Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Fascinatia utopiei: K.Marx si S.Freud

Filozofie




Fascinatia utopiei: K.Marx si S.Freud

- o incercare de alaturare din perspectiva politico-sociala-




Obiective urmarite:

Introducere:  1) Distinctia cultura-civilizatie

2)Comunismul sau capitalismul? Care este mai acceptabil de catre oameni? 14214u206o

3)Tratarea problemei din perspectiva conceptului rawlsian de "val al ignorantei"?

Cuprins:

Pe scurt

1)Teoria politica, si sociala a lui K.Marx

2)Teoria politico-sociala a lui S.Freud

Incheiere:

Se poate vorbi de un sistem politic,socio economic freudo-marxist?

De-a lungul istoriei gandirii politice occidentale , teoreticieni cu cele mai diverse orientari au incercat sa puna bazele unui sistem de conducere viabil sau macar sa stabileasca principiile dupa care acest sistem ar trebui sa se ghideze, dar putini au reusit sa-si regaseasca gandurile in practica sociala. K.Marx cu sistemul sau face parte dintre acele putine exceptii.Consider ca (fara a exagera importanta teoriei) marxismul a avut un pronuntat caracter necesar in istoria politica unor natiuni si ca din acest motiv a fost asimilat de catre acestea.

Pe de alta parte S.Freud este cunoscut in special pentru studiile sale asupra individului uman privit ca psihic ce contine un intreg ansamblu motivational atat manifest cat si inconstient si care devine un subiect imperios analizabil pentru a avea o imagine corecta asupra evenimentelor personale dar si asupra celor de care se ocupa istoria.Daca imi poate fi permisa apreciez ca, la fel ca si Marx,Freud a constituit in istoria cunoasterii(si nu numai)un punct de cotitura , ce poate fi considerat fara a exagera prea mult unul revolutionar.

O precizare necesara ar fi ca pe parcusul acestei analize voi avea in vedere acceptiunea moderna asupra distinctiei cultura-civilizatie.Ma voi folosi,deci de conceptul german modern Kultur ce identifica termenul de cultura cu cel de civilizatie.

Pentru inceput ar trebui sa ne intrebam care dintre cele doua sisteme politico-economice , comunismul sau capitalismul este mai acceptabil de catre oameni? 14214u206o

Istoria este cu siguranta primul izvor de informatii ce poate ajuta in aceasta problema dar cum un raspuns naste la randul lui o alta intrebare atunci daca reflectia asupra evenimentelor istorice ne da raspunsul, cum avem dreptul de a statua concluzia potrivit careia omul din toate timpurile este mai aproape in acceptare de un sistem sau altul?

Daca ne imaginam epocile ca fiind de sine statatoare atunci statistic am putea considera capitalismul cel mai viabil.Daca, in schimb ne imaginam epocile istorice ca fiind conectate intr-un lant progresiv ramane sa ne uitam la ultima veriga si vom vedea comunismul ca cel mai potrivit sistem politic.S-ar putea replica la acest al doilea raspuns faptul ca decaderea de la sfarsitul secolului XX pe care au suferit-o regimurile comuniste arata tot capitalismul intr-o lumina favorabila insa populatiile cuprinse in blocul estic par a avea un comportament anticapitalist privind in ansamblu la ultimii 14 ani.

Dupa cum se poate observa raspunsul pare imposibil de oferit si atunci ne punem problema daca intrebarea este formulata corect.Se poate intreba despre oameni , ca termen generic,acest lucru?Se pare ca nu. Apare aici distinctia "masa"-"individ" ce pare sa depaseasca impasul.Astfel pentru individ sistemul potrivit ar fi capitalismul iar comunismul ar fi placut de catre mase.S-ar putea combate simplu , spunand ca masele sunt compuse din indivizi dar dupa cum vom vedea la Marx , masele si clasele au proprietati diferite decat indivizii ce le compun luati in parte.

O alta modalitate de a pune problema este din punct de vedere al conceptului rawlsian de "veil of ignorance" .Intr-o stare teoretica primara sub acest "val al ignorantei" oamenii s-ar afla in imposibilitatea de a sesiza diferentele economice,sociale si intelectuale dintre ei. Sa ne gandim cum ar fi pusi in situatia de a-si alege sistemul politic si social in care sa traiasca mai apui in lumea reala a diferentelor si in acest caz pentru care ar opta.Rawls spune in exemplul dat de el ca acesti oameni vor alege egalitatea de sanse , care este o forma de egalitate primara.Intrebarea care se impune este: si-ar putea dori acestia si o egalitate teoretica de statut social si economic pe tot parcursul vietii? Chiar daca raspunsul este usor fortat , alegerea rationala (care nu implica riscul) ar da castig de cauza egalitatii de statut.Riscul asumat ar fi intr-un sistem capitalist , in care egalitatea de sanse ar oferi un punct de pornire convenabil insa diversitatea contextelor ce apar intr-o economie de piata(de ex) ar putea creea diferente imposibil de asumat de catre indivizii aflati sub "val".Totusi chiar daca teoretic comunismul ar avea un grad mai mare de acceptabilitate in randul maselor istoria ne arata ca aplicabilitatea acestui sistem este redusa si se pare ca este aproape imposibil de a ameliora acest handicap.Dar tocmai acest "aproape imposibil" ma face sa cred ca problema transformarii ideii comuniste din utopie in sistem viabil ar trebui abordata alaturand doua perspective aparent fara o stransa legatura dar care pot deveni complementare ,compensand lipsurile si transformandu-se intr-un hibrid teoretic ce poate avea pretentia de aplicabilitate.



Pentru aceasta am avut in vedere teoria economica si politica a lui Marx si teoria psihologista a lui Freud asupra socialului si individului:

-K.MARX Atunci cand discuta despre politic ,trei sunt intrebarile la care acesta incearca sa raspunda :

1)Ce sunt clasele

2)Ce este statul?

3)Ce este ideologia?

1)Adaptand un exemplu al lui Kitching[2],presupunem ca cineva ne indeamna sa rartam clasa ,statul si ideologia am putea sa-i raspundem dar nu am putea sa-I aratam comportamente particulare ale notiunilor.Cele trei notiuni nu sunt ostensive si de aceea s-ar putea spune ca nu pot avea un corespondent in practica dar ele sunt paradoxal reale iar eroarea provine din echivalenta care se face in general intre real si perceptiv.

Marx nu este cel care a descoperit clasele sociale ci este cel care a fixat trei directii:

a)a demonstrat existenta claselor in legatura cu fazele istorice ale dezvoltarii productiei

b)faptul ca lupta de clasa duce in mod necesar la dictatura proletariatului

c)dictatura este doar o translatie la disolutia tuturor claselor si conduce la formarea unor societati fara clase

Un progres trifazic se poate remarca si in ceea ce priveste statul:Existenta statelor are la baza un stat capitalist,lupta dintre acestea favorizeaza un sistem totalitar dictatorial iar disolutia tuturor claselor duce la disolutia statului ca organism reglator si la aparitia unei anarhii cu caracter pozitiv in care indivizii duc o viata multumitoare si lipsita de conflict.

In cazul ideologiilor liberalismul coincide primei faze,translatia este facuta de socialism iar punctul final conform "Capitalului",ar fi comunismul.

S.FREUD In "Viitorul unei iluzii" Freud analizeaza cauzele insucceselor politice ale fiecari sistem si le vede in conflictul dintre individ si societatea care ii impune cultura.Statul este cel care obliga individul sa munceasca pentru cultura dar cum acest lucru nu se poate realiza decat prin constrangere , fie ea institutionalizata ca in comunism sau situationala ca in capitalism ,esecul este inevitabil.Cultura se impune deci aparata prin institutii , care o protejeaza si o potenteaza constragand indivizii sa munceasca in slujba ei.

Freud explica de ce e imposibila o cultura neconstrangatoare, apreciind faptul ca :"masele sunt inerte si lipsite de idei iar renuntarea la conducerea lor de catre o minoritate este imposibila pentru ca numai prin niste conducatori exemplari aceste mase pot fi constranse sa munceasca in interes cultural" .Pericolul pentru lideri apare cand acestea cedeaza maselor (pentru a nu-si pierde influienta)mai mult decat le este cedat de catre mase.Ceea ce rezulta este ca apare nevoia de iondependenta fata de mase sai care se obtine cel mai facil prin mijloace de forta.



Rezulta doua motive pentru aplicarea constrangerii:

-masele nu au spontan dispozitie de munca

-impotriva pulsiunilor argumentele sunt neputincioase

Exista si o replica posibila pe care tot Freud o ofera: caracterul masei este determinat insa de mijloacele de constrangere si metodele gresit aplicate.Mai adauga faptul ca este posibil ca noile generatii sa renunte la constrangeri intelegand procesul cultural.

Aceste ganduri optimiste nu merg prea departe pentru ca Freud conchide fara tagada ca aceasta societate nu exista si nu va exista din lipsa acelor indivizi chibzuiti care sa ii fie lideri.In plus acest plan al societatii neconstrangatoare se intemeiaza pe o intuitie psihologica potrivit careia omul este inzestrat cu variate incarcaturi pulsionale carora experientele din copilarie le dau o orientare definitiva.Limitele educabilitatii umane fixeaza si limitele realizarii acestui plan.Freud precizeaza aici ca nu face o critica sistemului marxist din URSS pe care il numeste experiment social.

Disolutia statului nu pare a fi pentru Freud o solutie optima ca pentru Marx , ci considera indicat ,mai degraba , reducerea pulsiunilor conducatorilor acestuia.In alti termeni cei ce conduc ar trebui sa ia forma unor organisme total rationale iar actiunile acestora sa fie in mare parte algoritmice sau "din datorie" conform imperativului categoric al lui Kant.Se poate infera faptul ca in acest caz, statul ,dintr-un organism viu, se teansforma intr-un mecanism de conducere cu legi de functionare standardizate.Acest lucru ar parea ca il vede Marx in produsul comunismului.Dictatura proletariatului nu ar putea fi facuta in acest caz decat prin lideri chibzuiti daca se doreste societatea fara constrageri de mai tarziu.

Aprecierile freudiene asupra barierelor de care un asemenea plan se poate izbi atunci cand se incearca o aplicare a lui in practica ar putea completa carentele teoriei marxiene care pare sa evite cu obstinatie natura umana.

Se poate vorbi deci ,de un posibil sistem politic,socio-economic freudo-marxist?Se poate ridica gradul de aplicabilitate al teoriei marxiene cu ajutorul analizelor profunde asupra indivizilor facute de Freud?Un raspuns afirmativ s-ar putea da insa numai in conditiile finalizarii unui proiect de completare a teoriei economice si politice a lui Marx cu parti de analiza freudiana producand un proces de transformare si care doar la final ar putea sa arate daca teoria si-a atins dezideratul : aplicabilitatea.



J.RAWLS "Limitele libertatii"

C.KITCHING "Marx and the philosophy of praxis"Routledge 1988

S.Freud "Viitorul unei iluzii" in Opere Ed Stiintifica buc 1991

ibidem










Document Info


Accesari: 2499
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )