Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




EXPERIMENTUL STIINTIFIC PSIHOLOGIE

Psihologie


EXPERIMENTUL sTIINŢIFIC PSIHOLOGIE

Daca observatia precede experimentul si chiar în ordinea istorica este prima care semnaleaza aspecte prestiintifice, este rolul experimentului de a aborda dimensiuni ale realitatii, care urmeaza a fi verificate ca valoare de adevar.



Elementul comun atât pentru observatie cât si pentru experiment este acela ca ele raspund si ofera solutii unor probleme ridicate de realitate. La nivelul observatiei între 232f58c barea ramâne suspendata, iar la nivelul experimentului întrebarea devine ipoteza si cauta legatura cauzala sau corelatia dintre evenimente, care pot fi fenomene din aceeasi clasa.

ETAPELE EXPERIMENTULUI

Subiectele experimentale sunt oferite de viata: observatia zilnica, opinia publica, problemele cotidiene sau cele de prestigiu si notorietate stiintifica, chiar teme de interes stiintific ce ne pot sugera ipoteza de cercetare.

Odata ales subiectul-tema, urmeaza studiul literaturii de specialitate care ofera idei de ansamblu asupra etapei, achizitiilor, rezultatelor, pâna în prezent, opinii care încurajeaza o directie de studiu sau alta contrara. Exista posibilitatea ca în urma unei solide analize bibliografice sa se contureze si mai mult o arie de interes care sa fie supusa ulterior ipotezei dvs. de cercetare.

Obiectivul cercetarii trebuie identificat si delimitat ca arie si rigurozitate astfel încât ipoteza sa fie cât se poate de specifica: ce dorim sa identificam de fapt?

Experimentul se va baza pe anumite constructe ipotetice care trebuie sa aiba consistenta, validitate, sa fie împartasite de comunitatea stiintifica. Se fac rationamente despre constructele ipotetice pe care le vom angaja experimental.

Exemplu: perceptia sociala despre o anumita problema, un eveniment, este dirijata si orientata de factori de status si rol, de interese si motivatii, de atitudinea generala a grupului de apartenenta.

Un alt construct: elasticitatea perceptiei sociale, trecerea sa de la real la ipotetic poate avea loc prin modificarea de atitudine si structurarea unor convingeri de incluziune si integrare.

Un alt construct: dezvoltarea capacitatii de analiza cognitiva care sa sesizeze trecerea de la contradictie la complementaritate, la identitati multipolare, în urma unor sesiuni de educatie; se va îmbunatati componenta de integrare perceptiva-vor aparea noi atitudini.

STABILIREA VARIABILELOR

Are loc introducerea variabilelor si definirea lor: variabila dependenta este cea care suporta presiunea experimentala, conceptul luat în dezvoltare, constructul asupra caruia dorim sa operam si sa investigam, este zona unde asteptam efectele(output).

În experimentul psihologic, variabila trebuie sa fie masurabila, adica sa fie prezentata sub forma unor date; aceste date constituie problema studiului.

Variabilele pot fi caracteristici ale subiectilor, ale reactiei lor la evenimente si stimuli, iar masurarea lor tine de ingineria datelor. Nu orice aspect masurabil poate face obiectul unui experiment psihosociologic(sunt masurabile numarul de la pantofi, înaltimea, dar nu sunt variabile dinamice, mediate).

Analiza comportamentala se adreseaza studiului experimental al variabilelor aflate în miscare. Relativitatea între dinamic si static este însa contextuala. În cazul experimentului apar totdeauna variabile multiple care ar putea stârni interesul si care par a fi cosubstantiale fenomenului studiat, comportamentului investigat. Variabilele specifice selectate sunt cele care par a raspunde la întrebarea pusa.

Exemplu: agresivitatea si aroganta functionarilor din estul european este motivata de remanente, de ideologie(abuz de autoritate), stil preferential sau sunt legate de un listing de calitati-defecte educationale care îi orienteaza spre aceste profesii, sau generalizarea nu este valida, trasaturile negative nefiind reprezentative? Variabile nespecifice: functionarii beau prea multa cafea, consuma alcool mai mult, nu stiu sa se relaxeze?

STABILIREA sI FORMULAREA IPOTEZEI

P. Fraisse considera ipoteza ca fiind momentul creator al cercetarii, adica alegerea unei probleme, identificarea unei întrebari si preocuparea pentru raspuns. În fond, setul de întrebari fixeaza si etapele cercetarii:

Care este problema? Care este ipoteza? Care este variabila independenta? Care este variabila dependenta? Cum vom masura variabila dependenta? Ce forme de control sunt necesare? Ce procedee vor fi folosite în conducerea experimentului? Cum vor fi analizate rezultatele?

Ipoteza este o explicatie anticipativa, o afirmatie provizorie care descrie o relatie de cauzalitate.

Ipoteza generala si cea operationala

Exemple: statutele psihosociale sunt seturi atitudinale care pot fi ajustate. Integrarea în UE si acceptarea fenomenelor de globalizare este o atitudine legata de status si rol social. Perceptia fenomenului poate fi educata si dirijata prin modificari atitudinale si prin alte reprezentari ale valorilor sociale. Valorile traditionale de siguranta, stabilitate, independenta sunt uneori cultivate rigid si autocrat, nefiind procese functionale.

Un grad ridicat de toleranta, acceptarea si a altor valori, deschiderea la universalitate prin upgradarea specificitatii, sunt statute si atitudini receptive la integrare si globalizare.

Ipotezele de lucru vin sa aprofundeze relatiile stabilite în ipoteza generala, iar ipoteza operationala va anticipa marimea efectului produs de interventia variabilei independente. În cazul nostru, actiunea de influenta de modificare a conduitei si atitudinii perceptive are loc prin reducerea disonantei cognitive - trecerea de la contradictii la complementaritate si de la aceasta la identitati polare, multipolare (globalismul, integrarea în UE reprezinta o structura cu identitati multipolare).

Variabila independenta - actul de modificare perceptiva - antreneaza în grupul experimental modificari de atitudine. Ele vor fi masurate prin completarea scalei de toleranta si rezistenta la ambiguitate a grupului experimental dupa influentare.

Ipoteza statistica sau cu rezultatul nul sustine ca nu exista nici o diferenta semnificativa statistic între performantele celor doua grupuri de control si cel experimental.

Unul si acelasi grup poate fi verificat în doua momente diferite: în prima faza, fara a se supune variabilei independente - moment de control, si a doua faza când intervine variabila independenta.

Ipoteza de tip descriptiv încearca sa descrie un comportament în termenii caracteristicilor sale, a unei situatii în care se produce ca de exemplu actiunea de influenta (factori multipli conjugatii sub termenul de flexibilitate atitudinala).

Ipoteza stiintifica: presupunerile noastre trebuie sa fie cuprinse în cadrul unor explicatii inteligibile care sa urmeze o schema logica, stiintifica. Ipoteza trebuie sa fie testabila (verificabila) si posibil de contrazis logic; trebuie sa fie rationala - adica sa nu surprinda prin explicatii în afara logicii, sa se încadreze într-un context teoretic - explicativ acceptat de întreaga comunitate stiintifica, de elita sa.

În mod obisnuit, ipoteza porneste de la afirmarea existentei unei diferente semnificative din punct de vedere statistic si ca marime a rezultatelor între variabilele dependente ale unor grupuri de subiecti (urmare a modificarii conduitei de stimulare).

ALEGEREA METODEI DE VERIFICARE A IPOTEZEI. LOGICA PAsILOR:

1. Alegerea a doua grupuri experimentale relativ omogene ca parametrii psihologici si experimentali;

2. Introducerea grupurilor A si B în experiment

Grupul A participa la o sedinta despre problemele de integrare, globalism în care accentul este pus pe separarea lumilor în care traim, urmare a viziunilor distincte în problemele de integrare / globalizare în modul în care statul protejeaza social cetatenii, sa evolueze pâna la limita de libertate, cu toate consecintele ce decurg la nivel de masa. Este de presupus ca din dialog se vor putea identifica atât avantajele cât si dezavantajele proceselor de globalizare si integrare. Este de dorit accesul tuturor spre valorile universale dar cu un sacrificiu cât mai mic al valorilor proprii, locale, familiale, nationale specifice.

Este administrat grupului A testul de rezistenta la ambiguitate si toleranta fata de situatii complexe cu valori multiple. Sunt selectionati subiectii cu rezultate semnificative în planul rigiditatii, cei care pledeaza pentru pozitia partizana stabilitatii, identitatii si specificitatii, cei care dezvolta gândirea de tip comparat.

Grupului B i se prezinta un text (conferinta despre diverse descoperiri) la nivelul perceptiei cognitive si al atitudinilor care sunt consecvente. Este elogiata gândirea integrativa care gestioneaza autentic identitatile cu polaritate multipla. Sunt administrate probele de toleranta, testul Nuttin si sunt selectionate persoanele cu cele mai bune rezultate (cei mai flexibili). Se obtin doua grupuri noi a si b care reprezinta trasaturi distincte, opuse. Cele doua grupuri urmeaza încrucisat experimentele celuilalt grup, urmarindu-se modificarile la scalele de toleranta si ambiguitate în perceptia valorilor. Este de asteptat o crestere a gradului de flexibilitate în grupul a si o scadere a aceluiasi parametru pentru grupul b (oameni deschisi).

Alegerea acestei metode logice constitue un test sensibil al ipotezei conform careia statutele perceptive în plan psihosocial, atunci când sunt puse în discutie fenomene ce tin de axiologie (valori, etica), sunt educabile si modelabile.

Ele suporta ajustari daca si contextul global este favorizant si se creaza un consens major indus chiar experimental. Corelatia dintre cele doua fenomene prezente în cele doua grupuri confirma ipoteza - actele de integrare într-o noua configuratie presupun ajustari de statute perceptive în plan psihosocial; acest lucru dirijeaza conduita care dispune de o marja de flexibilitate operationala dependenta proportional de "îndemânarea" cu care sunt implementate noile valori în vechea matrice care trebuie sa devina una multipolara.

Cele mai sus prezentate constitue procedura experimentala, fiind vorba de o structurare logica rationala careia i se subordoneaza în plan experimental.


Document Info


Accesari: 2952
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )