Analitica existentiala si interpretarea Dasein-ului primitiv. Dificultatile obtinerii unui "concept atural
de lume"
Interpretarea Dasein-ului īn cotidianitatea sa nu este
īnsa identica cu descrierea unei trepte primitive a Dasein-ului, a carei
cunoastere poate fi foarte bine obtinuta empiric de catre
antropologie. Cotidianitatea nu se
confunda cu primitivitatea. Cotidianitatea este dimpotriva un mod
de a fi al Dasein-ului si atunci
- si tocmai atunci - cīnd Dasein-ul
se misca īntr-o cultura deosebit de dezvoltata si
diferentiata. [51] Pe de
alta parte, Dasein-ul primitiv
are si el posibilitatea unei fiinte necotidiene, asa cum are
cotidianitatea sa specifica.
Orientarea analizei Dasein-ului
catre "viata popoarelor primitive" poate sa aiba o
semnificatie metodologica pozitiva, īn masura īn care
"fenomenele primitive" sīnt adesea mai putin acoperite si mai
putin complicate, de vreme ce nu survine īnca o autoexplicitare
extinsa a acestui Dasein. Dasein-ul primitiv ne vorbeste
adesea mai direct de vreme ce el cunoaste o contopire originara cu
"fenomenele" (luate īn sensul pre-fenomenologic). Felul acela de a concepe,
care noua ne poate parea stīngaci si grosolan, poate fi util
pentru o degajare genuina a structurilor ontologice ale fenomenelor.
Īnsa pīna acum
etnologia este cea care ne-a pus la dispozitie cunoasterea
primitivilor. Iar etnologia, de la prima "īnregistrare" a materialului, de la
prima lui triere si prelucrare, se misca la nivelul anumitor
pre-concepte si explicitari ale Dasein-ului
uman īn general. Nu este defel sigur ca psihologia cotidiana - sau
chiar si psihologia stiintifica si sociologia de care
etnologul se slujeste - ofera garantia
stiintifica pentru o posibilitate de acces adecvata la
fenomenele ce trebuie cercetate sau pentru explicitarea si transmiterea
lor. si aici ne īntīlnim cu aceeasi situatie ca īn cazul
disciplinelor amintite. Etnologia presupune deja o analitica
satisfacatoare a Dasein-ului
ca fir calauzitor. Īnsa deoarece stiintele pozitive nici
nu "pot" si nici nu trebuie sa astepte travaliul ontologic al
filozofiei, demersul cercetarii se va īmplini nu ca un "progres", ci ca o reluare si o purificare mai
transparenta ontologic a ceea ce va fi fost ontic des-coperit.
Oricīt de lesne ar fi
sa se faca o delimitare formala a problematicii ontologice de
cercetarea ontica, realizarea si, īnainte de orice, punctul de plecare al unei analitici
existentiale a Dasein-ului nu
sīnt lipsite de dificultate. Īn sarcina acestei analitici se afla un deziderat
care nu da pace filozofiei de multa vreme, dar pe care ea nu l-a
īmplinit niciodata: elaborarea ideii
unui "concept natural de lume". Unei abordari fecunde a acestei
sarcini pare sa-i fie favorabila bogatia de
cunostinte disponibile astazi, provenite din culturile si
formele Dasein-ului cele mai felurite
si mai exotice. si totusi lucrul acesta e doar o
aparenta. Īn fond, o atare abundenta de
cunostinte nu este altceva decīt ispita de a ne abate de la
cunoasterea problemei autentice. Comparatismul si tipologismul de tip
sincretic nu pot sa ofere prin ele īnsele o cunoastere autentica
a esentei. Capacitatea de a domina diversitatea prin sistematizare nu
garanteaza o īntelegere reala a ceea ce a fost astfel ordonat. Adevaratul
principiu al ordinii īsi are propriul continut, care nu este
niciodata gasit prin ordonare, ci este deja presupus īn ea. Iata
de ce, pentru a pune īn ordine imaginile despre lume, avem nevoie de ideea
explicita a lumii īn general. si daca "lumea" īnsasi
este un constitutiv al Dasein-ului,
atunci elaborarea prin concept a fenomenului lumii cere sa patrundem
īn structurile fundamentale ale Dasein-ului.
Caracterizarile pozitive
si consideratiile negative aflate īn acest capitol au avut drept scop
de a pune pe calea cea buna īntelegerea tendintei si a
atitudinii interogative a interpretarii care urmeaza. Ontologia nu
poate contribui la promovarea disciplinelor pozitive existente decīt īn mod
indirect. Ea are propriul ei scop de sine statator, daca e adevarat
ca, īn afara de dobīndirea unor cunostinte despre
fiintare, īntrebarea privitoare la fiinta este imboldul
oricarei cautari stiintifice.