LATURILE GANDIRII
Gāndirea are doua mari laturi: una informationala si alta operationala. Prima dezvaluie continutul gāndirii, cea de-a doua releva functionalitatea gāndirii.
Latura informationala
Contine unitatile de baza ale G cu cea mai mare incarcatura informationala : imagini, concepte, prototipuri, simboluri, modele mintale. Desi acestea sunt diverse (imagini, concepte, simboluri, prototipuri, modele mintale), un loc aparte īl ocupa conceptele si prototipurile.
Conceptele si notiunile sunt forme generalizate de reflectare a insusirilor obiectelor si fenomenelor, ca unitati cognitive esentiale ale G, cu 717h78h rol enorm in cunoasterea umana.
ROL: Conceptele sunt importante deoarece ele ne ajuta sa generalizam, sa relationam experientele si obiectele, fara ele fiecare obiect parandu-ni-se unic.
Conceptele ,,ung rotile memoriei", facand-o mai eficienta.
Specificul conceptelor provine din faptul ca ele nu exista izolat unele de altele, ci, dimpotriva, ele sunt interdependente si ierarhizate.
Conceptul ar putea fi considerat o structura structuranta, pentru ca pe masura ce se formeaza el include si integreaza in sine alte concepte compatibile si le exclude pe cele incompatibile.
Conceptele au un caracter evolutiv prin prisma schimbarii continutului si a relatiilor dintre ele.
Clasificarea conceptelor
psihologia contemporana
-conceptele empirice sunt asimilate de Y.C. asa-numitelor concepte naturale
-conceptele stiintifice - conceptelor formale, artificiale
Conceptele empirice-indeplinesc un mare rol in cunoastere din 2 motive:
datorita valorii practico-operatorii, fiind instrumente de comunicare si intelegere eficienta intre copil si adult
datorita faptului ca ele constituie singurele mijloace intelectuale accesibile gandirii copilului.
Conceptele stiintifice - sunt ,,constructe ipotetico-deductive"; presupune:
deliberari constiente
insertie voluntara
coordonari rationale inlauntrul sistemului intelectual
-incearca sa surprinda necesitatea obiectiva
-faciliteaza formularea definitiilor (de fapt, definitiile sunt conceptele explicitate, desfasurate).
Conceptele stiintifice rareori sunt izolate unele de altele, ci, dimpotriva ele se inlantuie si se organizeaza in retele si sisteme in care fiecare concept reprezinta un ,,nod".
Prototipurile:
Prototipul, ca entitate cognitiva, reprezinta o medie mintala, a tuturor variatiilor individuale ale obiectelor si fenomenelor.
ELEANOR RORCH - propune 2 ipoteze:
Nici un membru al unei categorii nu detine in egala masura toate atributele categoriei respective, de aceea, membrul care poseda cele mai multe atribute este considerat a fi prototip al intregii categorii.
Semnificatia prototipului in ansamblul gandirii umane, aceasta avand rol in incadrarea exemplarelor concrete in categorii, deci in delimitarea categoriilor.
Pornindu-se de la aceste idei s-a formulat teoria prototipului. Aceasta teorie se bazeaza pe urmatoarele postulate:
Conceptele au structura de prototipuri, el fiind o colectie de atribute caracteristice sau cel mai bun exemplu pentru concept;
Nu exista o linie delimitativa pentru atributele necesare si suficiente in vederea introducerii unui membru intr-o categorie;
Legaturile, relatiile dintre categorii sunt neclare, fragile, labile, un membru putand trece cu usurinta dintr-o categorie in alta;
M. ZLATE: prototipurile nu dispun de structuri conceptuale; este mai mult expresia unor perceptii condensate si concentrate decat expresia gandirii
IV. LATURA OPERAŢIONALA cuprinde ansamblul operatiilor si procedeelor mintale de transformare a informatiilor, de relationare si prelucrare, combinare si recombinare a schemelor si notiunilor in vederea obtinerii unor cunostinte noi sau a rezolvarii de probleme. Gāndirea foloseste doua categorii de operatii: unele fundamentale, de baza fiind prezente in orice act de gāndire si constituind scheletul ei (analiza si sinteza, abstractizarea si generalizarea, comparatia si concretizarea logica), altele sunt instrumentale, folosindu-se in anumite acte de gāndire si particularizāndu-se in functie de domeniul cunoasterii in care gāndirea e implicata. In rāndul acestora din urma īntālnim mai multe modalitati operationale si procedee clasificate, de regula, in perechi opuse (algoritmice si euristice, productive si reproductive, convergente si divergente).
OPERATIILE FUNDAMENTALE ALE GANDIRII
Analiza si sinteza
sunt operatii corelative
analiza - pp. dezmembrarea mintala a obiectului in elementele sale componente in vederea determinarii propietatilor esentiale, a semnificatiei fiecarui element in cadrul intregului.
sinteza - pornind de la elementele sau insusirile date izolat, reconstruieste mintal obiectul.
Analiza si sinteza ca operatii ale G trebuie distinse de analiza si sinteza ca operatii senzorial-perceptive.
la nivel senzorial - analiza ia forma distingerii si diferentierii
- sinteza apare sub forma modificarii configuratiei, coreleaza partile desprinse prin analiza.
Analiza si sinteza senzoriala are loc in plan material.
Analiza si sinteza ca operatii ale G implica actiunea in plan mintal, cu insusiri esentiale ale obiectelor si fenomenelor si conduc la construirea unor ,,obiecte mintale", generale, de regula fara corespondent in realitatea inconjuratoare.
Intre analiza si sinteza nu exista o ruptura, ci dimpotriva, se pp. reciproc, trec una in alta.
Cu cat mai departe este impinsa analiza, cu atat mai larga este sinteza.
Abstractizarea si generalizarea
sunt alte 2 operatii corelative ale G, strans legate de analiza si sinteza, continuari sau exprimari ale lor in plan mintal.
abstractizarea - inseamna retinerea a ceva si lasarea la o parte a altceva.
-este o operatie complexa, ampla, ea tinzand spre evidentierea necesarului si gerericului.
generalizarea - inseamna fie a ne ridica in procesul cunoasterii de la insusirile concrete, particulare la insusiri din ce in ce mai generale, sau extinderea insusirilor unui obiect asupra unei categorii de obiecte.
-abstractizarea este asimilata atentiei selective;
-este prezenta in mai multe sarcini: - de clasificare si sortare
-de modificare a casificarilor
-de rezolvare a problemelor
In abstractizare un rol foarte important il au urmatorii factori:
-atributele si valorile de atribut ale obiectelor (ex.: culoarea)
-gradul sau nivelul abstractizarii
-extensia si continutul conceptelor
-gradul de familiaritate.
3. Comparatia
-o operatie a G implicata ca premisa sau ca mijloc in toate celelalte.
A compara - inseamna a stabili mintal asemanarile si deosebirile esentiale dintre obiecte si fenomene pe baza unui criteriu.
-este considerata de multi psihologi ca o operatie primara, elementara a G.
Comparatia se formeaza in procesul insusirii generalului, proces realizat treptat, de la o esenta de un anumit tip la o esenta de alt tip.
Aceasta i-a determinat pe unii autori sa formuleze ,,teoria generalizarii elementare" conform careia generalizarea se realizeaza prin comparatie, adica prin retinerea asemanarilor si respingerea deosebirilor.
Concretizarea este considerata ca o ridicare de la abstract la concret, ca un effort al gandirii de a patrunde cat mai adanc in concretetea obiectelor si fenomenelor.
Concretizarea logica este una dintre cele mai complexe operatii ale G. Aceasta complexitate apare din faptul ca:
-ea reprezinta o continuare fireasca a celorlalte
-include in structura sa elemente, aspecte din toate celelalte operatii.
Se diferentiaza de toate celelalte operatii prin urmatoarele elemente:
continutul ei (abstractizarea si generalizarea opereaza cu insusiri esentiale si neesentiale; ea opereaza numai cu esentialul);
|
