INTENŢIONALITĂŢILE EDUCAŢIONALE:
1. conceptul de obiectiv educational;
2. raportul finalitati-scopuri-obiective;
3. tipuri;
4. rolurile intentionalitatilor didactice;
5. finalitatile educationale pe cicluri curriculare;
6. obiectivele ciclurilor curriculare.
1). Educatia presupune o finalitate, are o dimensiune teleologica. Perspectiva mo-derna asupra ei muta centrul de interes de pe continut pe ce trebuie o 111e45b btinut cu ajutorul lui, adica pe definirea intentionalitatilor educationale cu claritate si evaluarea actiuni- lor educative.
Sens larg:
intentionalitati educationale = categoria care defineste tipurile de schim-bari pe care procesul de învatamânt urmareste sa le induca în dezvoltarea personali-tatii elevilor (D.Potolea);
= categoria pedagogica ce exprima anticipat rezultatele dezirabile ale educatiei (Moise).
Sens restrâns:
Obiectiv = comportamentul asteptat sa se manifeste la un elev dupa in-struire.
Intentionalitatile educationale pot fi exprese, manifeste, sau ascunse, camuflate; Olivier Reboul: "unele obiective sunt constientizate numai când nu sunt realizate su-ficient".
2). Relatia finalitati - scopuri - obiective:
Nicola I.: finalitatile educationale = categorie integratoare, exprimata în practica educationala ca ideal (modelul de personalitate vizat prin educatie), scopuri si obiec-tive.
Idealul educational = modelul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei epoci istorice (este specific acelei epoci), pe care educatia trebuie sa-l realizeze constituind intentionalitatea ultima, finalitatea interventiei;
= instanta valorica din care decurg norme, principii, strategii, scopuri si obiective (C.Cucos).
Scopul educatiei = finalitatea unui complex de actiuni educative determinate, ele putând fi multiple si variate (al unei laturi a educatiei: intelectuala, morala, estetica, etc., a unui ciclu de învatamânt s. a.). Este intentionalitate pe termen mediu. El detai-leaza continutul idealului educational, deci între ideal si scop trebuie sa fie unitate, concordanta.
Obiectivul educational = expresia cea mai concreta, referindu-se la tipurile de a-chizitii particulare (cunostinte, deprinderi, abilitati, atitudini) la care sa ajunga elevii într-un interval determinat. Se refera la intentionalitati pe termen scurt.
Între cele trei exista legatura strânsa: scopurile si obiectivele orienteaza actiunile educationale concrete pe linia stabilita de finalitati ca expresie a mecanismului social, deriva din acestea.
În 1979 si 1981, UNESCO, a stabilit, prin consens: finalitati, scop, obiectiv nu sunt sinonime, ci reprezinta trei grade de generalitate:
finalitati = aspiratii, intentionalitati înalte, pe termen lung;
scopuri = aspiratii, finalitati pe termen mediu, cu nivel de generalitate
moderat;
obiective = sarcini particulare, analitice, concrete, de moment (Radu I.
Ionescu M.) luarea performantelor s - P rii
3). A. de Peretti (1969) distinge trei tipuri de finalitati (cf. Nut S., 2004):
de comunicare interpersonala între generatiile unei societati, fi-ind vizat aspectul de asigurare a continuitatii valorilor în cadrul societatii;
de referinta, adica aspectul de etalon pentru individ în structura-rea propriului sistem de valori si în interiorizarea valorilor social-culturale existente;
de securizare si creativitate, respectiv de libertate, de evolutie si variabilitate pe baza potentialului latent al individului sau colectivitatii.
Idealul educativ = modelul sau tipul de personalitate cerut de contextul social-istoric, al unui anumit moment dat, la realizarea caruia sistemul educational trebuie sa contribuie.
Idealul educativ corect stabileste o relatie echilibrata între posibilitate si realitate, între ce este si ce trebuie sa devina cel supus formarii si instruirii.
I. Nicola (1994): idealul educational vizeaza formarea unei personalitati integral-vocationale si creatoare, capabila sa exercite si sa initieze roluri sociale în concor- danta cu propriile aspiratii si cu cerintele sociale.
Legea învatamântului 84/24 iulie1995: idealul educational al învatamântului ro-mânesc = dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, for-marea personalitatii autonome.
Componentele idealului educational:
▪ antropologica (se refera la ceea ce priveste transformarile din individ);
▪ actionala (vizând realizarea concreta a obiectivelor educationale în plan intelectual, moral, estetic, profesional, spiritual); cu ajutorul ei se formeaza competen- ta profesionala si abilitatile care permit transpunerea competentelor în performante pretinse de diferite roluri sociale, parentale, profesionale, cetatenesti.
Scopurile educatiei constituie anticiparea pe plan mental a desfasurarii instruirii si a rezultatelor ei.
Sunt doua perspective de abordare a scopurilor:
< ideala - imaginarea operatiilor ce duc la realizarea lor;
< intentionala - declansarea actiunii propriu-zise.
Factorii ce influenteaza scopurile:
▪ idealul educational;
▪ realitatea psihologica: relatia predare-învatare, interesele si trebuintele celui ce învata.
M.Ionescu (2ooo):
idealul educational e determinat de tipul si esenta societatii (ca parte a influentei istorice a dezvoltarii personalitatii umane);
scopul educational e determinat de etapa de dezvoltare a socie-tatii (în particular prin tipul de educatie profesionala, intelectuala, artistica, prin diferi-te niveluri si profile de învatamânt);
obiectivul educational e determinat de gradul de valorizare a stiintei, tehnicii si culturii din societate.
I.Radu (1981): între cele trei aspecte se stabilesc relatii multiple.
Obiectivele educationale pot fi:
generale ale sistemului de învatamânt având caracter global cu referire la instruirea pe toate ciclurile scolaritatii;
medii: stabilite pe trepte de scolarizare pe profiluri de pregatire (arata di-rectia fluxului informational);
operationale, care desemneaza performantele ce trebuie obtinute la fina-lul unor secvente ale predarii (ex: lectie), observabile si masurabile, cuantificabile.
4). Rolurile finalitatilor didactice:
de orientare valorica a procesului didactic, derivând din valorile educatio-nale;
reglator al procesului de învatamânt, obiectivele educationale fiind deter-minante pentru proiectarea si desfasurarea activitatii de instruire;
de anticipare a rezultatelor scolare;
evaluative - utilizarea obiectivelor didactice drept criterii în evaluarea sco-lara.
Fiind în relatie, gradul de realizare a unei functii influenteaza realizarea celorlalte; obiectivele educationale influenteaza toate componentele procesului de învatamânt.
5). Finalitatile educationale pe cicluri curriculare.
(https://cnc.ise.ro/reforma/cicluri_curriculare.htm)
Ciclurile curriculare: periodizari ale scolaritatii în functie de obiectivele specifice; ele grupeaza mai multi ani de studiu apartinând unor nivele scolare diferite.
Aceste periodizari se suprapun pe structura formala a sistemului de învatamânt pentru a evidentia obiectivul major al fiecarei etape si a realiza un control al procesu-lui de învatamânt si adaptari curriculare continue.
== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== =====
Vârsta Nivel scolar Clasa Intentionalitati, aspiratii
19ani liceu teoretic XIII Specializare
18ani " tehnologic XII
-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -----
17ani sc. prof. XI Aprofundare
16ani sc. de ucenici X
-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -----
15ani sc. de ucenici IX Observare si orientare
-------- ----- ------ ----- ----- -------
14ani înv. gimnazial VIII
13ani VII
-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----
12ani VI
11ani V
-------- ----- ------ ----
10ani învatamânt primar IV Dezvoltare
9ani III
-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----
8ani II Achizitii
7ani I fundamentale
-------- ----- ------ ----- ----- -------
6ani învatamânt prescolar an
5ani pregatitor -------- ----- ------ ----- ----- -----
4ani
3ani == ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ==== ===
Ciclurile curriculare genereaza modificari în planurile de învatamânt
▪ gruparea obiectelor de studiu,
▪ introducerea anumitor discipline în planurile cadru,
▪ modificarea ponderii disciplinelor în plan.
Ele determina si modificari conceptuale la nivelul programelor si manualelor.
Fiecarui ciclu curricular îi corespund obiective didactice (ce nivel de informare si formare ar trebui sa atinga elevul la final) care creaza o diferentiere de pondere a eta-pelor de scolarizare care este reflectata de programe si manuale scolare.
Avantaje aduse de ciclurile curriculare:
realizarea continuitatii la trecerea dintre trepte:
transfer de metode;
▪ formarea unor conexiuni;
adecvarea structurilor sistemului de învatamânt cu stadialitatea psiho-logica a elevilor;
extensia limitelor cronologice ale scolaritatii (ex: vârsta de 6 ani).
6). Obiectivele ciclurilor curriculare:
1. Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale (an pregatitor, clasele I-a si a II-a), cu obiective majore: acomodarea cu cerintele sistemului scolar si alfabetizarea:
/ dobândirea scris-cititului, calculului simplu;
/ încurajarea interesului pentru mediul înconjurator;
/ stimularea creativitatii, intuitiei, imaginatiei;
/ optimizarea motivatiei pentru studiu.
2. Ciclul de dezvoltare (cls III-VI) - formarea capacitatilor de baza pentru formare continua:
/ dezvoltarea capacitatilor lingvistice vizând limba materna si a ce-
lor straine pentru comunicare;
/ dezvoltarea capacitatii de a rezolva probleme;
/ încurajarea creativitatii artistice;
/ constituirea unui minim de sistem de valori sociale, democratice;
/ familiarizarea cu pluridisciplinaritatea ;
/ formarea responsabilitatii în legatura cu propria dezvoltare si sa-
natate;
/ formarea simtului ecologic.
3. Ciclul curricular de observare si orientare (VII-IX): orientarea în vederea alegerii vocationale:
/ autocunoastere în scop de autopretuire;
/ autoevaluare realista;
/ dezvoltarea capacitatii de comunicare prin limbaje specializate;
/ dezvoltarea independentei de gândire, simtului civic.
4. Ciclul curricular de aprofundare (X-XI) - completarea studiului în profilul si specializarea alese:
dezvoltarea competentelor cognitive;
dezvoltarea competentelor socio-culturale;
dezvoltarea atitudinii pozitive si responsabile fata de propria conduita
exersarea unui stil de viata de calitate.
5. Ciclul curricular de specializare (XII-XIII) - pregatirea pentru integrarea în învatamântul superior sau într-un loc de munca:
/ dezvoltarea imaginii pozitive asupra sansei si posibilitatilor proprii;
/ dezvoltarea capacitatii de decizie pentru alegerile profesionale viitoare;
/ întelegerea sistemului social-politic si a mecanismelor lui.
|
