Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale Sigmund FREUD

Filozofie


Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Drept si Sociologie

Specializarea: Asistenta Sociala, An I

Disciplina: Dezvoltare umana

Titular curs: Lector univ.dr. Alina COMAN

2. Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale

Sigmund FREUD

A. Tematica

Consideratii introductive

Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale

Stadiul oral. Caracterizare, moduri de actiune.

Stadiul anal. Caracterizare, moduri de actiune.

Stadiul falic. Rezolvarea complexului Oedip.

Perioada de latenta

Stadiul genital

3. Contributia lui S. Freud la dezvoltarea psihologiei secolului XX

4. Critici aduse teoriilor lui S. Freud.

B. Teme de dezbatere

C. Bibliografie :

ALLPORT, Gordon. 1991. Structura si dezvoltarea personalitatii, Bucuresti, E.D.P.

BERSTEIN, Douglas (coord.). 2000. Psychology. Houghton Mifflin Company,

Boston, New York.

FREUD, Sigmund - integral

HAYES, Nicky si ORRELL, Sue. 1997. Introducere īn psihologie. Editura ALL.

LAPLANCHE, Jean si PONTALIS, J.B. 1994. Vocabularul psihanalizei. Bucuresti,

Editura Humanitas.

MADDI, S.R. 1976. Personality Theories. A Comparative analysis. 3rd ed., The Dorsey

Press, Homewood Illinois.

MARVIN, Harris. 1993. Culture, People, Nature. An Introduction to General

Anthropology. Harper Collins College Publishers.

SCHULTZ, D.P. 1987. Theories of Personality, 3rd ed., Brooks/Cole Publ. Co., Pacific

Grove, California.

Consideratii introductive

Īn viziunea lui Freud, personalitatea ca pattern concret se dimensioneaza īn interactiunea de tip parinte-copil, īn care copilul īncearca sa obtina maximul de placere din satisfacerea instinctelor si parintii care, ca reprezentanti ai societatii, īncearca sa im 18118u2017s puna cerintele realitatii si constrāngerile morale.

Primii 5 ani de viata, īn vizuinea lui Freud, sunt definitorii pentru osatura structurii de personalitate. Cele mai puternice conflicte din aceasta perioada, īn cadrul relatiei parinti-copii, sunt de natura sexuala si graviteaza īn jurul zonelor erogene ale corpului. Ca centru al conflictului, fiecare zona are o importanta diferita, īn functie de vārsta existānd o dominanta care da specificul stadiului. S.FREUD formuleaza teoria dezvoltarii stadiale a personalitatii, care este īn esenta ei o dezvoltare psihosexuala   si identifica 5 etape de evolutie prin care trece copilul: stadiul oral, stadiul anal, stadiul falic, perioada de latenta si, īn final, stadiul genital.

Fiecare stadiu se caracterizeaza printr-un conflict specific care trebuie rezolvat satisfacator pentru a putea trece īn stadiul urmator. Daca trebuintele copilului au fost excesiv satisfacute īn stadiul respectiv, sau dimpotriva, copilul acumuleaza multa frustrare, exista tendinta ca individul sa ramāna fixat īn acel stadiu ramānāndu-i mai putina energie pentru urmatoarele stadii. Pentru fiecare stadiu exista cāte o orientare sexuala pentru care copilul primeste gratificatii, acumuleaza frustrare sau este excesiv satisfacut. Toate aceste reactii din partea parintilor amprenteaza mai mult sau mai putin personalitatea copilului.

Modelul stadial al dezvoltarii psihosexuale

Stadiul oral

Caracterizare

se plaseaza īn intervalul 0 -2 ani

principala sursa de placere este gura

placerea este derivata din supt, sorbit, muscat, mestecat si din senzatii care īnsotesc aceste gesturi īn zona buzelor, limbii si obrajilor, placere careia S. Freud īi atribuie o natura sexuala

copilul este īntr-o relatie de dependenta absoluta fata de mama, care devine obiect al libidoului

copilul īnvata, īntr-o maniera primitiva sa-si iubeasca mama

modul īn care mama raspunde la cerintele copilului (care sunt cerinte pure ale Sinelui) va da ,,culoare'' micii lumi a copilului, care poate fi buna sau rea, satisfacatoare sau frustranta, sigura sau periculoasa.

Moduri de actiune īn stadiul oral :

a.      Modul oral-incorporativ

presupune stimularea placuta a gurii īn momentul hranirii sau de catre ceilalti (faza initiala)

adultul fixat īn acest stadiu are preocupari orale obsesive: a mānca, a bea, a fuma, a saruta, a vorbi s.a.

daca īn copilarie satisfactia a fost excesiva la vārsta adulta va fi predispus la optimism si dependenta excesiva

satisfacerea ulterioara va fi īntotdeauna dependenta de ceilalti si ca atare subiectul va fi credul, naiv, va ,,īnghiti'' tot ce-i spun ceilalti si vor avea īncredere excesiva īn ei.

acest mod de actiune structureaza īn timp un tip de personalitate oral dependenta

Freud considera ca persoanele foarte independente prezinta o formatiune reactionala īmpotriva dependentei de stadiul oral. Cu alte cuvinte, ele supracompenseaza aceasta dependenta, transformānd-o īn opusul sau.

Discutie pe tema conduitelor alimentare atipice - obezitatea

b.     Modul oral-agresiv (faza secundara)

survine īn momentul dureros si frustrant al eruptiei dentare

persoanele fixate īn aceasta faza sunt īnclinate spre pesimism, ostilitate, agresiune, sunt certarete, sarcastice (prefera sa faca remarci suparatoare, sa-si exprime sadismul fata de altii)

sunt invidioase si īncearca sa-i domine pe ceilalti exploatāndu-i si manipulāndu-i

acest mod de actiune structureaza īntr-un tip de personalitate oral-sadica.

Stadiul oral se īncheie la vārsta īntarcatului desi, daca a fost reala fixarea, ramāne un oarecare libido, si copilul se reorienteaza spre stadiul urmator.

2.2. Stadiul anal

Caracterizare

Īn majoritatea cazurilor, īn stadiul oral parintii sunt cei care se adapteaza la cerintele copilului fara a astepta ca acesta sa se adapteze la vreo cerinta a lor. Īn jurul vārstei de 2 ani, copilului i se impune o prima cerinta: pastrarea curateniei corporale si formarea unor deprinderi de igiena. S. Freud sustine ca experientele legate de formarea acestor deprinderi sunt esentiale pentru formarea personalitatii.

Spre finalul celui de-al doilea an de viata copilul dobāndeste mai mult control īn a-si rezolva nevoile prin faptul ca deja se poate deplasa singur, poate comunica lucruri elementare, poate apuca sau chair lovi daca este necesar. Din orientarea pentru un control mai bun al mediului īn vederea satisfacerii propriilor nevoi, copilul resimte placere din explorarea mediului, din testarea propriilor forte īn relatie cu parintii si agentii autoritatii.

Eliminarea fecalelor reduce placerea copilului dupa instaurarea ,,regulii olitei'' el trebuie sa amāne aceasta placere. Pentru prima data, satisfacerea unui impuls instinctual este barata de cerinta parintilor de a o face la un moment dat si īntr-un anume loc. Este o perioada de traume si conflicte pentru ambele parti.

copilul descopera ca are o arma (fecalele) pe care o poate utiliza īmpotriva parintilor

prin aceasta el dobāndeste un control asupra a ceva si poate alege daca sa se supuna sau nu exigentelor parintilor

daca parintii sunt prea duri sau copilul are dificultati īn formarea deprinderilor, acesta reactioneaza la frustrare īn doua moduri

Moduri de actiune īn stadiul anal

a.      Modul anal-retentiv

copilul retine fecalele

retentia este la rāndul sau o sursa de placere produsa de rectul plin

poate fi si ea o tehnica pentru manipularea parintilor: daca nu are scaun mai mult timp copilul atrage atentia si grija parintilor si implicit dragostea lor

īn timp se contureaza un tip de personalitate anal-retentiva

personalitatea se manifesta prin īncapatānare, zgārcenie, are tendinta de a acumula pentru ca securitatea sa depinde de ceea ce poseda si de modul grijuliu īn care posesiunile vor fi ,,gospodarite''

tendinta de rigiditate, curatenie compulsiva, constiinciozitate si īncapatānare

b.     Modul anal-expulsiv (agresiv)

copilul detecteaza unde si cānd este interzis, īnfruntānd cerinta parintilor

daca tehnica aceasta se dovedeste satisfacatoare pentru a reduce frustrarea, va fi folosita frecvent

īn timp se dezvolta un tip de personalitate anal-expulsiva

personalitatea se manifesta prin comportament de cruzime, tendinte distructive, accese de furie, dezordine sau, la cealalta extrema, prin conduite extrem de generoase sunt structuri creative si autonome care militeaza pentru interogarea normelor si demolarea modelelor care le īngradesc sever gradele de libertate

Personalitatea anala, dupa Freud, este caracterizata de o obsesie pentru curatenie si pentru

ordine si de prea putina spontaneitate. Este tipul birocratului ideal!

Stadiul falic. Rezolvarea complexului Oedip (4 - 5 ani)

Zona erogena dominanta devine cea genitala. Copilul se confrunta cu limitarile impuse de societate (parinti) īn calea satisfacerii impulsurilor Sinelui. La aceasta vārsta copilul īncepe sa fie curios si sa exploreze propriile zone genitale si ale altora, placāndu-le sa se joace dezbracati. Placerea provine din zona genitala si este produsa nu numai prin masturbare ci si prin fantasme (fantezii). Copilul vrea sa stie cum a venit pe lume, cum arata sexul fratilor si surorilor si vrea sa se casatoreasca cu parintii de sex opus.

Conflictele falice constituie ultimul stadiu al dezvoltarii pregenitale si sunt cele mai complexe. Ele sunt greu acceptabile pentru ca implica notiunea de incest, un tabu absolut īn mai multe culturi.

Complexul Oedip

dorintele de natura sexuala se orienteaza spre parintele de sex opus

concomitent apare dorinta de a īnlocui, ba chiar de a suprima parintele de acelasi sex

este mai pregnant manifestat la baieti si are o dezvoltare completa

complexul se rezolva prin identificarea cu parintele de acelasi sex

Manifestari ale Complexului Oedip la baieti

Anxietatea de castrare

baiatul este gelos si ostil fata de tata

vrea sa-i ia locul si se teme de razbunarea tatalui (tatal va taia organul ofensator - falusul -   sursa placerii si a dorintelor sale). Aceasta teama provine din faptul ca baietelul observa inexistenta penisului la fetite si crede ca acestea au fost castrate.

teama este atāt de mare īncāt trebuie sa-si reprime dorintele sexuale si sa le

īnlocuiasca cu o afectiune mai acceptata (sublimare)

Rezolvarea complexului

identificarea cu tatal

adoptarea unor substitute de satisfactie sexuala

dezvoltarea Supraeului (ca mostenire a complexului) sub forma introiectiei imaginii si cerintelor paterne

Exemplificari si analize ale unor prezente paterne cu care copiii nu se pot identifica. Identificarea consecintelor si formularea unor concluzii.

Manifestarea complexului Oedip la fete

Complexul Electra

desi mama a fost obiectul initial al dragostei, se produce o reorientare spre tata

cauza reorientarii: fetita descopera ca baietii au ceva īn plus si īsi condamna mama ca a castrat-o reorientāndu-si dragostea spre tata, care poseda organul rāvnit

Invidia (rāvna) de penis este corespondentul feminin al anxietatii de castrare

Rezolvarea complexului Electra

daca tatal raspunde micilor favoruri pe care le reclama fiica sa si este dispus sa o securizeze īn demersul ei seductiv, atunci fetita va fi īntarita pozitiv īn ceea ce priveste rolul de sex pe care si-l va asuma, si va dezvolta īn relatie cu barbatii o relatie pozitiva, normala

orientarea din nou spre mama si re-identificare cu acest model va duce la rezolvarea complexului

S. Freud este de parere ca nu se poate rezolva complet, de aceea femeile au un Supraeu slab dezvoltat

aceasta nerezolvare se manifesta fie īn dragostea femeii pentru un barbat, fie pentru propriul fiu - ea se va grabi si īsi va asuma rolul marital sau matern si īsi va reprima dragostea incestuoasa pentru tatal sau orientāndu-se īn mod firesc spre partener, respectiv spre fiu

De rezolvarea complexului Oedip depinde atitudinea adultului fata de sexul opus. Rezolvarea incompleta determina conturarea unui tip de personalitate falic, caracterizata prin narcisism si dificultatea stabilirii unor relatii heterosexuale mature. Aceste persoane au nevoie de recunoastere si apreciere permanenta a atractivitatii lor sexuale. Daca nu reusesc īn aceasta directie dezvolta sentimente de inferioritate si inadecvare.

barbatul - este obraznic, īnfumurat, indiferent la trairile sexului opus manifestīndu-si demonstrativ masculinitatea īn mod insistent prin placerea de a cuceri femeia, sau la celalta extrema, posibil orientat spre pederastie

femeia - īsi exagereaza feminitatea, se comporta seductiv, īncearca sa cucereasca

barbatii

La vārsta adulta mecanismele sunt inconstiente si de aceea, cu greu putem evoca amintiri care sa le ilustreze īntr-un fel sau altul.

Perioada de latenta

Cele 3 structuri ale personalitatii: Sinele, Eul si Supraeul sunt formate si relatiile dintre ele se cristalizeaza. Nu constituie un stadiu propriu-zis al dezvoltarii psihosexuale. Energia este canalizata si sublimata īn activitati scolare, sport, hobby si prietenii cu cei de acelasi sex. Freud nici nu a acordat importanta perioadei, neopsihanalistii īnsa au gasit conflicte.

Stadiul genital (īncepe la pubertate, 11-12 ani)

Corpul devine matur din punct de vedere fiziologic si daca au fost depasite conflictele stadiilor anterioare, individul va putea duce o viata nonnevrotica cu relatii heterosexuale normale. Conflictele acestei perioade sunt mai putin intense si pot fi reduse prin sublimare, īn confruntarea cu sanctiunile si tabuurile societale.

Energia sexuala poate fi exprimata īn adolescenta prin substitute social-acceptabile si apoi rezolvate plenar īn viata adulta printr-o relatie profunda cu o persoana de sex opus.

Tipul de personalitate genitala gaseste satisfactie īn munca si īn dragoste.

S. Freud nu a acordat o prea mare importanta nici acestui stadiu, deoarece considera ca pentru structurarea personalitatii, determinante sunt primele trei si mai putin cel ulterior.

3. Contributia lui S. Freud la dezvoltarea psihologiei secolului XX

O evaluare de ansamblu a personalitatii stiintifice a lui S. Freud (1856-1939) si a teoriilor sale este inevitabil controversata. Nu este nici o īndoiala asupra faptului ca opera sa a influentat gāndirea occidentala moderna din medicina, literatura, religie, sociologie, antropologie, contributia sa la dezvoltarea psihologiei fiind considerabila. Īntr-adevar, teoria personalitatii a lui Freud este probabil cea mai de referinta teorie propusa vreodata de cineva. Ideile sale au dimensionat un amplu registru de tehnici psihoterapeutice deschizānd trasee pentru dezvoltarea mai multor strategii de evaluare a personalitatii (includem aici si tehnicile proiective).

Psihanaliza este prima abordare sistematica a personalitatii si, ca perspectiva de abordare a omului īn general, constituie o adevarata evolutie. La vremea sa, Freud a determinat un prozelitism zelos dar a si fost contestat vehement. Indiferent de orientarea ulterioara a teoreticienilor personalitatii, acestia s-au referit, īntr-un fel sau altul, la acest īnceput.

Multi dintre discipolii lui Freud au creat o noua scoala de psihologie, de marca, si au fost numiti neo-freudieni (C.G.Jung, A.Adler, E.Erikson, E. Fromm, H.Stack Sullivan).

Primul personolog feminist neo-freudian a fost Karen Horney care a studiat perspectiva freudiana īn baza careia femeile īi invidiaza pe barbati si se simt inferioare īn relatie cu acestia datorita faptului ca nu au penis (1937). Horney a argumentat ca, de fapt, barbatii le invidiaza pe femei datorita faptului ca nu au acces la experienta maternitatii si deci, destinul lor are o mai slaba semnificatie decāt al femeilor. Horney a numit aceasta conditie invidia de pāntec (vagin). A argumentat, de asemenea, ca femeile se simt inferioare fata de barbati datorita restricttiilor personale si politice pe care barbatii le-au rescris pentru ele si nu datorita invidiei de penis. Opinia lui Horney īn aceasta problema reflecta convingerea sa ferma ca factorii culturali, mai mult dect pornirile instinctuale, joaca rolul cel mai important īn dezvoltarea personalitatii (Feist & Feist, 1998). De fapt, accentul masiv pus pe influentele culturale este cel care diferentiaza net scoala neo-freudiana de opera lui Freud.

Viziunea sa despre om īn general este pesimista si sumbra. Omul este condamnat pe vecie sa lupte cu fortele oarbe ale inconstientului. Scopul unic, ultim si necesar al vietii este reducerea tensiunii. Īn aceasta lupta Sinele iese īntotdeauna victorios, si ca atare, tensiunea si conflictul sunt permanent prezente. Freud a avut o parere proasta despre oameni īn general si despre femei īn special vazāndu-le incapabile sa-si formeze un supraeu puternic.

Influenta gāndirii lui Freud asupra culturii secolului XX a fost uriasa. El a spart o serie de tipare ale gāndirii, a repus īn discutie tabuurile si normele societatii īn care a trait. A evidentiat rolul inconstientului, importanta primei copilarii, modul de operare al mecanismelor de aparare. Īn demersurile sale investigative a insistat prea mult asupra subiectului particular, imatur, tulburat emotional si a abordat insuficient personalitatea matura si echilibrata si aceste aspecte pot pune īn discutie valabilitatea generalizarilor sale.

4. Critici aduse teoriilor lui S. Freud

Ulterior, cercetari si teorii contemporane au formulat o serie de limite punctuale ale teoriei lui Freud.

Paulhus, Fridhandler & Hayes (1997) au identificat faptul ca oamenii folosesc, īntr-adevar, mecanisme de apararea a eului dar pun sub semnul īntrebarii faptul ca aceste mecanisme opereaza la nivel inconstient.

Smith (1998) si Westen (1998) au demonstrat ca evenimente si experiente pe care nu ni le putem reaminti ne pot influenta gāndurile si actiunile.

O serie de puncte slabe au fost identificate la nivelul teoriei psihodinamice. Concluziile la care a ajuns Freud se bazeaza aproape īn īntregime pe cāteva studii de caz, motiv pentru care rezultatele cu greu pot fi extrapolate la nivelul īntregii populatii. Cele mai multe paciente ale sale au fost femei din clasa de sus a Vienei care nu numai ca aveau probleme psihice dar au si fost crescute īntr-o societate īn care discutiile despre sex nu erau permise.

Feist & Feist (1998) insista asupra faptului ca viziunea lui Freud asupra personalitatii si dezvoltarii acesteia reflecta valorile vest europene si nord americane care īnsa nu se regasesc īn cultura altor popoare.

Triandis (1997) a evidentiat faptul ca conceptele de sine si eu centrale īn teoria personalitatii a lui Freud se bazeaza pe o cultura individualista, cu valori orientate spre sine, si din acest motiv nu mai sunt la fel de ilustrative pentru dezvoltarea personalitatii īntr-o cultura de factura colectivista ca cele din Asia si Africa.

Masson, J. (1984) a adus argumente īn favoarea faptului ca lui Freud i-a fost teama sa accepte ca pacientele sale au fost abuzate sexual de catre parinti īn copilarie deoarece acestia erau oameni cu multa putere si influenta īn Viena acelor vremuri. Freud a numit aceste experiente despre care vorbeau pacientele sale dorinte neīmplinite sau fantezii si nu amintiri ale unor experiente reale.

Esterson (1993) mentioneaza ca este posibil ca Freud īnsusi, sa modifice īn mod inconstient rezultatele terapiilor pentru a ilustra mai bine teoria sa.

Hall, Lindzey & Campbell (1998) sustin posibilitatea ca Freud sa fi utilizat o serie de īntrebari care i-au influentat pe pacienti sa-si aminteasca evenimente din copilarie care nu s-au īntāmplat niciodata.

Ofshe & Watters (1994) insista asupra faptului ca si īn zilele noastre exista preocupari īn ceea ce priveste pacientii care recupereaza amintiri reprimate despre abuzurile sexuale din copilarie si care, de fapt, nu sunt decāt false evocari implantate de catre terapeutii lor.

Sayers (1991) analizeaza reactiile feministilor, femei si barbati deopotriva, fata de concentrarea excesiva a lui Freud asupra dezvoltarii sexuale a baiatului si asupra invidiei de penis a fetitelor. Karen Horney, o cunoscuta contemporana neo-freud-iana a propus o teorie care explica exclusiv dezvoltarea psihosexuala a femeilor.

Feist & Feist (1998) mentioneaza ca, dupa standarde metodologice contemporane, definitiile date de Freud sinelui, eului, conflictului inconstient si altor concepte reclama mai multa precizie, masurari si testari.

Convingerea lui Freud ca actiunile oamenilor sunt determinate de dorinte instinctuale neconstientizate ignora faptul ca o mare parte din conduitele noastre depasesc nivelul gratificatiei instinctuale. Motivatia de a atinge scopuri personale, de natura sociala sau spirituala este, de asemenea, constientizata si asumata prin īnvatare.

Spiro M. (1982) a analizat crezultatele cercetarii lui Malinowski B. (1927) asupra unor familii din Tribul Trobriand si a concluzionat ca intensitatea si importanta complexului lui Oedip variaza īn relatie cu cantitatea si calitatea controlului pe care parintii īl exercita asupra copiilor, control care, la rāndul sau, variaza īn functie de structura grupului domestic.

Parsons T. (1976) noteaza ca tot mai multi antropologi interesati de studiile despre cultura si personalitate resping ideea universalitatii complexului lui Oedip.

C. Teme de dezbatere

1. Conduitele alimentare atipice - obezitatea. Discutie pe analiza tipului de personalitate din perspectiva modelului dezvoltarii psihosexuale al lui S. Freud.

2. Imposibilitatea identificarii cu parintele de acelasi sex..

Exemplificari si analize ale unor prezente paterne cu care copiii nu se pot identifica. Identificarea consecintelor si formularea unor concluzii.

Stadiul

Caracteristici la nivelul subiectului

Mod de actiune

ORAL

(0 - 2 ani)

zona erogena:

cavitatea bucala

Dependent de ceilalti

Īncerezator

Naiv

Pesimist

Ostil

Agresiv

Verbe a suge, a sorbi, a musca, a

Mesteca, a mānca, a bea

Oral incorporativ (Tip de personalitate oral dependenta)

Oral agresiv (Tip de personalitate oral sadica)

ANAL

(2 - 4 ani)

zona erogena:

anus

Īncapatānat

Zgārcit

Tendinta de a acumula

Crud

Tendinte distructive

dezordonat

Verb: a avea, a pastra

Anal retentiv (Tip de personalitate anal retentiva)

Anal agresiv (Tip de personalitate anal expulsiva)

FALIC

(4 - 5 ani)

zona erogena:

cea genitala

Obraznic

Īnfumurat

Afemeiat

Excesiv de feminina

Seductiva

Verb: a cuceri, a controla, a domina

Complexul Oedip la baieti

- anxietate de castrare -

(Tip de personalitate falica)

Complexul Electra la fete

- invidia de penis -

(Tip de personalitate falica)

Perioada de latenta

(5 - 11/12 ani)

Energia este canalizata si sublimata (scolare, sportive, asociere cu societatea de vārsta)

Īn activitati specifice persoane de acelasi sex din

GENITAL

(īncepe la pubertate)

Relationare matura cu sexul opus

Satisfactie īn munca si īn dragoste

Sublimare (Tip de personalitate genitala)

Tabel nr.1 Modelul stadial al dezvoltarii psihosexualitatii la S. Freud


Document Info


Accesari: 13833
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )