Nu exista om pe fata
pamantului care sa nu se confruntezi de zi cu probleme. Autobuzul
care nu vine la timp, preturilecare cresc fara oprire, pierderea locului de
munca, examenul sau teza carese apropie. Traim intr-un secol al vitezei
si aproape toti, faraexceptie, ne plangem sau dimpotriva, bravam cu viata
stresanta pe careo ducem. Dar de fapt, ce este stresul?
Sa luam un
exemplu. Sa presupunem ca suntetiin Dacia dvs. pe sosea.
Vremea e buna, motorul in stare perfectasi, de necrezut, ati ajuns pe un sector
proaspat asfaltat, asa incat vaganditi sa recuperati din timpul pierdut la
bariera si apasati pe acceleratie. Foarte curand apare un indicator de
intrare in localitate. Ar trebuisa reduceti viteza, dar satul pare pustiu
asa ca mergeti inainte. Dar deodata,aveti la cateva zeci de metri in fata dvs.
un copil care tocmai vrea satreaca strada in fuga. Automat, piciorul
drept apasa pe frana sireusiti sa evitati accidentul in ultima fractiune de
secunda. In urmatoarele5-10 secunde, incepeti sa va dati seama ca inima va bate
mai repede simai tare si simtiti, abia acum, ca picioarele incep sa se inmoaie
si s-arputea ca sotia sa remarce faptul ca fata dvs. este mai palida ca de
obicei. Probabil va veti opri, sau cel putin va veti deplasa cu viteza mai
redusapentru un timp. Dupa 5-10 minute totul revine la normal.
Si acum din nou intrebarea: ce
este stresul? Copilul care a sarit in fata masinii sau bataia mai
rapida a inimii, contractiamuschilor, paloarea fetei, etc. etc.? Stresul
este reactia organismului nostru la factorii stresori. Stresul
este raspunsulorganismului nostru la evenimentele amenintatoare, la situatiile
cu carene confruntam.
Reactia de stres este
complexa. Ea consta pede o parte in reactii fizice: cresterea
ritmului batailor inimii,cresterea tensiunii arteriale, cresterea ritmului
respiratiei, crestereatonusului muscular ( muschii sunt mai incordati).
Pe de alta parteau loc reactii psihice: atentia creste la maximum,
simturile trecbrusc intr-o stare de alerta crescuta, si, de obicei, pot sa se
trezeascabrusc o multime de emotii, mai mult sau mai putin intense, ca de
exemplu:teama, groaza, mania, indarjirea, disperarea si multe altele.
Menireatuturor acestor reactii este de a va face in stare sa depasiti o
situatiecritica de scurta durata.
Daca unul sau mai multi
factori stresanti de mare intensitatepersista timp indelungat, aceasta
suprasolicitare poate duce la aparitiaunor boli, numite psihosomatice, care
practic sunt cauzate de stresul excesiv. Medicina psihosomatica este o
ramura relativ recenta a medicinii care seocupa cu bolile cauzate intr-o mai
mare sau mai mica masura de stres. Ulcerul gastric si duodenal, colitele
ulceroase, hipertensiunea arteriala,bolile de inima, cancerul si majoritatea bolilor
psihice.
Inainte de a va sugera cateva
solutii pentru mentinereaunei vieti echilibrate, este necesar sa va avertizam
cu privire la falselerezolvari la care din nefericire multe persoane recurg
pentru a face fatala stresul vietii. Tigara si celelalte droguri cum ar
fi alcoolul,narcoticele, nu sunt o rezolvare reala a problemelor si
grijilor. Dimpotriva, ele agraveaza crizele vietii si duc la degradare si
ruina fizica,psihica si morala.
* Unii se descarca spargand
obiecte, altii adresandcuvinte jignitoare altor persoane. Metoda aceasta
a "descarcarii"fie verbale, fie comportamentale, face mai mult rau
decat bine pentru caaccentueaza conflictele si adanceste criza existenta.
Dar cum putem contracara
stresul? Ce putem safacem pentru a rezolva emotiile negative care
insotesc anumite situatiidificile sau neplacute?
Intai de toate trebuie sa
recunoasteti starea de stres. Evenimentele stresante grave se pot sesiza
destul de usor. Dar primejdia o constituie stresorii mai mici care
trec nebagati in seama siastfel se acumuleaza. Adeseori, sesizam unele
stari neplacute saudureri, dar rareori ne gandim ca ar putea fi cauzate de
stres. Iatacateva din cele mai frecvente semne care trebuie sa constituie
un semnde alarma si trebuie sa ne atraga atentia asupra posibilitatii
expuneriila stres excesiv.
a. semne fizice: dureri
de cap, oboseala generala,dureri de spate, etc.
b. semne psihologice:
neliniste, labilitate afectiva,nemultumire, etc.
c. semne
comportamentale: vorbire agitata, iritabilitate, neglijarea
muncii, roaderea unghiilor si altele.
Apoi, trebuie sa recunoasteti
factorii stresori sisa evaluati intensitatea lor. Va oferim mai jos o
clasificare simplaa factorilor stresori, care va va ajuta sa identificati de
unde poate saprovina stresul excesiv.
a. Stresori fizici -
boli, accidente, operatii,vremea, aglomeratia din oras sau chiar pozitia
defectuoasa a corpului pescaun sau in banca, etc
b. Stresori senzoriali - de la
farurile masinilor sireclamele luminoase, pana la aspirator, la muzica din piata
sau de la etajulsuperior, toate acestea sunt zgomote si stimuli luminosi care
cresc fondulstresor al vietii.
c. Stresori informationali -
radioul, tv.-ul, ziarele,toate ne asalteaza cu informatii, vesti, noutati.
d. Stresori decizionali.
Hotararile, pot fi o sursaimportanta de stres. Si adevarul este ca viata
ne pune mereu si mereuin situatii de decizie.
e. Stresori relationali -
neintelegeri, certuri, tensiuniintre soti, colegi, vecini, rudenii, etc. Se
pare ca relatiile noastrecu cei din jurul nostru sunt cea mai obisnuita sursa
de stres.
Desigur, in viata exista
probleme mici si problememari, neplaceri si tragedii. Este evident ca
evenimente grave, cum ar fidecesul unei fiinte dragi, sunt o lovitura
puternica. Dar ceea cein general se neglijeaza, este efectul micilor
probleme care se repetaiar si iar, cum ar fi de exemplu intarzierea
autobuzului, fermoarul carenu se inchide perfect, etc. Trebuie sa fim
constienti ca aceste neplacericare ne agaseaza ora de ora se pot acumula si pot
avea efecte serioase.
Incercati sa reduceti sau
chiar sa evitati stresoriicare se pot reduce, respectiv evita. Desigur,
multe evenimente nudepind de noi, scapa de sub controlul noastru, dar, daca
suntem atenti,putem identifica numeroase surse de stres care depind de noi si
putem astfelsa reducem nivelul general de expunere la stres. Spre
exemplu, depinde de noi daca ascultam radioul cu volumul dat la maxim sau
mai redus. Depinde de noi cate ziare citim, cate emisiuni urmarim la
tv. Depindede noi daca luam fiecare decizie la timp si astfel evitam
aglomerarea lor.
Reevaluati situatiile si
raspundeti rationalla problemele vietii! Este un punct esential
pentru ca, de cele maimulte ori problemele nu sunt asa de grave cum le simtim
noi.
In acest moment trebuie sa
clarificam un lucru foarteimportant si interesant in acelasi timp.
Factorii stresori nu provindoar din exterior. Factorii stresori pot
proveni si din interior. Ce vrea sa insemne aceasta? In primul rand
inseamna ca insasi gandurilenoastre, simtamintele, imaginatia, pot declansa
reactii de stres. Sa revenim la exemplul de mai sus, la accidentul iminent
care s-ar fi pututproduce. Daca la intoarcere din calatorie trebuie sa
treceti prinacelasi sat probabil ca, la vederea locului cu pricina, veti simti
un felde strangere de inima sau un fior rece pe sira spinarii. Cu
altecuvinte, este suficient sa retraim o situatie stresanta, ba chiar
estesuficient sa anticipam o situatie stresanta, pentru a declansa reactiade
stres. In al doilea rand, este foarte important sa intelegem cain
situatii de stres, gandurile, imaginatia, simtamintele, pot sa
accentuezerespectiv sa diminueze reactia de stres.
De fapt, in viata de zi cu zi,
stresul se datoreazade foarte multe ori faptului ca noi insine consideram
amenintatoare nisteevenimente care in realitate nu sunt, sau daca sunt, le
consideram maiamenintatoare decat sunt in realitate. Cum altfel s-ar
putea explicafaptul ca unii, in anumite situatii, se sperie chiar si de umbra
lor. Deci, stresul este amplificat in functie de modul cum percepem
evenimentelerespective. De aceea este foarte importanta etapa reevaluarii
situatiilorpe care le simtiti stresante.
Pentru a evita reactii
exagerate la dificultati, vasugeram sa va puneti intotdeauna doua intrebari:
a. "Ajuta la ceva
daca ma enervez?" (sau plang,sau ma irit, sau sa ma las cuprins de manie,
razbunare, sa lovesc cu pumnulin masa, sa trantesc usa, etc.)
b. Apoi, imediat,
puneti-va a doua intrebare: "Ce pot sa fac pentru a rezolva
problema?" Este un lucru bun dacaasterneti totul pe hartie, oricat
de simplu si nepromitator ar fi, esteun plan de actiune. Dupa ce ati
stabilit raspunsul la aceasta intrebare,treceti imediat la punctul urmator.
Actionati pe baza planului
stabilit. Nu desconsideratinici cele mai nepromitatoare solutii. Chiar daca
aveti anumite indoieli,nu amanati prea mult aplicarea planului ci treceti cat
mai repede la actiune. Pofta vine mancand, solutiile actionand.
Uneori va veti confrunta cu
situatii care intr-adevarnu pot fi schimbate de dvs. sau nu in momentul cand
doriti. In aceste situatiise impune urmatoarea regula: acceptati ce nu se poate
schimba. Incercati sa acceptati lucrurile asa cum sunt si fixati-va
alte obiective,dorinte.
In general, oamenilor nu le
place sa depinda de altii,nu-i asa? De aceea este esential sa invatati sa
apelati la ajutorulaltora. E adevarat ca este greu sa gasesti un om
binevoitor si deincredere. Dar daca vreti sa gasiti, veti gasi. Nu
uitati ca,"unde-s doi puterea creste". Nu are nici un sens sa
luptati singur.
In sfarsit, am ajuns la cheia
mentinerii sub controla stresului vietii. Adoptarea si manifestarea unei
atitudini pozitive,sau mai simplu spus, optimismul. Studiile de
psihoneuroimunologie,au aratat ca dintre bolnavii cu cancer in faza terminala,
cei care au cultivato atitudine pozitiva, optimista, au supravietuit mai mult
decat cei cares-au lasat coplesiti de simtaminte negative. Simtamintele
de disperare,de abandonare au fost considerate factori de risc pentru boli
imune sicancer. De asemenea, un studiu amplu facut in America pe
campioniide longevitate a dus la concluzia ca factorul unic cel mai important
incresterea duratei vietii este dispozitia pozitiva, multumirea sufleteasca.
Insa aceasta atitudine,
aceasta dispozitie are un temeiadanc in convingerea ca Dumnezeu exista, ca El
va iubeste si va poartade grija. Atunci cand aceasta incredere este
elementul pivot al vietinoastre afectiv-emotionale si intelectuale, disperarea,
teama, ingrijorarile- desi prezente in continuare - nu ne pot coplesi.
S-ar putea saganditi in sinea dumneavoastra: "Da, e frumos, dar cum
sa fii optimistdaca esti pesimist?" sau "cum sa ai credinta daca n-o
ai?"
Ellen Gould White, o
scriitoare americana ale careicarti au fost traduse in mai multe zeci de limbi,
a spus: "NiciodataDumnezeu nu ne cere sa credem fara sa ne dea
dovezi pe care sa ne intemeiemcredinta. Existenta sa, caracterul sau,
credinciosia Cuvantului Sausunt intemeiate toate pe marturii care apeleaza la
ratiunea noastra siaceste marturii sunt nenumarate. Cu toate acestea El
niciodata n-aindepartat posibilitatea indoielii. Credinta noastra trebuie
sa seintemeieze pe dovezi nu pe demonstratii."
Iata si marturisirea lui
Claude Bernard caruia medicinade astazi ii datoreaza atat de mult, el fiind
unul din cei mai stralucitiparinti intemeietori ai medicinei si fiziologiei
experimentale: "Dealtfel, totul tinde sa ma faca sa cred intr-o
inteligenta superioara, darnu pot sa am dovada ei materiala aceasta
ramane sub forma de credinta,de sentiment si totusi de certitudine, si aceasta
ma face fericit."
Document Info
Accesari:
3941
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta