Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




PROIECTAREA DIDACTICA; DESIGNUL INSTRUCTIONAL psihologie

Psihologie


PROIECTAREA DIDACTICĂ; DESIGNUL INSTRUCTIONAL:

1. - acceptie, caracteristici;

2. - etapele proiectǎrii didactice;

3. - structura proiectu 535j94f lui anual si semestrial.



1. Proiectarea didacticǎ = activitate de anticipare a pasilor ce vor fi parcursi în procesul instruirii si educatiei;

= ansamblul operatiilor de anticipare a obiectivelor, con-tinutului, metodelor si mijloacelor, a instrumentelor de evaluare si a relatiilor dintre aceste elemente în contextul specific al unei activitǎti didactice (Vlǎsceanu,1988).

"Design instructional", design al instruirii = actul de anticipare, prefigurare a demersului didactic în scopul de a desfǎsura o prefigurare eficientǎ a procesului de învǎtǎmânt.

Caracteristici, cerinte ale rationalizǎrii activitǎtii didactice (Gagne, Briggs, 1977):

♦ planificarea instruirii trebuie facuta pentru fiecare individ (tipul de instruire descris este orientat spre individ vazut în dezvoltarea sa de la stadiul de copil la cel de adult);

♦ contine faze de moment dar si de durata: sensul imediat este cel ce se refera la elaborarea planului de lectie de catre profesor, înainte de predare; cel de durata vizeaza un ciclu de lectii organizate pe teme si proiectate de o echipa de profesori;

♦ instruirea proiectata poate influenta în masura importanta dezvoltarea îndi-vidului ceea ce atrage responsabilitatea de a acorda sanse egale tuturor indivizilor în a-si valorifica potentialul la maxim;

♦ proiectarea instruirii trebuie sa tina cont de felul cum se învata, de condi tiile învatarii, stabilite în functie de obiective si scopuri.

Design instructional (design pedagogic Landsheere, 1979) =

/ a defini obiectivele la unul sau mai multe nivele;

/ a sugera teme de activitate susceptibile de a provoca învatarea în sen-

sul dorit;

/ a oferi posibilitatea de alegere a metodelor si mijloacelor;

/ a propune instrumente de control a predarii-învatarii;

/ a determina conditiile prealabile ale unei activitati de învatare efici-

enta.

Exista o logica a proiectarii activitatii didactice, o structura rationala si coerenta care permite profesorului sa organizeze si sa aplice cele proiectate. Aceasta se poate deduce din succesiunea operatiilor comportamentului de proiectare si realizare a acti-vitatii didactice si din succesiunea etapelor anticipate de profesor.

Practica a evidentiat ca activitatea didactica este direct proportionala cu gradul de pregatire temeinica si minutioasa. Totusi, proiectarea singura nu asigura eficienta de-plina.

Trebuie adaugata priceperea profesorului de a se adapta la particularitatile situati-ilor si de a particulariza instruirea.

2. Organizarea muncii etapa cu etapa este obligatorie pentru profesor.

În functie de resursa de timp luata în considerare, se disting doua tipuri de proiec tare didactica (Vlasceanu, 1988):

proiectare globala corespunzatoare unui ciclu scolar sau an de studiu si se concretizeaza în proiectarea planurilor de învatamânt si a programe- lor scolare;

proiectare esalonata cu referire de la an scolar pâna la timpul acordat u-nei activitati didactice si concretizata în proiectarea activitatii anuale, se-mestriale, a unei lectii.

Proiectarea globala creeaza cadrul, limitele si posibilitatile proiectarii esalonate.

Cadrul didactic realizeaza o proiectare esalonata prin instrumentele de lucru:

proiectul anual al predarii continutului disciplinei;

proiectul semestrial (planificarea calendaristica a materiei);

proiectarea fiecarei lectii.

Aceasta proiectare esalonata se realizeaza pe baza documentelor:

a). Planul de învatamânt = document oficial, elaborat de Ministerul Educatiei si Cercetarii care stabileste ariile curriculare, obiectele de studiu si succesiunea lor pe ani scolari, precum si resursele de timp alocate lor (numar de ore saptamânal si a-nual al fiecarei discipline).

b). Programa scolara = document care detaliaza continutul procesului instruc- tiv-educativ al unei discipline de învatamânt de realizat la disciplina respectiva preci-zând obiectivele cadru si de referinta, continuturile învatarii, repartizate pe teme si subteme, exemple de activitati de învatare si standardele curriculare de performanta.

c). Manualul scolar = documentul care dezvolta si concretizeaza continutul pro gramei prin prezentarea sistemului de cunostinte si al unui ansamblu de întrebari, exer citii, probleme, demonstratii care sa faciliteze învatarea. El este instrument de lucru pentru elevi, pe profesor orientându-l în conceperea demersului didactic al predarii-în-vatarii.

In functie de profilul scolii (real, uman, pedagogic), exista diferente între numarul de ore saptamânal si respectiv anual alocat psihologiei.

Primul pas este consultarea planului de învatamânt pentru determinarea resurse-lor de timp stabilindu-se ritmuri diferentiate de parcurgere si aprofundare a continutu-lui pentru o ora pe saptamâna sau doua.

Urmatorul pas este consultarea programei scolare si a manualului pentru repar-tizarea pe lectii si stabilirea altor tipuri de activitati, programa scolara fiind principalul ghid în proiectarea si desfasurarea activitatii, ea suplinind uneori lipsa manualului sau a unor teme prevazute de programa dar care nu se regasesc în manual.

Incepând cu anul scolar 1998/1999 programele de psihologie organizeaza conti-nutul tematic al disciplinei pe doua segmente: obligatoriu si optional, lasând profe-sorului libertatea dimensionarii ofertei de învatare si o oarecare autonomie în ceea ce priveste valorizarea informatiilor.

Selectarea temelor din continutul optional se face în functie de numarul de ore stabilit prin planul de învatamânt dar si în functie de ritmurile de învatare ale elevilor, de interesul manifestat pentru anumite teme.

Salavastru D.: un obstacol ramâne supraîncarcarea continutului informational al manualului, caracterul prea abstract, cu grad redus de concretizare prin exemple si e-xercitii aplicative, neparcurgerea unor capitole îngreunând întelegerea de ansamblu.

În programele scolare mai vechi, esalonarea continutului pe teme si subteme era însotita de indicarea numarului de ore afectat fiecarei teme si subteme; în programele mai recente se lasa profesorului libertatea de a organiza continuturile în functie de vo-lumul si gradul de dificultate al cunostintelor, de nivelul clasei, de resursele materiale disponibile si de experienta didactica proprie.

Deci, profesorul, la început de an scolar, realizeaza proiectarea anuala si pe cea se mestriala a materiei pornind de la cerintele programei si luând în considerare specifi- cul instruirii.

În perioada de initiere didactica, este util un model orientativ, un ghid de proiecta re anuala si semestriala pentru disciplina psihologie. Aceste instrumente pot fi îmbu-natatite de la un an la altul, mai ales daca pe parcursul anului sunt notate dificultatile întâmpinate de elevi în însusirea unor informatii sau temele care au stârnit interesul e-levilor.

Documentele este bine sa contina un numar redus de rubrici, strict necesare, refe- ritoare la aspecte care pot fi cu adevarat anticipate.

Proiectarea activitatii anuale ofera o perspectiva integrala, holistica, pe termen mai îndelungat asupra predarii continutului disciplinei. Se porneste de la cunoasterea, analiza obiectivelor, continutului si standardelor de performanta, realizarea propriuzi- sa presupunând:

a). identificarea obiectivelor generale urmarite în predarea disciplinei;

b). analiza continutului si stabilirea unitatilor mari, capitolelor, temelor, stabili-rea succesiunii acestora în conformitate cu logica interna a materiei;

c). stabilirea ritmului de parcurgere a materiei prin precizarea numarului de ore corespunzator fiecarei unitati de continut;

d). distribuirea timpului de instruire pe tipuri de activitati: predare, recapitulare si sistematizare, evaluare.

În momentul predarii studentii primesc pentru multiplicare un model de realizare a planului anual a continutului la disciplina psihologie în varianta resursei de timp de doua ore pe saptamâna propus de A. Coasan.

Proiectarea activitatii semestriale este o continuare a proiectarii anuale, con-stând în:

a). precizarea obiectivelor terminale ale fiecarui capitol;

b). repartizarea materiei pe lectii si alte tipuri de activitati;

c). stabilirea lectiilor de recapitulare, sistematizare si evaluare;

d). selectarea mijloacelor de învatamânt.

Pentru ca structura nouǎ a anului scolar prevede trei sǎptǎmâni la sfârsitul fiecǎ-rui semestru pentru recapitulare, sistematizare a materiei si evaluare sumativǎ a rezul-tatelor scolare, este necesarǎ o proiectare separatǎ a acestor activitǎti.

De aceea, proiectarea activitǎtii semestriale va avea douǎ pǎrti:

una destinatǎ activitǎtilor de predare-învǎtare si evaluare formativǎ;

alta destinatǎ activitǎtilor de recapitulare, sistematizare si evaluare su-mativǎ.


Document Info


Accesari: 6407
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )