Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE LA PSIHOLOGIE

Psihologie












ALTE DOCUMENTE

TESTUL DE GANDIRE CREATIVA FIGURALA TORRANCE
temperamente
CUM SE DEZVOLTA CONSTIINTA
Probleme motivationale
Tipuri de invatare
Metodologia abordarii experimentale in
Studiul experimental al memoriei si invatarii
APTITUDINI SPECIALE
VARIABILELE AFECTIVE SI MOTIVATIONALE ALE INVATARII
PSIHOLOGIE MANAGERIALA


EVALUAREA REZULTATELOR sCOLARE LA PSIHOLOGIE

Activitatile de evaluare sunt gāndite de profesor la īnceputul anului īn legatura cu obiectivele instruirii si cu rezultatele asteptate (cunostinte, deprinderi, priceperi, com-portamente).




Un program de evaluare corect contine verificari frecvente, utilizeaza mai multe categorii de instrumente, informeaza diferentiat elevii de rezultate tintind nu atāt sanc-tionarea cāt corectarea erorilor īnregistrate de ei.

Tendinta impusa de practica educationala acorda avantaj probelor de aptitudini fa-ta de cele de cunos 222c22c tinte, probelor bazate pe capacitatea de rezolvare a problemelor, de a opera cu cunostinte, transferuri, aplicatii fata de cele bazate pe memorie.

Metodele cele mai frecvent utilizate īn evaluarea cunostintelor de psihologie sunt:

1). Chestionarea, examinarea orala. Ea consta īntr-o conversatie prin care profe-sorul verifica nivelul de pregatire al elevului fiind importante atāt modul de formulare al īntrebarilor cāt si urmarirea nu doar a gradului de īnsusire a cunostintelor ci si a ca-pacitatii de a opera cu ele.

Avantajul metodei este oferirea de feed-back imediat pentru participantii la situa-tia de evaluare.

Dezavantaje sunt inegalitatea gradului de dificultate a īntrebarilor adresate diferi-tilor elevi si interventia unor factori care reduc obiectivitatea verificarii, factori care tin atāt de profesor cāt si de elev.

Un aspect important defavorabil metodei este cel legat de tensiunea nervoasa pre-zenta aproape īn toate cazurile de verificare orala, care, prin cumul, creaza īn cazul e-levului respingere fata de īnsusi actul verificarii. Este obligatia profesorului sa destin-da climatul momentului.

De asemenea, informatiile asupra nivelului de pregatire a elevului sunt incomple-te, fiind recomandabil ca profesorul sa nu transforme īn nota finala rezultatul unei sin-gure verificari orale, ci sa combine mai multe metode.

Īn cazul psihologiei,cāteva aspecte recomanda examinarea orala ca utila si anume:

▪ permite clarificarea, fixarea, reactualizarea si contextualizarea unor infor-

matii;

▪ invita la introspectie, autoobservatie, autoanaliza;

▪ creaza cadru favorabil intercunoasterii si interevaluarii;

▪ obliga la activarea si exersarea limbajului de specialitate.

2). Examinarea prin probe scrise este considerata mai relevanta, mai operativa si uniforma ca grad de dificultate fata de cei evaluati.

Limita principala decurge din feed-back-ul īntārziat si inconsistenta interactiunii ceea ce impiedica corectarea unor erori.

Forme: extemporal, teza, test de cunostinte, chestionar, referat, proiect, eseu, s.a.

3). Examinarea prin probe practice evidentiaza capacitatea elevilor de a aplica cu nostintele īnsusite, de "a face", de a folosi conform sarcinii date de profesor, ceea ce "stie".

Testul docimologic este considerat de H.Pieron (cf. Salavastru, 1999) o proba de-finita, implicānd o sarcina de īndeplinit, aceeasi pentru toti subiectii examinati, fi-ind prevazuta cu o tehnica precisa de apreciere a rezultatului. Pot fi cuprinse īn a-ceasta categorie testele psihologice si pedagogice.

I.Holban (1995) considera ca notiunea de test de cunostinte are sfera de cuprinde-re mai mare decāt cea de test docimologic.

Comparativ cu alte probe scrise, testul docimologic pretinde standardizare riguro- asa a conditiilor de examinare si a notarii.

Etape īn elaborarea unui test docimologic dupa I.Radu (cf. Salavastru):

▪ precizarea obiectivelor pedagogice si a continutului de verificat, cu asi-guarea unei concordante īntre aceste aspecte;

▪ analiza continutului materiei, selectarea a ceace este reprezentativ, īm-partirea īn unitati si stabilirea numarului de itemi pentru fiecare unitate;

▪ alcatuirea testului (alegerea tipului de itemi adaptat obiectivelor si conti- nutului);

▪ experimentarea testului;

▪ analiza statistica si ameliorarea testului (certificarea fidelitatii, validitatii, omogenitatii);

▪ aplicarea pe colectivitatea scolara.

Exigente īn utilizarea testului docimologic:

familiarizarea elevilor cu specificul probei;

precizarea ariei tematice pentru studiu;

explicarea clara a tipului de itemi, a ponderii lui īn nota fi

nala, a modului concret de lucru;



exersare prealabila cu categorii asemanatoare;

asigurarea unui exemplar personal pentru fiecare elev;

precizarea timpului de lucru.

Categorii de itemi:

/ cu raspuns deschis (raspunsul trebuie formulat de catre elev); per-mit evidentierea creativitatii, a capacitatii de structurare, de sinteza, de operare menta-la, spiritul critic, dar necesita timp īndelungat atāt pentru rezolvare cāt si pentru corec-tare; īn plus cota de subiectivism īn apreciere este mare; variante:

tip "redactare" vizānd capacitatea elevului de a dezvolta un subiect, de a argumenta un punct de vedere; sunt usor de elaborat dar formularile pot fi interpretabile, derutānd elevul; pot avea diferite grade de complexitate, de la repro-ducerea unei informatii, la realizarea unor comparatii (asemanari, deosebiri) si pāna la prelucrarea, selectia, sinteza informatiilor;

itemi cu raspunsuri "scurte" sau de completare (raspunsul constānd dintr-un cuvānt sau o fraza; cerinte:

formularea sa fie accesibila tuturor examinatilor;

fiecare item sa puna o singura īntrebare;

īn cazul itemilor lacunari sa nu fie mai mult de doua

spatii de completat;

raspunsul sa fie un cuvānt sau o fraza;

raspunsul scurt sa aiba o singura varianta corecta;

avantaj: permit controlul rapid al pregatirii, aprecierea are

un nivel īnalt de obiectivitate;

limita: solicita capacitatea de reproducere si selectare a in-formatiilor fara sa surprinda progresul gāndirii;

/ cu raspuns īnchis (īntrebari cu raspunsuri la alegere): permit verifi-carea cuprinzatoare a pregatirii īn functie de obiectivele de tip cognitiv; variante:

cu alegere multipla (elevului i se ofera cāteva variante de ras puns din care una singura este corecta); pot avea ca deficiente mai frecvente:

▪ trunchiul itemului poate contine informatii redun

dante, perturbānd īntelegerea;

▪ raspunsul corect este usor identificabil īntre cele-

lalte variante care apar neplauzibile;

▪ īn enunt se afla informatii care ajuta identificarea

raspunsului corect;

se recomanda īntocmirea lor din timp fata de momentul utli-zarii si crearea unei banci de itemi pentru selectarea lor periodica;

tip corect-gresit; sunt usor de īntocmit si de corectat;

dezavantaje:

- raspunsurile corecte pot fi date la īntāmplare;

- se verifica corectitudinea reproducerii informa-

tiei si īn mai mica masura operarea cu aceasta;

itemi pereche (de combinare) raspunsul constānd din forma-rea unor perechi din doua liste date;

Testul docimologic prezinta, dincolo de avantaje, limite ca:

/ nu evidentiaza capacitatea de organizare,



/ " " creativa,

/ " " de argumentare,

/ " originalitatea elevului;

/ se bazeaza īn special pe recunoasterea informatiei.

Testele de compozitie solicita īndeplinirea, īntr-o maniera personala a unei cerinte formulate, evidentiind capacitatea elevului de a-si organiza ideile, de a construi o argu mentatie, de a-si folosi cunostintele pentru dezvoltarea unei teme, de a interpreta, de a se exprima liber, de a fi convingator.

Variante:

◙ eseul: este frecvent utilizat īn disciplinele filozofice, psihologice, estetice si consta īntr-un studiu de proportii reduse, compus cu mijloace originale si care nu are pretentia de a epuiza subiectul; suita de reflectii si meditatii pe marginea unei teme, amestec de elaborare si improvizatie; īn psihologie, te-me din afectivitate, motivatie, imaginatie, temperament, caracter, aptitudini se preteaza la acest fel de abordare;

cerinte:

/ compozitia sa fie libera, personala, restrānsa ca īntindere, pe o tema data;

/ sa combine dezvoltarea metodica, riguroasa, a ideilor cu abordarea libera;

/ dezvoltarea subiectului sa fie facuta pe baza unui plan prestabilit;

/ selectia ideilor si argumentelor sa fie realizata prin prisma temei pentru

conservarea integritatii lucrarii;

/ afirmatiile sa fie argumentate;

/ sa nu se foloseasca cuvinte īn exces;

/ sa nu se reproduca pasaje preluate, ci sa se gāndeasca independent si per-

sonal;

/ sa se utilizeze exemple si citate doar cānd este necesar;

/ claritate, precizie si concizie;

se pot considera eseuri realizarea portretelor psihologice (tempe

ramentale, caracteriale), interpretarea unei conduite sau unui

fapt de viata;

◙ portofoliul (mapa) = ansamblu de produse educationale specifice discipli-

nei:

/ fise cu date biografice si contributii stiintifice sau

biografii ale unor psihologi citati īn manual;

/ imagini ilustrānd aplicatii de la diferite teme de

lectie;

/ fragmente literare cu continuturi psihologice;

/ eseuri pe teme psihologice;

/ autoportrete cu semnificatie psihologica;

/ recenzia unei carti de psihologie;

mapa trebuie pregatita din timp sub īndrumarea profesorului si evaluata

la examen;

◙ referatul;

◙ proiectul;

◙ disertatia;

◙ compunerea;

◙ temele de sinteza, temele de cercetare.



loading...








Document Info


Accesari: 2289
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )