Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Matricele Progresive

Psihologie




Matricele Progresive Raven

Consideratii generale

Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea inteligentei generale.




Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt în strânsa legatura cu inteligenta generala, adica sunt foarte "saturate" în inteligenta. Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii puternic saturate în inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene.

Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E, elaborat în 1938 de J.C. Raven în colaborare cu L.S. Penrose, revizuit în 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D si E) sunt construite astfel încât sa "acopere" nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatilor mintale si sa fie aplicabile la toate vârstele (copii, adulti, batrâni), indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica.

În 1947 J.C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate" (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B), publicate în 1949, revizuite în 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor (între 5 ani si jumatate si 11 ani) si batrânilor (între 65 si 85 de ani).

În practica examinarii inteligentei generale a aparut însa necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, în vederea stabilirii diferentelor interindividuale între persoane cu aptitudini superioare. Testul "Matricele Progresive Avansate" (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de catre Raven (1941-1943, revizuit în colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii în 1947 si numai seria a II-a în 1962), serveste acestui scop practic si poate fi aplicat începând de la vârsta de 11 ani.

Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")

Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima data în 1904 de catre Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestata de L.L. Thurstone (1938) care în urma identificarii "abilitatilor mintale primare" postuleaza structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negând existenta factorului "g" si implicit structura unitara a inteligentei.

Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, în aparenta contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala în legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei forme (verbala, practica, matematica etc.) de manifestare.

Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale îi permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a "abilitatilor mintale primare") si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea.

O asemenea "multiplicitate" a factorului "g" (inteligenta generala) apare în teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sustine existenta inteligentei generale fluide ("gf"), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip "A" dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale cristalizate ("gc"), care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare (inteligenta "B" dupa Hebb).

Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramâne la acest nivel pâna la circa 20 de ani si scade în mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramâne la nivelul atins pe toata durata vârstei adulte (chiar si pâna la 65 de ani).

Performantele la testul Raven se schimba foarte mult în functie de vârsta subiectului, întrucât reusita la testul Raven este conditionata în primul rând de inteligenta generala fluida.

Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Ch. Spearman si C. Burt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecând mai ales de la factorul major de grup "K:m". Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei generale a subiectului. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomanda asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D si E) cu scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A, Ab si B) cu scara de vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de inteligenta generala abordeaza factorul "g" plecând mai ales de la factorul major de grup "V:ed"[1] (figura 1)

Figura 1.

Inteligenta generala si "masurarea" ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Spearman, P.E. Vernon si R.B. Cattell


Natura psihologica a factorului "g"

Primele tentative de interpretare psihologica a factorului "g" sunt cuprinse în teoria energiei mintale (Ch. Spearman). Factorul specific ("s") corespunde astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general ("g") este datorat energiei provenite din întregul cortex.

Mai târziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este înlocuita de Spearman prin teoria proceselor neogenetice bazata pe: legea întelegerii (trairii) experientei proprii; a educatiei (stabilirii) relatiilor (figura 2 A) si a educatiei corelatelor (figura 2 B). "G" masoara neogeneza.

Figura 2

Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia relatiilor (Proba A) si a corelatelor (Proba B)


M. Reuchlin (1964) încearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g" prin teoria operatorie a inteligentei (elaborata de J. Piaget). Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar explica natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de F. Langeat (1969). Astfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven în aceste cazuri nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale învatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele formale). Capacitatea de transfer pare sa fie în strânsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei.

Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven necolorat) si a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinsi în variantele Matricelor Progresive presupune întelegerea structurii modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor în interiorul modelului si evaluarea gradului în care una dintre cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa lacune din model. Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor, definitie data de catre Ch. Spearman factorului "g". Factorul "g" (deci si inteligenta generala, adica analiza), de integrare (sinteza unui ansamblu de impresii) si totodata de inventie (sau variabilitate combinatorie).

Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, în mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii.

Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (51/2-11 ani), poate contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, bâlbâiala, etc.) precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. De asemenea, se utilizeaza la vârstele mai înaintate (65-85 ani) în scopuri clinice (de exemplu, stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata).

MP (c) examineaza, în general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.

Prezentarea testului

Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de câte 12 matrici. Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile A si B din MP (c) sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent în testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. În coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat, între alte desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, în partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice.

Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescânda, dar ele se r 24124e44y ezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere.

Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul întelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare în însusi cursul parcurgerii probelor.

Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. În plus, în afara de prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta în care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar piesele, între care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea având loc în mod practic.

Principiile care stau la baza construirii testului

În dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, în urma unor studii experimentale premergatoare construirii testului, 5 stadii sau momente cruciale:

a)     copilul devine capabil, înainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare;

b)    ceva mai târziu, el apreciaza corect orientarea figurii atât în raport cu propria persoana, cât si fata de obiectele din câmpul perceptiv;

c)     mai târziu reuseste sa perceapa ca formând un întreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe figuri distincte, izolate;

d)    apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile întregului perceput si sa faca distinctie între ceea ce este dat în test si ceea ce trebuie sa adauge el însusi;

e)     în cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare în caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gândire (rationare).

Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru "întregirea" matricelor, sunt construite în scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi întelese prin analiza calitativa a itemilor (3 x 12), respectiv a alegerilor corecte si gresite (tabelul 1, 2 si 3) în raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii.

În partea de sus, în stânga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate, în ordinea importantei (de la stânga la dreapta), acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza întelegerea si rezolvarea problemelor prezentate în mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. În partea de jos (în stânga) a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt ordonate în 5 grupe (tipuri), iar în interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele "A - J"), alegerile concrete (notate cu "X") formeaza cea de-a cincia categorie.

În partea de sus (în dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare, de gândire în cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (în dreapta) a fiecarui tabel se poate afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X") în fiecare serie (A, Ab si B).

Tabelul numarul 1

Seria A - Întelegerea identitatii si a schimbarilor produse în interiorul matricelor continue

Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibi­le

Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, asemanarii si identi­tatii

a

b

x

b

j

Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea DEOSEBIRII si identitatii

a

a

a

s

x

a

Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, iden­ti­tatii

x

a

j

a

a

a

Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, iden­ti­tatii

b

x

j

j

b

b

Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, ASEMĂNĂRII, iden­ti­tatii

j

c

b

j

j

x

Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, i­dentitatii

i

j

x

b

b

ij

Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendintei de închidere

j

j

b

e

j

x

Completarea matricelor simple, continue, prin întelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului,

g

x

f

j

c

h

Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii

x

b

b

b

jc

i

Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii

b

i

x

b

jc

jc

Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendinte de închidere

j

c

g

jx

h

b

Completarea matricelor într-o singura directie cu schimbari progresive în doua directii prin întelegerea asemanarii, orientarii si educa­tiei de corelate

j

jc

i

g

x

h

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Frecventa dupa pozitie

a

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

b

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

c

Identificarea neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni

d

Identificarea neadecvata

Figura combina (uneste) elementele în mod inadecvat

e

Identificarea neadecvata

Figura este însusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

f

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si în stânga lacunei

g

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

h

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stânga lacunei

i

Corelatie incom­pleta

Figura are orientare gresita

j

Corelatie incom­pleta

Figura se încadreaza corect în matrice, dar completarea este partiala

x

Figura adecvata

Figura completeaza matricea atât pe orizontala, cât si pe verticala

Tabelul numarul 2

Seria Ab - Întelegerea figurilor discontinue (separate) ca si întreguri legate spatial

Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibi­le

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMĂNĂRII, identitatii

b

j

j

x

b

b

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, ASEMĂNĂRII, ORIENTĂRII, identitatii

b

ec

b

i

x

c

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea asemanarii, orientarii, identitatii

x

c

c

c

i

j

Completarea matricelor discontinue (separate) implica întelegerea faptului ca cele trei figuri sunt elemente independente ale unui întreg care se completeaza cu un al patrulea element prin sesizarea:

deosebirii, SIMETRIEI ÎNCHISE si orientarii partii care lipseste

g

e

b

h

b

x

deosebirii, SIMETRIEI ÎNCHISE si orientarii partii care lipseste

f

x

g

b

e

h

ASIMETRIEI închise si orientarii partii care lipseste

x

g

f

ei

h

e

deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care lipseste

e

g

x

b

h

c

asimetriei închise, SCHIMBĂRII si orientarii partii care lipseste

c

g

ec

x

f

c

simetriei deschise, SCHIMBĂRII si orientarii partii care lipseste

e

f

g

d

h

x

simetriei deschise si orientarii partii care lipseste

cb

b

x

f

e

g

simetriei închise si orientarii OBLICE a partii care lipseste

h

bc

f

e

x

bd

ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii care lipseste

g

x

c

h

i

j

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Frecventa dupa pozitie

a

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

b

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

c

Identificarea neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni

d

Identificarea neadecvata

Figura combina (uneste) elementele în mod inadecvat

e

Identificarea neadecvata

Figura este însusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

f

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si în stânga lacunei

g

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

h

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stânga lacunei

I

Corelatie incom­pleta

Figura are orientare gresita

j

Corelatie incom­pleta

Figura se încadreaza corect în matrice, dar completarea este partiala

x

Figura adecvata

Figura completeaza matricea atât pe orizontala, cât si pe verticala

Tabelul numarul 3

Seria B - Întelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate în mod spatial si logic

Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibi­le

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii

b

x

b

b

b

b

Completarea matricelor discontinue (separate) implica perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii

b

c

c

c

aj

x

Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTĂRII partii care lipseste

x

c

j

ch

f

e

Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI ORIENTĂRII partii care lipseste

j

x

e

g

ec

h

Perceperea celor trei figuri ca si un întreg care se completeaza prin întelegerea asemanarii, ASIMETRIEI sI ORIENTĂRII partii care lipseste

x

b

h

f

g

b

Gândirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste

h

j

x

g

i

d

Gândirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste

h

g

c

j

x

i

Gândirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea schimbarii asimetrice în figura MODIFICATĂ

ch

i

f

h

g

x

Gândirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin întelegerea SCHIMBĂRII ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste

g

c

j

x

h

fc

Gândirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea ADĂUGĂRII unei caracteristici date la o figura modificata

g

h

x

j

d

f

Gândirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea SCĂDERII unei caracteristici date dintr-o figura modificata

d

h

g

x

d

f

Gândirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica întelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI SCĂDERI din caracteristicile date ale figurii

j

g

h

j

x

f

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Frecventa dupa pozitie

a

Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model

b

Deosebire

Figura aleasa este total inadecvata

c

Identificarea neadecvata

Figura cuprinde elemente inadecvate si distorsiuni

d

Identificarea neadecvata

Figura combina (uneste) elementele în mod inadecvat

e

Identificarea neadecvata

Figura este însusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna

f

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si în stânga lacunei

g

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei

h

Repetarea matri­cei

Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stânga lacunei

i

Corelatie incom­pleta

Figura are orientare gresita

j

Corelatie incom­pleta

Figura se încadreaza corect în matrice, dar completarea este partiala

x

Figura adecvata

Figura completeaza matricea atât pe orizontala, cât si pe verticala

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, în primul rând claritatea capacitatii de observatie, gândirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei. Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate în mod satisfacator în vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, în ce si eventual de ce esueaza subiectul. Gradul de încredere al concluziilor desprinse în urma analizei greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa în cazurile în care se greseste în prea putine sau în prea multe alegeri, fata de acele cazuri în care circa jumatate din raspunsuri într-un fel sau altul sunt gresite, adica cota totala variaza între 15 si 27 de puncte.

Instructiunile de aplicare

Dupa cum afirma I. Holban, în aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti. Dealtfel, în aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam într-un fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului în sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba.

Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza în mod corect modelul.

Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai câstigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.)

În cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul încadrarii figurii alese în matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului.

Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice.

Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza în fata subiectului caietul deschis la itemul A1. "Uita-te aici"! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. În figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea corecta.

Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pâna când subiectul va întelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata.

A2 - A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" În cazul în care subiectul greseste, psihologul poate relua A1 demonstrând din nou sarcina, dupa care revine la A2. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece la A3, cu aceleasi instructiuni ca si la A2.

A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului: "Priveste foarte atent modelul" (i se arata tragând degetul mare peste model). Numai una se potriveste total. Mai întâi sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune: Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sa-si schimbe alegerea, psihologul va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta."

Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul întreaba: "Aceasta este figura corecta ?" Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca însa subiectul are îndoieli si de data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea corecta ?" Figura indicata la aceasta întrebare se considera decizia finala a subiectului.

La itemul A5 se procedeaza întocmai ca si la A4.

De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricând, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulându-l pe subiect la o noua încercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se întrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca însa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A6.

A6 - A12: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci când esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.".

La itemii urmatori se da aceeasi instructie, în masura în care ea este necesara. Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, în cazurile în care copilul este atent si întelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata.

Seriile Ab si B.

Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rând cele trei figuri ale modelului si în cele din urma lacuna: "Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rând la fiecare. Numai una se potriveste. Care este aceea ?"

De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul întreaba: "Aceasta este figura care încheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai înainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aprobând raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca însa copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul procedeaza întocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul în cele din urma.

Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie întrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele: "Priveste atent modelul (i se arata pe rând figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe rând fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, în masura în care ea este necesara.

La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata, invitându-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta.

Cei 36 de itemi se rezolva fara întrerupere în ordinea prevazuta în test, de la începutul seriei A pâna la sfârsitul seriei B. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza.

Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect.

Psihologul noteaza în fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului în situatia de examinare (inclusiv cele verbale).

Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei însisi alegerile în fisa de raspuns. În aceste cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu întoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste itemi) si corectitudinea însemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit în fisa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, în conditiile unei supravegheri atente.

Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat în mod individual, la vârsta de 8 ani, se poate trece în continuare la seriile C, D, iar începând de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard. În aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera în calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat.

Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca subiectul înscrie mai multe cifre într-o singura rubrica a fisei de raspuns, în cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa ramâna doar o singura cifra în rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa încheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta), indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.

Cotarea raspunsurilor

Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate în tabelul numarul 4.

Tabelul numarul 4

Grila de corectie a Matricelor Progresive Color

Itemul

Seria

A

Ab

B

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (în care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale.

Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta însa, obtinuta la un test psihologic, prin ea însasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata în comparatie cu un standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, în general, nu reprezinta "distante reale" (distante adevarate) între subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c) trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de vârsta din care face parte subiectul) examinat în vederea etalonarii testului.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea cantitativa

Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta în raportarea performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.

Tabelul numarul 5

MP (c) Raven - Etalon I (România) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii în 1974

Centile

Scoruri (cote)

6 ani

7 ani

8 ani

9 ani

10 ani

Tabelul numarul 6

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centile

Scoruri (cote)

51/2 ani

6 ani

61/2 ani

7 ani

71/2 ani

8 ani

81/2 ani

9 ani

91/2 ani

10 ani

101/2 ani

11 ani

Prezentam în continuare alte doua etaloane, pentru vârstele de 5 ani si jumatate - 11 ani (tabelul numarul 6) si 65 - 85 ani (tabelul numarul 7) elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste etaloane straine nu pot fi utilizate decât în mod orientativ, pentru populatia din România.

Tabelul numarul 7

MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centile

Scoruri (în cote) la vârsta medie (în ani) de:

Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate în 5 grade (nivele) diferite de inteligenta:

Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vârsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.

Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.

Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza între centilele 25 si 75.

Gradul III +: performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50.

Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25.

Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

Întrucât reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute la seriile A, Ab si B. Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate.

De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab = 8, B = 5, discrepantele sunt: +2; -1; -1.

Tabelul numarul 8

Compozitia normala a scorului

Scorul

Partial

la scorul total de:

asteptat

A

Ab

B

Interpretarea calitativa a performantei

Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde în primul rând de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui în rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final în raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat în situatia de examinare).

Prezentam în continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea învatatoarei.

În timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea frecventa a sarcinii; întelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma în autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii spontane, întâmplatoare, nu constientizeaza si nu traieste insuccesul.

Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2);

Discrepantele = +1, -1, 0;

Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care în cele mai multe cazuri: repeta în mod stereotip figura gresita; identifica în mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste în mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc.

Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramâne ipotetic pâna la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice.

În continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de conservare a cantitatii).

Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile cele mai mari le întâmpina în sesizarea asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse în scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani, sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului. T.I. nu conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse din câte 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin".

Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare.

Calitati psihometrice ale MP (c)

În urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9), care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat).

Tabelul numarul 9

Comparatii între MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani

Testul

MP(c)

Terman - Merrill

Crichton

MP(c)

Terman - Merrill

Crichton

Matricele Progresive Standard  M.P. (s) - seriile A, B, C, D si E

Consideratii generale

J.C. Raven formuleaza în 1936 principiul "matricelor progresive", care sta la baza constituirii testului M.P (s). În 1938 apare prima forma a testului (revizuita pe baza rezultatelor experimentale, în 1937 si în 1956). Testul îsi are originea în gândirea psihologica a lui C.H. Spearman, C. Burt s.a. si în teoria psihologiei configurationiste (Ge­staltpsychologie). Desi datele asupra validitatii conceptuale prezinta unele discordante, majoritatea psihologilor gasesc ca testul M.P. standard este puternic saturat în factorul "g" si "K:m". J.C. Raven accentueaza ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o performanta intelectuala, ci o capacitate generala de organizare a Gestaltului si de integrare a relatiilor. Faptul ca rezolvarea corecta a M.P. Raven presupune o buna performanta la testul Bender - Gestalt (Bender - Santucci) - proba de structurare perceptiv - motrica a spatiului -, arata ca perceperea figurilor structurate, adica performantele vizual-motrice joaca un rol important în reusitele la testul Raven. S-ar putea spune ca daca testul M.P. (s) "masoara functia intelectuala", atunci realizeaza acest lucru bazându-se pe performantele vizual-motrice. Scorul total la M.P (s) este influentat pe lânga factorii amintiti, de capacitatea inductiva, de întelegerea relatiilor spatiale etc. si de factori nonintelectuali de personalitate (temperament, afectivitate, motivatie etc.)

În cursul celui de-al doilea razboi mondial M.P. (s) a fost utilizat pe scara larga în Anglia (fiind aplicat la cca.3 milioane recruti). De atunci si pâna în prezent matricele progresive Raven (necolorat) si-au dovedit validitatea atât în orientarea scolara si profesionala a normalilor, devenind un test de inteligenta aproape "international", cât si în examinarea surzilor, a deficien­tilor mintali si a bolnavilor psihici.

Prezentarea testului

Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item consta dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din care lipseste o parte (un element). În urma examinarii matricei, subiectul trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi plansa sub matrice) potrivita pentru "încheierea" corecta a matricei. Probele simple sunt grupate în serii de câte 12 matrici, seriile fiind notate de la "A" la "E". Fiecare serie dezvolta o tema diferita ("A" - stabilitatea de relatii în structura matricei continue; "B" - analogii între perechile de figuri ale matricei, "C" - schimbari progresive în figurile matricei; "D" - permutari, adica grupari de figuri în interiorul matricei; "E" - descompuneri în elemente ale figurilor matricei). Testul M.P. (s) desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale poate evidentia, în strânsa legatura cu inteligenta generala, capacitatea de restruc­turare (mobilitatea - rigiditatea mintala) si de transfer întrucât subiectul îsi exerseaza tehnica de rezolvare în cursul par­curgerii probelor.

Fiecare proba începe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare "de la sine"), urmata apoi de 11 probleme de dificultate crescânda. Unele cercetari arata însa, ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresiva si se propune reordonarea itemilor în interiorul testului. Seriile se succed tot în ordinea dificultatii gradate, ceea ce favorizeaza o învatare reala pe parcursul problemelor.

Seria A

Cuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate sa gaseasca figura unica necesara pentru completarea matricei din cele 6 figuri asezate sub matrice prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a elementelor matricei, întelegerea relatiilor între elementele structurii, identificarea partii lacunare, completarea marginilor partii lacunare (a "câmpului") cu fiecare figura din cele 6, date sub matrice si prin sinteza marginilor.

Seria B

În seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-lea lipseste. În itemii B1 si B2, cele 4 parti ale matricei sunt identice. În itemii urmatori elementele difera si formeaza un întreg cu o structura relationala logica. Sarcina subiectului consta în descoperirea analogiei între doua figuri (stabilirea relatiilor), prin diferentierea treptata a elementelor (capacitatea de a concepe simetria între figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricei se alege din 6 figuri.

Seria C

Seria C este formata din matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseste. Probele seriei se rezolva prin descoperirea schimbarilor progresive ale figurilor în interiorul matricei. Figurile prezinta modificari continue de pozitie si schimbari spatiale dinamice, care determina îmbogatirea figurilor atât în plan orizontal, cât si în plan vertical (totalizarea elementelor noi în figura care lipseste). Raspunsul corect se alege din 8 posibilitati.

Seriile D si E

Seriile D si E cuprind câte 12 matrici, fiecare fiind compusa din câte 9 elemente (dar unul lipseste). Partea care lipseste se alege din 8 figuri prezentate sub matrice. Probele din seriile D sunt repartizate dupa principiul restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical. Rezolvarea corecta presupune urmarirea regularitatii consecutive a figurilor si alternarea lor în structura matricei (descoperirea criteriilor schimbarii complexe).

Probele din seria E se rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza dinamica ce au loc în procesul gândirii superioare. Se cere observarea evolutiei complexe, cantitative si calitative, a sirurilor cinetice (dinamice). Elementul care lipseste poate fi completat pe baza de operatii algebrice (adunare, scadere) efectuate asupra elementelor matricei.

Desfasurarea examinarii

Testul poate fi aplicat individual sau în grup (începând de la 8 ani), fie cu timp limitat, fie cu rezolvarea în ritm propriu (în care caz se rezolva în maximum o ora). J.C. Raven este de parere ca în scopul cercetarilor cu caracter genetic sau în studiile clinice, este de preferat sa nu se fixeze un timp limita de rezolvare, deoarece "capacitatea maxima de gândire clara" variaza mai putin în functie de sanatate si se perfectioneaza mai putin prin practica decât viteza unei activitati intelectuale de precizie. În acest caz testul M.P (s) "masoara" în primul rând capacitatea maxima de observatie si de gândire clara. Examinatorul poate sa înregistr­eze în aplicarea individuala a testului, timpul scurs de la începerea si pâna la terminarea rezolvarii problemelor. Timpul mediu necesar rezolvarii celor 60 de itemi este de 40-50 minute; ritmul de activitate al subiectului poate fi considerat normal pâna la timpul maxim de 60 de minute. Se stie însa ca sub 30 de ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 minute.

În cazurile în care testul M.P (s) se aplica în scopul ierar­hizarii membrilor unui anumit grup cum ar fi selectia profesiona­la a candidatilor, este preferabila respectarea unui timp limita (se recomanda timpul maxim de 30 minute), ceea ce se comunica subiectilor. Testul "masoara" în acest caz capacitatea efectiva de rezolvare a subiectului în timpul dat. Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul întelege sarcina cu o instructie prealabila minima. Vom prezenta totusi, în cele ce urmeaza, o instructie mai detaliata, destinata examinarii colective, care poate fi utilizata cu schimbari minime si în testarea individuala.

În situatia de examinare colectiva, se distribuie fiecarui subiect un exemplar din test tiparit (sub forma de caiet) si o fisa personala de cotare pentru înregistrarea raspunsurilor. Caietul test ramâne închis (în fata subiectilor) pâna la semnalul dat pentru începerea probei. Subiectii completeaza întâi cu datele personale (numele, vârsta, locul de munca (scoala), ocupatia, data examinarii, data nasterii) în rubricile corespun­zatoare ale fisei de cotare, dupa care toate creioanele se pun pe masa. Cerem atentie sporita si avertizam sa nu se scrie nimic pe caietul test.

Consemnul: "Aveti în fata un caiet cu 60 de planse (desene). Ele sunt aranjate în 5 grupe, notate cu literele A,B,C,D si E. În fiecare serie (grupa) sunt 12 probleme, aranjate în asa fel încât la începutul fiecarei serii sunt probe mai usoare, iar la sfârsitul lor probele sunt mai grele. Deschideti caietele la prima pagina. În partea de sus a paginii (li se arata matricea A1) se afla un desen notat cu A1, din care lipseste o parte (li se arata pata ramasa alba). Sub aceasta imagine mare se afla 6 figuri, asemanatoare ca forma cu portiunea goala ramasa alba din desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaza în mod corect, ca forma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea A1). Care este acea figura unica ? Daca cineva raspunde corect spunem: "Foarte bine". Daca cineva raspunde gresit spunem: "Mai gânditi-va!". Apoi, indiferent daca au gasit sau nu figura adecvata, continuam: "Daca alegem figura nr.1, observam ca ea completeaza desenul ca forma, dar în interior nu are acelasi desen. Acelasi lucru îl constatam si în cazul figurilor 3 si 5. Figura nr.2 este nepotrivita fiindca nu cuprinde nici un desen. Limitele din interiorul figurilor nr.4 si 6 sunt la fel cu cele din imaginea mare, care trebuie completata. Care se potriveste dintre 4 si 6 ? Figura nr.6 nu, deoarece are o parte alba, incompleta (li se arata). Deci figura nr.4 este cea corecta, fiindca primele 2 liniute orizontale din interiorul ei (li se arata) si cele 4 liniute verticale de la marginea interioara (li se arata) continua exact liniutele începute, dar neterminate ale imaginii mari (li se arata din A1).

si acum, scrieti în rubrica corespunzatoare (A1) a fisei primite de fiecare numarul 4, adica numarul figurii corecte. Aveti grija sa scrieti raspunsul vostru în rubricile care poarta seria si numarul problemei.

Ati înteles cum trebuie sa lucrati?

În cazul în care subiectii (sau unii dintre ei) nu au înteles sarcina, examinatorul va repeta explicatiile. Daca toti subiectii au înteles, examinatorul continua: "În fiecare proba, într-un cadru mare se afla o imagine compusa din anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu sunt alcatuite la întâmplare, ci dupa o anumita regula. Aceasta regula trebuie sa o descoperiti la fiecare proba, ca sa puteti completa partea ramasa alba, cu una din cele 6 sau 8 figuri care se afla sub imaginea mare.

Treceti succesiv de la o proba la alta. Sa nu omiteti si sa nu sariti peste nici o plansa. Respectati neaparat ordinea lor. Chiar daca aveti impresia ca ati rezolvat gresit o proba, sa nu va întoarceti la ea. Raspunsul vostru, adica numarul figurii alese, îl scrieti cu atentie în rubrica corespunzatoare a fisei personale. Eventualele greseli le corectati prin taiere (cu creionul) numarul gresit si nu cu guma.

Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exer­citiu: A 1 - A5 la care este indicat sa se dea ajutor) ca toti subiectii înteleg sarcina, li se precizeaza timpul de rezolvare si se da comanda: "Începeti sa lucrati cât mai corect si cât mai repede posibil" - fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului. Sau: "Lucrati atent. Sa nu va grabiti prea mult. Începeti." - atunci când timpul este nelimitat (maximum o ora).

Instructia de fata poate fi prescurtata în functie de nivelul de întelegere al subiectilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor examinati nici un fel de ajutor care depaseste limitele instructiei.

În cazul examinarii individuale, însusi examinatorul noteaza raspunsurile subiectului în fisa de cotare. si în acest caz se respecta instructia (cu mici modificari impuse de aplicarea individuala a testului si cu prescurtari posibile). Daca subiectul îsi modifica raspunsul ales, examinatorul noteaza "corectarea" prin taierea raspunsului anterior si înscrierea celui nou în aceeasi rubrica. La evaluarea rezultatelor, raspunsurile se coteaza ca si în cazul evaluarii colective, adica ultimul raspuns indicat de subiect.

Cotarea raspunsurilor

Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Raspunsurile corecte la cei 60 de itemi sunt date în tabelul 1.

Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza atât pentru fiecare serie (cote partiale), cât si pentru testul întreg (cota totala). Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxima). Pentru numararea si cotarea rapida a raspunsurilor corecte se recomanda folosirea grilei de corectie   (care se va aseza peste fisa personala a subiectului).

Tabelul numarul 1

Grila Matricelor Progresive Raven - Standard

Seria

Itemul

A

B

C

D

E

Interpretarea rezultatelor

Cota bruta, adica numarul total de raspunsuri corecte obtinute de catre subiect, nu are semnificatie psihologica luata izolat. Ea primeste valoare diagnostica în raport cu rezultatele standardizate (etalon) si comportamentul subiectului în situatia de examen. Datele adunate formeaza un "limbaj al sistemelor", care contine si vehiculeaza în forma codificata informatii, sensuri psihologice. Întelegerea semnificatiei psihologice cuprinse în conduite si în performante presupune "interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza cunoasterii codului.

Interpretarea cantitativa

Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (în Centile sau în coeficient de inteligenta) nivelul de inteligenta generala al subiectului. Acest prim pas reprezinta momentul interpretarii cantitative a rezultatelor examenului psihologic. Prezentam în continuare câteva etaloane (tabelele numarul 2, 3 si 4, elaborate de catre I. Holban (România), J.C. Raven (Anglia) si L. Rapen (Cehoslovacia) - pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea colectiva (folosite si în caz de autoadministrare) sau individuala a testului M.P(s). Mentionam însa ca etaloanele straine prezentate nu au decât valoare orientativa pentru populatia româneasca.

Tabelul numarul 2

Test colectiv - Etalon pentru elevi (România)

Centile

Vârsta cronologica (ani)

Tabelul numarul 3

Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia)

Centile

Vârsta cronologica (în ani)

Tabelul numarul 4

Test colectiv - Etalon pentru adulti (Anglia)

Centile

Vârsta cronologica adulti (Anglia)




Tabelul numarul 5

Test individual - Etalonul pentru copii (Anglia)

Centile

Vârsta cronologica (în ani)

Tabelul numarul 6

Test colectiv (30 minute) - Etalon realizat pe populatie generala (România)

Note brute

Nota standard

Calificativ

Foarte bine

Bine

Bine

Mediu superior

Mediu

Mediu inferior

Slab

Slab

Foarte slab

Fixarea nivelelor de reusita la MP (s) în intervale Centile, corespunzatoare gradelor diferite ale inteligentei, permite clasificarea persoanei examinate în functie de scorul realizat. Performanta intelectuala astfel "masurata" permite includerea subiectului în unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de inteligenta.

Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vârsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95.

Gradul II: Inteligenta deasupra nivelului mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75.

Gradul II +: Performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza între centilele 25-75.

Gradul III +: Performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -: Performanta se situeaza sub centilul 50.

Gradul IV: Inteligenta sub medie. Performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul IV -: Performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si în termeni ce coeficient de inteligenta (QI), întrucât fiecare performanta corespunde unei valori definite QI. Prezentam în continuare - dupa L. Repan - valorile QI care corespund scorurilor realizate de subiectii între 8 si 30 de ani. (tabelul numarul 7).

Tabelul numarul 7

Transformarea rezultatelor în QI

Cota

totala

Vârsta cronologica (în ani)

Pentru subiectii de la 35 la 60 de ani, QI se calculeaza cu ajutorul unei formule de corectie (reusita fiind sensibila la factorul vârsta):

Tabelul numarul 8

Performanta asteptata (în %) la:

Vârsta cronologica

De exemplu, T.B. (VC = 50 ani), Cotat totala = 33 puncte. Scorului de 33 de puncte la vârstele cronologice de 16-30 de ani îi corespunde un QI = 86 (tabelul 6). Înmultim 86 cu 100 si împartim rezultatul la 82 (performanta asteptata la 50 de ani, dupa tabelul 7). Deci, , adica 105 rotunjit.

Pe baza coeficientului de inteligenta, subiectul este inclus în unul din nivelele de inteligenta din tabelul numarul 9.

Tabelul numarul 9

Clasificarea intelectuala

QI

Nivel de inteligenta

Peste 140

inteligenta extrem de ridicata

inteligenta superioara

inteligenta deasupra nivelului mediu

inteligenta de nivel mediu (buna)

inteligenta de nivel mediu (slaba)

inteligenta sub medie

inteligenta de limita

deficienta mintala usoara (debilitate mintala)

deficienta mintala medie (imbecilitate)

deficienta mintala grava (idiotie)

Persoana examinata poate "rezolva" (corect sau gresit) prin ghicire, unele din cele 60 de probleme cuprinse în MP (s). Numarul alegerilor ghicite este proportional cu totalul raspunsurilor gresite. Persoanele cu performante scazute rezolva corect, în general, mai multe probleme prin ghicire decât subiectii cu cote ridicate. Din aceasta cauza, un scor total scazut este întotdeauna mai putin valid si mai putin fidel decât unul ridicat.

Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile partiale asteptate la fiecare serie (tabelele 9 si 10). Prin scaderea scorului partial asteptat din cota partiala realizata se obtine discrepanta fiecarei serii. Aceste discrepante se exprima numeric (de exemplu, 0, -1, +2, -2, +1) si constituie de asemenea un indice al validitatii si fidelitatii rezultatelor. Scorul total compus din cote partiale care prezinta discrepante de peste doua puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui normala ca fiind o estimare precisa a capacitatii intelectuale generale. Totusi, în scopuri mai generale se accepta si un scor total ca fiind relativ valid, chiar daca prezinta discrepante interne mai mari de doua puncte.

Totalizând valorile absolute ale discrepantelor (indiferent de faptul ca sunt + sau -), obtinem indicele de variabilitate a rezultatelor (stabilitate - fluctuatie în activitatea subiectului). Daca indicele de variabilitate este mai mare sau egal cu 7, se acorda o încredere redusa rezultatului examinarii, subiectul fiind retestat cu o alta metoda.

Tabelul numarul 10

Compozitia normala a scorului

Scorul partial asteptat

la scorul total de:

A

B

C

D

E

Interpretarea calitativa

Inteligenta nu poate fi "masurata" în stare pura. În diagnosticarea ei, pe lânga criteriul procesualitatii îmbinat cu aspectul de performanta (de efect), trebuie sa tinem seama de întreaga personalitate a subiectului examinat. Existenta interdependentelor între inteligenta si celelalte aspecte ale personalitatii nu face însa imposibila masurarea inteligentei. Dar neglijarea legilor interactiunii constituie o sursa sigura a diagnosticarii incorecte. Chiar în rezolvarea aceleiasi sarcini - cotidiene sau experimentale - contributiile factorilor de personalitate variaza de la un om la altul. La unii, de exemplu, functiile psihice implicate se structureaza într-un mod adecvat sarcinii, asigurând astfel reusita chiar în conditiile unor aptitudini intelectuale mai modeste. La altii, dimpotriva, insuccesul - în pofida factorilor intelectuali mai dezvoltati - de datoreaza absentei autocontrolului, a organizarii si planificarii, a nivelului motivatiei. Tocmai acesti factori fundamentali ai adaptabilitatii la situatiile problematice, care contribuie la individualizarea personalitatii, scapa în mare masura probelor de inteligenta, ceea ce nu înseamna ca examinatorul care dispune de o intuitie (insight) psihologica dezvoltata nu le poate sesiza.

Tabelul numarul 11

Compozitia normala a scorului (testare colectiva sau autoadministrare)

Scorul partial asteptat

la scorul total de:

A

B

C

D

E

la scorul total de:

Sarcina examinatorului, în cursul diagnosticarii, nu se reduce numai la includerea subiectului în diverse tipuri de inteligenta sau de afectivitate, temperament etc. definite în mod teoretic. Gratie caracterului lor general, definitiile teoretice nu se potrivesc întocmai cazului particular. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul cauta sa evidentieze individualitatea, unicitatea cazului studiat.

Concretizarea principiilor metodologice enuntate se realizeaza prin "arta profesionala" a psihologului. Prin formularea diagnozei individuale se urmareste întelegerea, cunoasterea "amanuntelor" importante. Examinarea psihologica va fi astfel conceputa si realizata, încât sa permita - pe baza interpretarii calitative a datelor - conturarea profilului intelectual al subiectului.

Ilustram cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc. gen.,  VC = 15 ani si 9 luni, sex barbatesc):

Cota totala = 22 puncte;

Discrepanta: -2; -1; +2; -2; 0;

Gradul: IV ;

QI = 71;

Timp = 30 minute.

Datele psihometrice prezentate indica subdezvoltarea mintala generala a subiectului. Performantele sale îl situeaza la limita superioara a debilitatii mintale. Potentialitatile intelectuale ale lui L. S. sunt foarte limitate. Ignorarea aproape totala a coerentei logice la MP (s), care ne indica inteligenta generala slaba, se datoreaza capacitatii reduse de a stabili relatii, datorita cantonarii în conduite operatorii inferioare vârstei cronologice a subiectului.

În continuare subiectul este examinat - atât pentru verificarea informatiilor furnizate de proba Raven, cât si pentru cunoasterea inteligentei verbale - cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare; logica propozitiilor si proportii-probabilitati), BINET-SIMON si WISC. Rezultatele: CotaPiaget = Qi; VNBinet = 11 ani si 9 luni; QIBinet=74; QIVWISC=70 - 74; QIPWISC=70 - 74; QITWISC=70 - 74.

Performanta slaba la testul Raven este confirmata de nereusita subiectului la probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. si T.O.F.P.). Subiectului îi sunt inaccesibile problemele formale. Capacitatea de inventie, de gândire asociativa si de organizare sunt nedezvoltate. Factorul de planificare fiind deficitar, subiectul trebuie condus, dirijat în întelegerea si rezolvarea problemelor. Astfel, la proba cuburilor si la aranjarea de imagini (din WISC), fara reglare externa, subiectul înregistreaza o reusita inferioara celeia realizate în conditiile acordarii ajutoarelor externe. Capacitatea lui de utilizare eficienta a ajutoarelor programate ne permite sa-l diferentiem, prin efectul factorului educabilitate, de întârziatii mintali.

Coeficientii de validitate, cuprinsi în tabelele 11 si 12 sunt puternic semnificativi (p = 0,01). În urma verificarii fidelitatii testului MP (s) (procedeul retestarii) J.C. Raven gaseste coeficientii de constanta (stabilitate) între 0,83 si 0,93 la subiectii între 13 si 50 ani.

Dispersia mare a performantelor la WISC (Scara verbala: Întelegere +; aritmetica - -; Asemanari +; Vocabular -; Scara de performanta; Completare de imagini ++; Aranjare de imagini - -; Cuburi -; Cod B 0) indica eterogenitatea mare a performantelor. Subiectul stapâneste insuficient limbajul, ceea ce îi împiedica accesul la formele superioare ale gândirii verbale, la operatiile formale, fapt constant si la probele operatorii (piagetiene). La probele de analiza si reconstructie L.S. prezinta dificultati de analiza, sinteza, generalizare si abstractizare chiar si la nivel concret. Aranjarea de imagini în vederea reconstituirii unei istorioare evidentiaza dificultati in întelegerea, în cautarea dirijata, în desprinderea ideii directoare din context, în controlul critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la rationamentul matematic, corelat cu performanta la proba Raven si la probele de calcul din scara Binet - Simon indica un ritm lent si o nesiguranta mare în gândire, alaturi de dificultatea de a opera cu continuturi (informatii) abstracte si absenta deprinderilor elementare de calcul mintal. Datorita capacitatii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent informatii esentiale. Subiectul memoreaza mai bine materiale verbale nestructurate. Fidelitatea însa, chiar si în acest caz lasa de dorit.

L.S. este timid si anxios în situatii de examen, prezinta frecvent inhibitii emotionale. Subiectul apartine tipului slab, cu reactivitate emotionala mare si cu rezistenta redusa la efort. Aceste trasaturi se accentueaza la acele sarcini verbale care implica cu precadere operatii formale. Subiectul în aceste situatii, contrar asteptarilor devine pripit si superficial. L.S. se simte degajat la probele mai usoare, predominant practice, desi performantele sale nici la acestea nu depasesc nivelul operator concret. 

În concluzie, subiectul prezinta întârziere în dezvoltarea mintala, apropiata de constructia genetica neterminata proprie debililor mintali. Totusi prin capacitatea sa de învatare, superioara debilitatii mintale, L.S. se diferentiaza de categoria întârziatilor mintali. Diagnostic: inteligenta de limita.

Calitati psihometrice ale testului MP (s)

Tabelul numarul 12

Validitatea concurenta si de continut a MP (s)

Subiecti

Variabile corelate

MP(s)

Autor

Nr.

V.C. (în ani)

Scor total

QI

Termen - Merril

EM

J.C. Raven (1948)

sub 30

Mill Hill

Scor total

J.C. Raven (1948)

QIT

QIP

E.S. Barrett (1956)

WISC

QIP

E.S. Barrett (1956)

QIV

QIP

E.S. Barrett (1956)

WISC

QIT

T. Kulcsar (1974)

WISC

QIV

T. Kulcsar (1974)

WISC

QIP

T. Kulcsar (1974)

Binet - Simon

QI

T. Kulcsar (1974)

Bender-Santucci

Scor total

T. Kulcsar (1974)

Probe piagetiene

Scor total

T. Kulcsar (1974)

Tabelul numarul 13

Validitatea predictiva a MP (s)

Variabile corelate

Subiecti (elevi)

Autor

Testul

Reusita scolara

Cl. a V-a (N=37)

Cl. a VIII-a (N=39)

MP (s)

Româna

T. Kulcsar (1974)

MP (s)

Matematica

T. Kulcsar (1974)

MP (s)

Biologie

T. Kulcsar (1974)

Matricele Progresive Avansate - MP(a)

În vederea unei testari rapide a inteligentei generale, J.C. Raven propune proba MP (a) - forma experimentala în 1941, iar versiunea pentru testarea de rutina în 1943. Testul urmeaza sa indice nivelul intelectual - "scazut" (deficienta mintala), "mediu" (inteligenta normala) sau "ridicat" (inteligenta superioara) - într-un rastimp scurt de examinare. Se urmareste, de asemenea, obtinerea unui test mai fidel, sensibil pentru diferentierea persoanelor cu inteligenta deasupra mediei si de nivel superior.

Fata de forma din 1943, folosita în selectia personalului de conducere din armata, prima revizuire completa a probei realizata în colaborare cu G.A. Foulds (1947) - capata o utilizare generala, ca proba neverbala de deficienta intelectuala. Subiectul compara figuri si dezvolta o metoda rationala de gândire în timpul rezolvarii sarcinilor. Spre deosebire de testele verbale, MP (a) evalueaza potentialul intelectual, mai mult sau mai putin independent de factorii educationali; de asemenea, în raport cu testele de performanta, MP(a) ofera informatii diagnostice mai exacte si mai valoroase.

Experimentele efectuate cu MP (a) - versiunea din 1947 sub conducerea lui G.A. Foulds - precum si analiza de itemi realizata de A.R. Forbes si H.G. Bevans (pe baza de protocoale adunate în scop de orientare si selectie profesionala) au permis reordonarea optima a probelor elementare incluse în MP (s). Astfel, în 1962 se renunta la acei itemi din seria a II-a care nu diferentiaza îndeajuns scorurile adultilor cu inteligenta deasupra mediei. Probele elementare mentinute sunt rearanjate dupa frecventa rezolvarii lor corecte.

MP (a) versiunea din 1962 este astfel construita încât proba sa poata fi la fel de bine utilizata cu sau fara limitarea timpului de aplicare.

Testul Raven avansat (1962) cuprinde doua serii de subteste (total 60 de itemi). Seria I consta din 12 matrici, care acopera toate procesele intelectuale solicitate la MP (s) si la seria a II-a a MP (a). Seria a II-a cuprinde 48 de itemi, ai caror complexitate si dificultate creste continuu.

Seria I este destinata familiarizarii persoanei cu tehnica de lucru (dupa care se introduce examinarea cu seria a II-a).

Totodata, ea serveste la examinarea rapida a inteligentei, când se utilizeaza independent de seria a II-a.

Subiectului i se prezinta matricea numarul 1 cu instructiunile necesare. Este recomandabil ca în încheierea exercitiului sa i se spuna: "Încearca sa rezolvi fiecare problema. Înainte de a trece la plansa (matricea) urmatoare care cuprinde o sarcina mai dificila. Cauta sa te convingi ca ai gasit figura potrivita pentru completarea corecta a matricei. Controleaza exactitatea alegerii facute". Apoi subiectul este invitat sa rezolve în continuare itemii 2 - 12. Astfel, în câteva minute (circa 10) se poate stabili daca subiectul prezinta deficiente mintale (cota sub 6 puncte), inteligenta medie sau superioara (face o singura greseala).

Seria a II-a se administreaza persoanelor care rezolva fara dificultate mai mult de jumatate din probele seriei I. De mentionat faptul ca, în pofida asemanarii itemilor din cele doua serii, probele din seria a doua sunt mai dificile. Dificultatea lor creste continuu. În vederea evaluarii capacitatii intelectuale - atât de observatie cât si de gândire - seria a II-a se administreaza fara întrerupere si în timp nelimitat (maximum o ora). Pentru evaluarea eficientei intelectuale seria a II-a se aplica cu timp limitat ca orice test de viteza (durata optima este de 40 de minute).

Cuprinsul

Matricele Progresive Raven

Consideratii generale

Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")

Natura psihologica a factorului "g"

Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Prezentarea testului

Principiile care stau la baza construirii testului

Instructiunile de aplicare

Cotarea raspunsurilor

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea cantitativa

Interpretarea calitativa a performantei

Calitati psihometrice ale MP (c)

Matricele Progresive Standard M.P. (s) - seriile A, B, C, D si E

Consideratii generale

Prezentarea testului

Seria A

Seria B

Seria C

Seriile D si E

Desfasurarea examinarii

Cotarea raspunsurilor

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea cantitativa

Interpretarea calitativa

Calitati psihometrice ale testului MP (s)

Matricele Progresive Avansate - MP(a)

Cuprinsul



"V:ed" (factorul verbal-educational) este unul din cei doi factori majori de grup, alaturi de "K:m" (factorul spatial-mecanic), descrisi de P.E. Vernon.



loading...








Document Info


Accesari: 558
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )