Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Vointa

Psihiatrie


Vointa

Vointa
Vointa este unul din procesele psihice cele mai controversate. Locul ei īn sistematica psihologiei generale nu a fost īnca definitiv stabilit. Astfel, exista autori care socotesc ca vointa nu are o identitate de sine suficient de puternica pentru a ocupa un loc distinct īn structura psihologiei generale, ea urmīnd sa fie diseminat 16516s1812q a īn analiza celorlalte entitati psihice. Altii afirma ca vointa poseda o individualitate si consistenta specifica, care o delimiteaza de celelalte procese psihice. Cele doua tendinte au o distributie geografica bine conturata: prima este proprie cu precadere psihologiei americane, īn timp ce a doua este īntīlnita cu precadere īn psihologia europeana.
Modul de abordare a vointei a fost multa vreme tributar influentei curentelor filosofice; īn filosofie exista doua linii: cea idealista si cea materialista. Īn cadrul liniei idealiste, problematica vointei a fost abordata din perspectiva libertatii omului de a se misca īn mod liber, independent īn spatiul existentei sale, ghidat de dorintele sale. Vointa apare astfel ca o "forta individuala" prin care se manifesta maximal libertatea umana. Absolutizarea acestei forte a avut drept urmare aparitia conceptiei "liberului arbitru", conform careia comportamentul uman este determinat exclusiv de vointa si, ca atare, omul devine independent de conditiile externe.
Pe de alta parte, linia materialista sustine ca omul si īntreaga lui activitate se circumscriu unui cīmp precis delimitat de legitati reale; ca atare, vointa nu este si nu trebuie sa fie sustrasa unui determinism obiectiv extern, ea se poate elabora numai īn concordanta cu cerintele acestui determinism. Pe līnga un determinism intern, s-a introdus si un determinism intern, reprezentat de destin, de soarta, astfel rezultīnd conceptia fatalista conform careia omul este pre-programat īn tot ce face, gīndeste sau simte.
Acestea sunt īnsa orientari extreme, care nu pot elucida īn mod satisfacator problematica deloc simpla a vointei. Pentru o abordare adecvata, vointa trebuie circumscrisa īn aria mai larga a determinismului vietii si activitatii psihice īn general. Ca o componenta a vietii psihice, vointa se subordoneaza actiunii principiului determinismului extern. Ca expresie a unor interactiuni si conexiuni interne, vointa se subordoneaza si unor determinatii de ordin favorizant sau defavorizant de ordin intern. Ca structura, ea trebuie considerata o rezultanta a interactiunilor complexe dintre influentele determinismului extern si cele ale determinismului intern. Prin ea, omul ajunge sa dobīndeasca o calitate sui generis, autodeterminarea: actiunile pe care le efectueaza omul nu sunt un raspuns mecanic la influentele situatiilor externe, ci au la baza un complex proces intern de analiza, interpretare si deliberare, astfel īncīt, īn fata diferitelor situatii alternative, omul devine capabil sa aleaga īn cunostinta de cauza si sa adopte anumite decizii. Actiunile umane sunt urmari logice ale unor demersuri interne de ordin decizional. Hegel afirma ca libertatea este necesitatea īnteleasa.
Vointa o putem defini ca forma superioara de autoreglare prin intermediul careia omul devine capabil sa faca alegeri īn cunostinta de cauza si sa se autodetermine ca Eu specific īn raport cu cei din jur.



Bibliografie:

Golu, Mihai, Bazele psihologiei generale, Ed. Universitara, 2002


Document Info


Accesari: 3422
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )