cateva caracteristici, apoi determinarea subesantioanelor, este o esantionare :

1 panel;

2 pe cote;

3 simplu aleatoare;

4 prin stratificare.

Erorile sistematice sunt erori de :

1 reprezentativitate;

2 de inregistrare;

3 altele.

Erorile intamplatoare sunt erori de :

1 inregistrare;

2 reprezentativitate;

3 altele.

Universul de esantionare este format din :

1 populatia intrata in esantion;

2 populatia intrata in studiu;

3 toata populatia tarii.

Procesul statistic prin care concluziile obtinute din studiul esantionului se pot extinde la intreaga populatie studiata se numeste :

1 reprezentativitate;

2 inferenta;

3 analiza statistica.

O ipoteza a modelului recursiv este ca :

1 relatiile dintre variabile sa fie neliniare;

2 relatiile dintre variabile sa fie liniare;

3 sa nu existe astfel de relatii.

Indicatorul concordantei pozitive ajuta la construirea :

1 coeficientului de corelatie a doua variabile aleatoare;

2 coeficientului de regresie;

3 coeficientului de corelatie a rangurilor al lui Kendall.

Intre indicatorul concordantei negative si coeficientul lui Kendall exista urmatoarea legatura :

1 cresc in acelasi timp;

2 unul creste in timp ce celalalt descreste;

3 descresc in acelasi timp.

Indicele lui Gini este un indicator :

1 de dispersie;

2 al formei distributiei;

3 al tendintei centrale de grupare.

In modelele dexplicative gradul de variabilitate al unui fenomen poate fi masurat de :

1 indicatorii de dispersie;

2 indicatorii formei distributiei;

3 indicatorii tendintei centrale de grupare.

Suma frecventelor relative ale unei serii de date este:

a) 1;

b) 50;

c) 100%


1 a+c

2 a+b+c

3 a+b

52) Variabila abatere medie caracterizeaza :

1 imprastierea;

2 concentrarea;

3 forma distributiei.

Daca X si Y sunt 2 variabile aleatoare,atunci: D(X+Y) = D(X) + D(Y)

1 intotdeauna;

2 cand X si Y sunt independente;

3 Cand X si Y sunt dependente

Coeficientul de corelatie r(X,Y) a doua variabile aleatoare este egal cu zero cand:

A) X si Y sunt independente;

B) X si Y sunt dependente


1 A

2 B

3 nici una.

Coeficientul lui Kendall masoara :

1 corelatia a doua variabile cantitative;

2 corelatia rangurilor a doua v.a. oarecare;

3 corelatia rangurilor a 2 v.a. calitative

Gradul de reprezentativitate al unui esantion depinde numai de:

1 caracteristicile populatiei;

2 marimea esantionului;

3 procedura de esantionare folosita;

4 oricare din ele;

5 de toate trei.

Tipul de esantionare probabilist are caracter:

1 aleator;

2 nealeator;

3 oricare din ele;

4 niciunul dintre acestea.

Testul "hi patrat" reprezinta:

1 un test de cunoastere;

2 un test de semnificatie;

3 un test de reprezentativitate.

Modelul lui Blalock reprezinta:

A) un model de analiza cauzala;

B) un model de analiza de dependenta

C) un model de comportament


1 A+B

2 A+B+C

3 B+C

60) Abaterea intercuartila este o caracteristica:

1 standardizata;

2 nestandardizata.

61) Frecventele relative sunt:

1 numere intregi;

2 valori negative;

3 valori pozitive subunitare.

Doua variabile aleatoare X si Y sunt independente daca:

1 doua evenimente elementare sunt independente;

2 anumite evenimente elementare sunt independente;

3 toate evenimentele elementare sunt independente doua cate doua.

Cuartila este un indicator care caracterizeaza :

1 tendinta centrala de grupare;

2 imprastierea variabilei;

3 forma distributiei unei v.a;

Corelatia rangurilor a 2 v.a. se exprima cu ajutorul



A) coeficientului lui Kendall;

B) coeficientului lui Spearmann;

C) coeficientului lui Pearson


1 A+B

2 A+B+C

3 A+C

Modelul recursiv este un model de:

A) analiza de dependenta;

B) analiza cauzala;

C) analiza de regresie.


1 A+B

2 A+B+C

3 A+C

Gradul de reprezentativitate al unui esantion este masurat de:

A) coeficientul de corelatie;

B) coeficientul de varianta;

C) eroarea maxima admisa;

D) nivelul de incredere


1 C+B

2 A+B+C+D

3 C+D

Testul "hi patrat" se aplica:

1 esantioanelor mici

2 esantioanelor mijlocii

3 esantioanelor mari

Non-raspunsuri intr-un chestionar de opinie inseamna:

A) raspunsuri negative;

B) lipsa raspunsurilor la unele intrebari;

C) lipsa raspunsurilor la intregul chestionar


1 B+C

2 A+B+C

3 A+B

Cate tipuri de scale intalnim in stiintele sociale:

1 2 tipuri

2 3 tipuri

3 4 tipuri

Pentru analiza seriilor interdependente se foloseste care din urmatoarele metode statistice:

A) regresia;

B) indicatorul concordantei pozitive;

C) corelatia.


1 A+C

2 A+B+C

3 A+B

Coeficientul de variatie este un indicator:

1 de pozitie;

2 de imprastiere;

3 al formei distributiei v.a.

Abaterea intercuartila relativa este un indicator :

1 standardizat;

2 nestandardizat.

Indicatorul de boltire masoara :

1 forma distributiei unei v.a;

2 oblicitatea distributiei;

3 dispersia v.a.

Care afirmatie este adevarata :

1 Daca variabilele X si Y sunt independente atunci coeficientul lor de corelatie este nul;

2 Daca coeficientul de corelatie a 2 v.a. este nul atunci variabilele X si Y sunt

independente;

3 Amandoua sunt adevarate.

Intr-un chestionar de opinie ,intrebarile factuale sunt intrebari care privesc:

1 continutul acestora;

2 forma de inregistrare a raspunsurilor.

O procedura de esantionare in care fiecare individ din populatie are o sansa reala,calculabila si nenula de a fi ales in esantion,se va numi:

1 aleatoare;

2 nealeatoare.

Daca coeficientul de corelatie a doua v.a. este 1 atunci intre cele doua variabile exista o dependenta:

1 neliniara;

2 liniara;

3 logaritmica.

Erorile statistice in realizarea unui esantion apar:

1 cand nu se respecta principiile de baza ale teoriei esantionarii;

2 in timpul derularii sondajului in teren.

Esantionarea care presupune gruparea populatiei dupa cateva caracteristici este specifica:

1 esantionarii panel;

2 esantionarii multifazice;

3 esantionarii pe cote.

In cazul acceptarii ipotezei nule care varianta este posibila:

A) ipoteza facuta este adevarata si urmeaza sa fie acceptata;

B) ipoteza facuta este falsa;


1 A

2 B

3 A+ B

Indicele lui Gini este un indicator:

1 de pozitie;

2 de imprastiere;

3 al formei distributiei variabilei aleatoare.

Coeficientul de corelatie a doua variabile aleatoare este:

1 standardizat si ia valori in intervalul [-2;2];

2 standardizat si ia valori in intervalul [-1;1];

3 nestandardizat si ia valori pozitive.

83) Afectarea caracterului aleator in realizarea unui esantion este o eroare:

1 sistematica;

2 intamplatoare;

3 de alta natura.

Cresterea in volum a esantionului asigura intotdeauna cresterea gradului de reprezentativitate?

1 da;

2 nu;

3 depinde de alti parametri.

Indicatorul concordantei pozitive influenteaza marimea coeficientului de corelatie a rangurilor a lui Kendall?

1 da;

2 nu;

3 nu intotdeauna.

Intr-un model recursiv relatiile dintre variabile trebuie sa fie, prin ipoteza:

1 liniare;

2 neliniare;

3 oricum.

87) O caracteristica se numeste continua atunci cand numarul valorilor este:

1 finit;

2 infinit;

3 cand valorile sunt pozitive.

88) Daca M(X) este media v.a. X atunci proprietatea M(XY)=M(X)M(Y) are loc cand:

1 X si Y sunt dependente;

2 X si Y sunt independente;

3 oricand.

89) Stabilirea gradelor de libertate este importanta in:

1 utilizarea testului "hi patrat";

2 realizarea unui model recursiv;

3 aplicarea ipotezei nule.

90) Mediana este

1 prima cuartila;

2 a doua cuartila;

3 a treia cuartila.



Raspunsuri grila Statistica Sociala sem. II, an univ 2006-2007

MULTIPLE CHOICE




Acestea sunt raspusurile mele1-3, 2-3, 3-1, 4-3, 5-2, 6-2, 7-3, 8-2, 9-2, 10-1, 11-3, 12-1, 13-4, 14-4, 15-2, 16-1, 17-1, 18-3, 19-3, 20-3, 21-2, 22-2, 23-1, 24-2, 25-1, 26-3, 27-3, 28-1, 29-2, 30-1, 31-1, 32-3, 33-2, 34-2, 35-3, 36-3, 37-1, 38-3, 39-3, 40-4, 41-4, 42-2, 43-2, 44-2, 45-2, 46-2, 47-3, 48-2, 49-1, 50-1, 51-1, 52-1, 53-2, 54-1, 55-3, 56-5, 57-1, 58-2, 59-1, 60-2, 61-3, 62-3, 63-2, 64-1, 65-1, 66-3, 67-3, 68-1, 69-3, 70-1, 71-2, 72-1, 73-1, 74-1, 75-1, 76-1, 77-2, 78-1, 79-3, 80-1, 81-2, 82-2, 83-1, 84-1, 85-1, 86-1, 87-2, 88-2,89-1,90-2














Document Info


Accesari: 6118
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )