Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DEZVOLTAREA SOCIALA SI DIAGNOZA PROBLEMELOR SOCIALE EVALUAREA NEVOILOR SOCIALE ALE VARSTNICILOR DEPENDENTI SI SEMIDEPENDENTI

Asistenta sociala




Universitatea din Bucuresti

Master: Managementul Sistemului De Sanatate



Cursul: DEZVOLTAREA SOCIALA SI DIAGNOZA PROBLEMELOR SOCIALE

EVALUAREA NEVOILOR SOCIALE

ALE VARSTNICILOR

DEPENDENTI SI SEMIDEPENDENTI

BUCURESTI

2008/2009

,, La sfarsit nu conteaza anii din viata ta,

ci viata din anii tai,,

Abraham Lincon

CAPITOL I

Definitie. Criterii.

Multa vreme batranetea a fost considerata o boala si nu o etapa fireasca in programul vietii. Incepand cu anul 1988, Organizatia Mondiala a Sanatatii a inclus senescenta intre primele cinci probleme prioritare de sanatate ale populatiei langa bolile cardiovasculare, cancer, SIDA si alcoolism.

Conform Dictionarului Larousse de psihiatrie, batranetea este definita ca fiind ultima perioada a vietii corespunzand rezultatului normal al senescentei, caracterizata prin diminuarea treptata a functiilor fiziologice

Perioada de batranete aduce cu sine numeroase schimbari importante in modul in care individul se percepe pe sine si lumea din jur, respectiv, au loc schimbari in viata profesionala, in relatiile cu familia si prietenii. Perioada batranetii aduce cu sine numeroase probleme de sanatate. Batranii au o lista lunga de plangeri privind sanatatea. Procesul imbatranirii include transformari fiziologice, biochimice si comportamentale, declinul psihic fiind conditionat de o serie de factori de natura subiectiva, de natura fiziologica precum si de conditiile de mediu, in concluzie, imbatranirea se desfasoara gradual si difera de la o persoana la alta. Batranetea constituie o problema individuala dar si sociala ce trebuie pregatita, anticipata, sprijinita material si uman. In anii batranetii apare depresia din episoade scurte de tristete. Melancolia sau pierderea brusca a energiei poate evolua spre o serioasa si indelungata conditie depresiva. Caracteristicile acestei depresii include o durere continua, lipsa de interes, lipsa de speranta, reducerea increderii in sine, o evaluare deformata a prezentulu 727i88h i si viitorului. Persoanele varstnice depresive se confrunta deseori cu dificultatea in a lua decizii si devin mai incete in gandire, mod de a vorbi si miscari. Perioada batranetii, se caracterizeaza printr-o acumulare de oboseala si uzura interna ce modifica functionalitatea psihica scazandu-i productivitatea. Iesirea din campul muncii, ca si plecarea copiilor din casa parinteasca, creeaza modificari complexe in campul preocuparilor, intereselor, a stilului de viata. In plan verbal, exprimarea devine anevoioasa, lenta si incoerenta

Populatia varstnica inregistreaza peste tot in lume o crestere constanta in diferite ritmuri, cu consecinte multiple: demografice, economice, sociale, medicale.

In ultimele decenii s-a constatat o crestere a duratei medii de viata, cu cresterea

numarului de persoane varstnice, aspect demografic cunoscut sub numele de imbatranirea populatiei. Ca o privire de ansamblu asupra datelor demografice se poate aprecia ca populatia varstnica peste 65 ani reprezenta 5% in Europa Occidentala la inceputul secolului XX, pentru ca in anii '90 procentul sa creasca la 15 %, o treime avand peste 75 ani.

In ceea ce priveste Romania, persoanele varstnice de peste 60 de ani, reprezinta 18,3% din totalul populatiei, iar proiectiile demografice pentru anul 2030 arata o proportie a acestora de 22,3%. 1.

Nevoile persoanelor varstnice care si-au pierdut total sau partial autonomia, nevoi ce pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice. Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost aprobata prin HG nr. 886/2000 si cuprinde criteriile de incadrare in grade de dependenta.

Dependenta, potrivit art. 1 alin. 3 din HG nr. 886/2000, reprezinta situatia unei persoane care, urmare a pierderii autonomiei din cauze fizice, psihice sau mentale, necesita ajutor semnificativ si/sau ingrijire pentru a realiza activitatile de baza ale vietii cotidiene.

Asistenta sociala se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local , a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice.

Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza unei anchete sociale care se elaboreaza luandu-se in considerare toate datele privind afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.

Pentru delimitarea din cadrul acestei categorii largi a subcategoriilor de varstnici cu/fara handicap aflate in situatie de risc si dependenta, urmatoarele criterii sunt cele care le impart in subgrupe:



o       gradul de dependenta: dependenti; semidependenti; independenti;

o       reteaua de sprijin: singuri, ajutati de vecini, rude sau familia care locuieste cu persoana varstnica; varstnici care au familie si care locuiesc cu aceasta;

o       contextul agravant: persoana varstnica a carui partener de viata este intr-un grad de dependenta; persoana varstnica a carui sustinator legal este la randul sau dependent; persoana varstnica a carui sustinator legal nu si-a asumat responsabilitatea ingrijirii;

o       venit lunar si proprietati: varstnici ale caror venituri sunt mai mici decat baremul stabilit de legea privind asistenta sociala a varstnicului; varstnici care depasesc baremul legal,dar au venituri doar din pensii sau diferite alte ajutoare banesti acordate de stat; varstnici care pe langa veniturile lunare in bani detin proprietati

In functie de aceste criterii se pot identifica subcategoriile de persoane varstnice care trebuie sa fie cu prioritate beneficiari ai serviciilor socio-psiho-medicale:

o       persoane varstnice care sunt singuri si fara venituri sau venituri mici;

o       persoane varstnice dependente ai caror parteneri sau sustinatori legali sunt dependenti la randul lor sau nu-si asuma responsabilitatea ingrijirii, si care sunt fara venituri sau cu venituri mici;

o       persoane varstnice semidependente care sunt singure si nu au venituri sau au venituri mici;

persoane varstnice semidependente ai caror parteneri sau sustinatori legali sunt dependenti sau nu-si asuma responsabilitatea ingrijirii, si care sunt fara venituri sau cu venituri mici;

persoane varstnice dependente sau semidependente care nu au retea de sprijin, nu au familie sau sustinator care nu-si asuma responsabilitatea ingrijirii si care nu au un venit lunar care sa le permita accesul la servicii de ingrijire.

TIPURI DE RAPORTARE A GRUPULUI SOCIAL LA PROBLEMATICA VARSTNICULUI:

1. Stigmatizare;

2. Ignorare;

3. Acceptare;

4. Discriminare ;

5. Integrare .

Modul in care este perceput varstnicul:

Dependent ;

Autonom.

Modul in care este etichetat varstnicul

-Inutil ;

-Util .

Modul in care anturajul se comporta fata de varstnic:

-Marginalizat ;

-Acceptat.

CAPITOLUL II

Necesitati si probleme, cu care se confrunta generatia varstnica:

1. Starea sanatatii si capacitatea de munca modificata

  • Scaderea rezistentei la efort, absenta conditiei fizice, capacitatea de munca modificata
  • Starea sanatatii degradata, aparitia obstructionarii corporale si a tulburarilor functionale
  • Diminuarea capacitatilor psihice si fizice

Daca mai demult cei mai buni cunoscatori ai problemelor batranilor erau medicii, stiut fiind faptul ca ei tineau evidenta problemelor lor de sanatate, si reprezentarea intereselor varstnicilor le revenea indeosebi lor. Azi, conform principiilor de apropiere ale gerontologiei interdisciplinare, este sarcina unei intregi echipe profesioniste de a se ocupa cu problemele varstnicilor si a le rezolva: medici, psihologi, asistenti sociali se straduiesc sa creeze niste conditii de viata mai bune pentru batrani.

2. Ingradirea relatiilor colective

  • Insingurare, izolare
  • Rarirea contactelor cu membrii de familie si prietenii
  • Absenta institutiilor, cluburilor, forumurilor create pentru pensionari

Functionarea organizatiilor si a institutiilor ce ajuta formarea inca nu este definitivata, iar reteaua de legaturi informationale reprezinta pentru cei chestionati cea mai importanta retea de ajutor: fundalul de ajutor este asigurat si in continuare de catre familie, prieteni, rudenii si cunostinte.

3. Carentele serviciilor pentru varstnici

  • Starea limitata a accesului la serviciile sanitare (ex. cabinete medicale greu de vizitat, medicatie nesigura si costisitoare)
  • Lipsesc institutiile ce acorda ingrijire si asistenta (la domiciliu)
  • Serviciile de consiliere si informare, putine numeric, sunt concentrate la oras
  • Mijloacele de transport in comun locale si la distanta nu corespund nevoilor speciale ale batranilor (costuri ridicate, statii si mijloace de transport nepotrivite etc.)
  • Posibilitatile de recreere si locatiile sunt prea putin accesibile pentru media celor de varsta inaintata.

Serviciile sociale ce ofera o ingrijire personala, modernizarea si dezvoltarea serviciului de consiliere si informare sunt de o importanta primordiala, avand in vedere cresterea interesului fata de sursele de informare. Majoritatea celor chestionati aduna informatii din presa scrisa si de la radio, de la TV. Extinderea serviciului de ingrijire la domiciliu ar asigura in multe cazuri o rezolvare a problemelor batranilor. Aceasta categorie de servicii este cea care promoveaza in primul rand mentinerea capacitatii de intretinere a individului.



4. Probleme de servici si materiale

  • Saracire (pensie relativ mica, preturi in crestere, cheltuieli de intretinere tot mai mari)
  • Tratarea bolilor cronice ale senectutii este tot mai costisitoare (preturile medicamentelor si tariful consultatiilor in crestere)

Linii directoare de rezolvare:

In mediul rural si urban apar in structuri diferite atat posibilitatea accesului la informatii si servicii, cat si insesi problemele sociale, asadar este necesara elaborarea unei strategii de rezolvare diferentiate. La oras ar constitui o rezolvare a problemelor celor in varsta mai ales perfectionarea institutiilor si a serviciilor deja existente si informarea cu privire la acestea. La tara este deopotriva necesara organizarea si transmiterea serviciilor centrate pe individul varstnic. In ambele medii, serviciile complementare din sfera statului si civila ar fi liniile directoare.

Activitati necesare:

Crearea si/sau cresterea functionabilitatii centrelor multifunctionale;

  • Organizarea activitatilor cu norma intreaga si partiala, respectiv a celor voluntare (intermedierea intre angajatori si angajati, crearea unei baze de date cu acest scop);
  • Crearea/perfectionarea retelei de servicii pentru batrani (ingrijirea bolnavilor, cumparaturi, consiliere, afaceri, activitati in timpul liber);
  • Perfectionarea functionarii unor birouri de informare si consiliere pentru batrani (consiliere juridica, sociala, terapeutica, medicala, economica);
  • Crearea unor centre de ajutor familial;
  • Accesibilitatea la serviciile unor ingrijitori si asistenti specializati, centrati spre batrani;
  • Crearea unor mijloace de circulatie performante si trasee sigure;
  • Inceperea unor cursuri si stagii de pregatire ce vizeaza batranii;
  • Crearea posibilitatilor unor schimburi de experienta intre batrani si tineri (ascultare de povesti, cursuri culinare, de mesterit, utilizarea calculatorului etc.).

Serviciile oferite sunt

  • Asistenta sociala;
  • Consiliere psihologica, consiliere juridica;
  • Ergoterapie si petrecere a timpului liber;
  • Asistenta medicala curenta si terminala;
  • Gazduire, hranire, ingrijire si igiena personala;
  • Siguranta si accesibilitate in comunitate;
  • terapie ocupationala, creatii: epigrame, poezii
  • Alte servicii: spirituale, religioase, in caz de deces

CAPITOLUL III

LEGISLATIE

In prezent, tara noastra se confrunta cu un dezechilibru intre numarul salariatilor si numarul pensionarilor, in sensul ca, datorita, in primul rand, politicii de stimulare a pensionarii timpurii de dupa 1990, a crescut rapid numarul de pensionari, in timp ce numarul salariatilor a scazut, mai ales prin emigrarea tinerilor in afara granitelor tarii.

In acest context, imbatranirea populatiei accentueaza o problema resimtita deja in societatea romaneasca: persoanele varstnice au nevoie de ingrijire medicala si asistenta personala cu mult peste resursele de care dispun atat ei insisi, cat si sistemul de asigurari si de asistenta sociala.

In domeniul protectiei sociale a populatiei, Consiliul Europei a adoptat, la 3 mai 1996, Carta Sociala Europeana, care vizeaza dreptul la protectia sanatatii, la securitatea sociala si medicala, cat si dreptul de a beneficia de servicii sociale. Carta a fost semnata de Romania la 15 mai 1997 si a fost ratificata prin legea nr. Potrivit art. 23 al Cartei, care reglementeaza dreptul persoanelor varsnice la protectie sociala, statele semnatare ale Cartei se angajeaza sa promoveze masuri care sa permita persoanelor varsnice sa duca o existenta independenta in mediul lor obisnuit, atat timp cat doresc si cat este posibil, masuri privitoare in primul rand la ingrijirea sanatatii persoanelor varstnice si la serviciile de sanatate de care acestea au nevoie.

Una dintre cele mai importante masuri guvernamentale intreprinse in acest sens de tara noastra in domeniul asistentei sociale a persoanelor varstnice consta in elaborarea unui cadru juridic coerent, care sa tina seama de normele europene.

Astfel, a fost adoptata Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice. Sunt considerate persoane varstnice, in sensul legii, persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege. De prevederile acestei legi beneficiaza persoanele varstnice aflate, potrivit art. 3 din lege, intr-una din urmatoarele situatii: nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei persoane; nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit prin resursele financiare proprii; nu realizeaza venituri proprii sau acestea sunt insuficiente; nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata; se afla in imposibilitate de a-si asigura nevoile socio-medicale, datorita bolii ori a starii fizice sau psihice.

Serviciile comunitare care se asigura in baza Legii nr. 17/2000 constau in: ingrijire temporara sau permanenta la domiciliu; ingrijire temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice; ingrijire in centre de zi. Serviciile comunitare care, potrivit legii, sunt asigurate persoanelor varstnice la domiciliu constau in servicii sociale (vizand in principal prevenirea marginalizarii si sprijinirea reintegrarii sociale), servicii sociomedicale (vizand ajutorul pentru realizarea igienei personale, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice) si servicii medicale (sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu, consultatii stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale). Organizarea serviciilor sociale si sociomedicale revine consiliilor locale si sunt asigurate fara plata persoanelor varstnice care nu au venituri sau ale caror venituri sunt mai mici de 5 ori decat nivelul net lunar luat in calcul pentru o persoana singura. Serviciile medicale susmentionate sunt acordate in baza reglementarilor legale in vigoare privind asigurarile sociale de sanatate, respectiv in baza legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si a Contractului Cadru din 2006 privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, aprobat prin HG nr. 1842/2006 si modificat de HG 634/2007. Medicamentele de care pot beneficia asiguratii, deci implicit si persoanele varstnice, sunt cuprinse in Lista de medicamente aprobata prin Ordinul Presedintelui CNAS nr.578/2006 si modificata prin Ordinul Presedintelui CNAS nr. Potrivit prevederilor art. 95 din Contractul-cadru pe anul 2007, procentul de compensare a medicamentelor prevazute in sublista A este de 90% din pretul de referinta, pentru cele cuprinse in sublista B - este de 50%, iar pentru cele cuprinse in sublista C - este de 100%. Pretul de referinta este pretul cel mai mic corespunzator unitatii terapeutice aferente aceleiasi forme terapeutice si pentru fiecare concentratie.

In vederea asigurarii ingrijirilor medicale la domiciliu pentru persoanele in varsta, consiliile locale pot angaja personal de ingrijire specializat. Autorizarea persoanelor fizice si juridice care acorda servicii de ingrijiri la domiciliu este reglementata de Normele privind organizarea si functionarea ingrijirilor la domiciliu, precum si autorizarea persoanelor juridice si fizice care acorda aceste servicii, aprobate prin Ordinul nr. Potrivit art. 4 din Norme, beneficiaza de ingrijiri medicale la domiciliu persoanele cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara in vederea asigurarii ingrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Ingrijirea la domiciliu se efectueaza numai la indicatia medicilor, iar furnizorii de ingrijiri medicale au obligatia de a comunica medicului care a recomandat aceste servicii situatia evolutiei starii de sanatate a pacientului ingrijit.

Accesul unei persoane varstnice in camin se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate: necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu; nu se poate gospodari singura; este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale; nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii. In cadrul caminelor pentru persoane varstnice se asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijiri medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica. Serviciile medicale asigurate in camin constau in: consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei imobilizate; servicii de ingrijire-infirmierie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu dispozitive medicale; consultatii si ingrijiri stomatologice. Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt ingrijite in camine, precum si sustinatorii legali ai acestora, au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere. In cazul persoanelor virstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali, contributia de intretinere este asigurata din bugetele locale sau judetene, dupa caz.

Caminele de batrani se incadreaza in categoria unitatilor de asistenta medico-sociale, a caror organizare, functionare si finantare este reglementata de Normele din 2 aprilie 2003, aprobate prin HG nr. 412/2003 si prin Instructiunile nr.1 din 28 iulie 2003 de aplicare a acestor Norme.

O prevedere importanta a legii nr. 17/2000, cu caracter de protectie a persoanelor varstnice, este reprezentata de art. 30 din lege, potrivit caruia persoana varstnica va fi asistata, la cererea sa ori din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i apartin, in scopul intretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana virstnica respectiva.



Prin Legea nr. 16/2000 a fost infiintat Consiliul National al Persoanelor Varstnice, organism autonom, consultativ, de interes public, avand drept atributii: sprijinirea institutiilor statului in aplicarea recomandarilor Adunarii Mondiale a Persoanelor Varstnice; urmarirea aplicarii reglementarilor legale privind persoanele varstnice si sesizarea organelor competente despre abaterile constatate; avizarea proeictelor de acte normative care privesc persoanele varstnice; sprijinirea organizarii asociative a persoanelor varstnice si a participarii lor active la viata sociala. In teritoriu, functioneaza consilii judetene ale persoanelor varstnice. Pentru solutionarea pe plan local a problematicii persoanelor varstnice, in cadrul fiecarei directii de munca, solidaritate sociala si familie judeteana, este desemnata o persoana care asigura colaborarea permanenta cu consiliile judetene ale persoanelor varstnice.

CAPITOLUL IV

ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL

Una dintre marile schimbari ale secolului XXI va fi reprezentata, asadar, de cresterea foarte mare a numarului de persoane de peste 65 de ani, deci a grupului reprezentat de varstnici. Datorita acestui lucru, institutiile sociale incluzand sistemele de ingrijire a sanatatii, educatie, mentinerea veniturilor si a programelor de asigurari sociale, a locurilor de munca si serviciilor sociale private (ONG-uri), vor fi obligate sa suporte modificari radicale. Toate acestea conduc implicit si la cresterea numarului de persoane care se ocupa in mod special, de

problemele generate de fenomenul imbatranirii populatiei, asadar cresterea numarului de specialisti in gerontologie.

In vederea incadrarii in grade de dependenta, se realizeaza o evaluare a statusului functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei varstnice. Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a persoanei varstnice, prin ancheta sociala se propune masura de asistenta sociala justificata de situatia de fapt constatata.

Pregatirea pentru pensionare ar fi una din sarcinile asistentului social profesionist. Asistentul social inarmat cu informatii nu numai din domeniul activitatii sale, ci si din domeniul geriatriei, psihiatriei si igienei trebuie sa-si asume rolul de management de situatie intr-un cadru institutional care sa-i permita initiativa si desfasurarea unei activitati preventive. (am curajul sa afirm cu convingere si exemplificand concretlegislatia pentru protectia sociala a persoanelor varstnice este inca incompleta si ambiguua, in momentul de fata, la noi in tara).
Dar important este ca o persoana varstnica trebuie sa se opuna sentimentului de inutilitate, in sensul unei alte utilitati sociale, valorificarea experientei acumulate, a intelepciunii sedimentate in folosul celorlalte generatii.
'Daca tot 'ai trecut peste deal' de ce sa nu te bucuri de panorama? Stim ca este mai bine sa fii 'peste deal', decat sub el!':))

Asistentii sociali pot initia programe informative referitoare la organizatiile care ofera anumite gratuitati pentru bunuri si servicii sau referitoare la cel mai ieftin loc in care se pot face cumparaturile.

Ingrijirea persoanelor virstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala care se dispune numai cu titlu de exceptie.

Multi varstnici, nu au experienta administrarii propriilor venituri(partenerul decedat sau unul dintre copii obisnuiau sa tina evidenta banilor), sau si-au pierdut aceasta obisnuinta datorita diminuarii capacitatilor intelectuale specifice varstei. Pentru astfel de situatii, asistentii sociali pot initia programe de planificare a cheltuielilor(stabilirea prioritatilor, esalonarea platilor, adaptarea cuantumului pentru cosul zilnic e.t.c), astfel incat resursele oricum limitate sa nu fie risipite.

O masura speciala de protectie sociala luata de statul roman a fost aceea de a subventiona de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, asociatiile si fundatiile romane care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. In acest sens, a fost adoptata Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. Potrivit Normelor Metodologice din 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998, pot beneficia de subventii asociatiile si fundatiile romane care acorda de cel putin 12 luni servicii de asistenta sociala in cadru organizat, respectiv printr-o unitate de asistenta sociala. Serviciile de asistenta sociala acordate de aceste asociatii si fundatii sunt subventionate daca indeplinesc urmatoarele conditii: se incadreaza in liniile de subventionare prioritare in domeniul asistentei sociale; se desfasoara intr-un spatiu adecvat sau la domiciliul persoanelor asistate; sunt utilizate si alte resurse pentru acordarea serviciilor de asistenta sociala.

In prezent, asistenta sociala gerontologica in Romania este practic inexistenta, daca luam in considerare faptul ca nu exista nici o forma de invatamant superior care sa formeze asistenti sociali gerontologi (o cercetare realizata la nivel national, in prima jumatate a anului a dovedit ca din totalul asistentilor sociali care lucreaza in institutiile sociale pentru varstnici doar un procent de 41 % au studii universitare de asistenta sociala, 56% au studii medii - cursuri de 6 luni - , 3% au studii universitare in alte domenii - sociologie, psihologie, drept - , in timp ce asistenti sociali cu studii universitare de specialitate in asistenta sociala gerontologica nu exista) si ca majoritatea serviciilor pentru varstnici se centreaza pe aspectul medical si foarte putin pe cel social.

Interesele si nevoile specifice acestui important segment de populatie au fost abordate, pana in prezent, cu accent principal asupra sistemului de pensii. O serie de aspecte esentiale nu au fost luate in considerare, cum ar fi faptul ca varsta inaintata este acompaniata de singuratate, izolare, precum si de riscul crescut de a prezenta boli, generatoare de dizabilitati, implicit de dependenta. Fara o asistenta sociala si medicala de lunga durata, oferita din partea

specialistilor (asistenti sociali gerontologi, medici geriatri etc.) existenta insasi a persoanelor varstnice poate fi compromisa.

Acestea sunt doar cateva din realitatile care evidentiaza importanta si necesitatea de specialisti in domeniul gerontologiei in Romania. Prin intermediul unui program de masterat care sa formeze, atat la nivel teoretic, cat si la nivel practic, personal calificat in munca directa si/sau indirecta cu persoanele varstnice, va fi posibil ca acest segment de populatie sa beneficieze de servicii profesioniste bazate pe calitate.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Adrian Hatos, Leontina Daragiu si Ioana Pop ,, Combaterea saracieie si promovarea incluziunii sociale,, Ed. Universitatii,2004;

Zamfir E., zamfir C. ,,Politici sociale.Romania in context european,, Bucuresti, Editura Alternative,1995;

Zamfir C.  ,, Politici sociale in Romania, Bucuresti,1999,Ed. Expert;

Breban V.  ,,Dictionar general al limbii romane,, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,1987;

*** Hotararea Guvernului nr.886/2000 pentru aprobarea Grilei Nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice.











Document Info


Accesari: 7484
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )