Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Imaginatia

Psihologie


Imaginatia

o         proces distinct de prelucrare si utilizare a informatiei



o         mecanismul prin care sunt prelucrate, reconstruite si transformate datele experientei, in vederea reflectarii necunoscutului, viitorului,

posibilului sau dezirabilului prin imagini sau proiecte

o         actiunea subiectului de organizare a unei lumi ajustate la nevoile si aspiratile sale

o         vine in continuarea reprezentarii, uneori bazandu-se si pe memorie

o         relatie circulara intre gandire si imaginatie; amandoua se ajuta una pe alta

o         punctul de plecare pentru actul imaginativ sunt imaginile perceptive [datele experientei anterioare] ->

o         -> imaginile perceptive sunt congruente imaginilor secundare, care au fost considerate "perceptii interne"

o         are radacini adanci in natura finite umane; in "instictul libertatii"

o         intelesuri. imaginatia:

practica - capacitatea de a rezolva probleme intr-o maniera originala, diferita de a celorlalti

asociata limbajului - originalitatea mijloacelor folosite de emitator pentru a ajunge la receptor, in vederea efectului scanat

creatoare - "combina imagini in tablouri sau succesiuni, care imita faptele naturii, dar nu reprezinta nimic real sau existent"

o         atribute pentru identificarea imaginatiei:

generarea de imagini noi - fie pornind de la faptele naturii [ca experienta anterioara]

- fie ex nihilo [crearea prin mecanisme generative proprii a unor imagini "pure", fara legatura cu realul

operare cu imagini in limitele imageriei secundare si ale imaginarului - realizand combinari, amplificari, multiplicari, reordonari, etc.

o         relatia dintre inconstient si imaginatie este acceptata in psi. moderna, comparativ cu cea traditionala

o         C. G. Jung - interpreteaza toate produsele imaginatiei ca simboluri ale unor dorinte sau trebuinte cenzurate sau metamorfozate

o         conceptul = structura tare a intelectului | imaginea = structura slaba a intelectului

o         imaginatia face apta o persoana in confruntarea cu incercarile diverse ale vietii cotidiene

o         compensator si prospectiv suplineste golurile in cunoastere, actiune sau traire

o         procedee

schimbarea proportiilor - diminuare sa amplificare - ex. "Guliver in tara piticilor", "Setila", "Flamanzila", etc.

amalgamarea - combinarea de elemente si trasaturi esentiale luate de la lucruri diferite

schimbarea raporturilor cauzale - ex. un pieptan aruncat de Fat-Frumos duce la aparitia unei paduri

substitutia - inlocuirea elementelor cu altele

schematizarea - redarea printr-o schema

tipizarea - redarea unei trasaturi generale printr-un prototip individual - ex. avaritia intruchipata de Hagi Tudose

o         formele imaginatiei:

visele - in fazele somnului paradoxal [perioade scurte, 5min]

- evidentiaza imaginarul inconstient

- articuleaza si combina secvente care au caracter aparent ilogic, aleator

- S. Freud - functie simbolica, exprima indirect, deghizat, pulsiuni si dorinte neimplinite

- ele devin principala cale de acces in sferele abisale ale vietii psihice

- la granita dintre activismul slab si somnul profund => vise cu continut fantasmagoric, cu structura amalgamate

> subiectul are implicare pasiva = este obiectul unor actiuni straine

> nu pot fi relatate dupa trezire

- in interiorul segmentului de activism mai intens, pana aproape de pragul trezirii => vise cu continut mai realist

> structura mai coerenta, bine inchegata

> preponderant activ = emana actiuni, este

participant direct

> pot fi relatate la trezire

- incadrarea viselor in imaginatie > continutul vizeaza fenomene/evenimente ireale, ce nu se gasesc/nu pot exista in realitate

> chiar daca continutul lor ar avea sursa in experienta anterioara, modul de combinare a

secventelor si ipostazele sunt absolute inedite, nefiind niciodata simple reproduceri a

ceea ce s-a intamplat

- modul de operare > 1. - imagini sintetice - condensare de trasaturi similare

- sinteza imaginilor nu are sursa numai in faptele obiective ale similitudinii, ci si in amalgame de afecte,

in aleatorul dinamicii emotionale

- ajungem la o constructie inedita, bizara, centrata in jurul unei teme care este subdivizata in episoade

mai mult sau mai putin conturate

> 2. - deplasarea - disociere intre imagine si incarcatura afectiva, fapt care face posibil transferul de energie de la o

imagine la alta

- visul devine o forma de ironizare a propriei persoane sau a altora

- subiectul din starea de veghe si cel din timpul visului se continua unul pe celalalt, se completeaza

reciproc in interiorul psihicului

> 3. - dramatizarea sau figuralizarea - traducerea gandurilor in imagini

- coordonarea lor intr-o succesiune asemanatoare unei piese de teatru

- continutul indreptandu-se spre viitor prin tensiuni ce anima asteptarile

- visul constituie un compromis intre tendinte divergente si un operator de

punere in ordine a trairilor, astfel incat evenimentele anterioare, actioneaza

asupra celor ce urmeaza

- rezulta fabulatia, drama

- dorintele, temerile, simpatiile, antipatiile, admiratia, dispretul, ura, dragostea

- se intalnesc, se prelungesc dramatic, independent de vointa subiectului,

producand asupra sa un efect de uimire

> 4. - elaborarea - prezenta atat in timpul visului cat si dupa trezire

- reamintindu-si visul, involuntar, tinde sa-i dea o coerena, unitate, sa fie logic

procesele hipnoide - provocate de droguri sau de suprimarea stimulilor externi

- iau nastere halucinatile - semnificatia lor fiind legata de dinamismul motivational si afectiv

reveria - apare pe fondul unui activism psihofiziologic mai inalt -> duce la instalarea starii de veghe

- inlocuirea ritmului lent delta cu ritmul mai rapid si de amplitudine mai mica alfa

- productie imagistica libera, fara interventia controlului voluntar, fara existenta unui scop anume

- numita si "visarea cu ochii deschisi"

- unii o numesc fuga de realitate, lasitate cauzata de imposibilitatea atingerii unor scopuri, deghizarea unor dorinte si aspiratii

- cand cresc limetele de timp, se poate ajunge la autism, rupere de realitate, insingurare

- este folosita si ca terapie

imaginatia - reproductiva > transformarea elementelor experientei anterioare

> imaginile din acese transformari au pregnanta si calitati deosebite comparativ, de ex, cu simplele amintiri

> are functia de reconstructie, ajunge la un real pe care subiectul nu l-a mai cunoscut sau perceput inainte

> trairea generata de un tablou, de citirea unui roman si trecerea acestora prin "filmul mental" duce la

imbogatirea experientei afective

> se realizeaza spontan, are reglaj voluntar si concentrare maxima

- creatoare > specific umana

> reprezentare si anticipare a noului

> latura creativa capata semnificatie utilitara atat pentru om cat si pentru societate

> coordonata constient, dar mai pot interveni elemente pulsionale si afective inconstiente

- artistica > literara, muzicala, plastic

- stiintifica > conceperea strategiilor si proiectelor de cercetare, elaborarea modelelor explicative

- arhitectural-constructiva > crearea unor forme si stiluri noi de constructii

- manageriala > elaborarea unor moduri ingenioase si eficiente de conducere si administrare

- tehnica > 2 forme - inovatia-descoperire ~ modificarea unor elemente cunoscute, existente

~ recombinarea lor intr-o noua schema/structura

~ se obtine un produs cu aspect si proprietati noi, negasibile la obiectul initial

~ organizare noua a schemelor mentale, descoperirea unor caracteristici

existente, dar ascunse, inaccesibile

- inventia ~ gasirea + realizarea a ceva la care nimeni nu s-a mai gandit pana atunci

~ termenul denota atat procesul mental de elaborare cat si produsul final obtinut

~ 2 tipuri > primara -> izvoraste din inconstient

-> valabila pentru toti oamenii

-> se observa si la varstele cele mai mici

-> ex. copilul se joaca, viseza, isi manifesta spontan impulsurile

-> la adult => sensibilitatea cu care percepe o opera de arta

> secundara -> are punctul de plecare in constiinta

-> caracteristic oamenilor practici, bine organizati, care-si stapanesc

impulsurile, se preocupa de realizarea sarcinilor ce le revin

o         intuitia

descoperiri bruste, ale unor solutii, fara constiinta modului lor de descoperire

s-a introdus deoarece in actele creative nu sunt suficiente mecanismele logice

4 tipuri. intuitia - subiectiva > perceperea propriilor stari psihologice inconstiente

- obiectiva > cunoasterea obiectelor externe pe baza perceptiei subliminale - genereaza idei + sentimente subliminale

- abstracta > surprinderea unei legaturi abstracte ce este precedata de tatonari

- concreta > solutia sugerata de elemente perceptive ce se ciocnesc intamplator cu o directie a gandirii,vag conturata

o         stadiile imaginatiei creative. faza:

pregatitoare - cautarea si precizarea unui obiectiv si alegerea mijloacelor adecvate sarcinii in cauza

- conditionarile acestui stadiu se refera la activismul subiectului si la deschiderea fata de noi experiente

- se acumuleaza info., mijloace, structuri, solutii partiale, in zona trairilor subiectului, zona numita "spatiu problematic"

incubatiei - etapa de asteptare a ideii, solutiei

- se centreaza pe gandirea si imaginatia inconstienta

- traseaza continuitatea dintre constient si inconstient si numai aparent se instituie ca revelatie discontinua, instantanee

iluminarea - intuitie cognitiva

- se produce spontan

- momentul crucial al procesului de creatie, in orice domeniu

- nu apare pe teren gol

- sunt necesare momente si actiuni intense de munca, gandire, proiectare, anticipare

- inspiratia se regaseste pe tot parcursul procesului creator = exista serii de iluminari successive

- tine de fantezie si intuitie, mai putin de procesele logice, rationale

- intuitiile se disting prin rapiditate si caracter economicos

- posibilitatea de a formula si aplica solutii corecte in rezolvarea unei problem

- chiar si in cazurile in care informatiile de care dispune subiectul sunt incomplete, reduse, insuficiente sau ambigue

- ideile sunt fugitive, nu apar pe un focar de maxima constienta

- cu greu pot fi inregistrate de memorie, subiectul trebuie sa stea efectiv "la panda"

- dupa iluminare si fixare, apare: evaluarea, corectia, asocierea, integrarea in contextul dat

- definitivarea este rezultatul unei concentrari constiente

verificarea sau elaborarea - ultima faza a imaginatiei si a activitatii creatoare afective


Document Info


Accesari: 5011
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )