Psihicul ca forma a vietii de relatie
Natura contradictorie a psihicului uman care îi confera un înalt grad de complexitate ridica serioase probleme în fata demersului de definire a lui.
Complexitatea psihicului este relevata de seria de perechi de polaritati sub care apare: obiectiv si subiectiv, material si ideal, proces si produs, latent si manifest, determinat si determinant, cu desfasurari normale si cu desfasurari neobisnuite, foarte dificil de delimitat între ele.
Pentru a stabili natura psihicului uman si a-i surprinde identitatea este necesara "raportarea psihicului la un criteriu exterior lui însusi" (Zlate, 2000, p.201). Astfel, raportat la conexiunea sau interactiunea universala a lucrurilor, psihicul apare ca o forma sau o expresie a vietii de relatie, raportat la substratul lui material, apare ca o functie a materiei superior organizate, adica a creierului, raportat la realitatea înconjuratoare naturala, psihicul apare ca o re-producere în plan subiectiv a realitatii obiective, raportat la realitatea sociala a oamenilor, el releva conditionare si determinarea socio-istorica si socio-culturala. În baza acestor raportari se poate elabora ca definitie a psihicului: "psihicul este o expresie a vietii de relatie, un fenomen inseparabil legat de structurile materiale si cuantice, o reproducere în subiectiv a realitatii naturale obiective, un produs al conditionarilor si determinarilor socio-istorice si socio-culturale" (Zlate, 2000, p.202).
Ca forma a vietii de relatie, psihicul îsi releva natura prin relatiile sale cu:
Realitatea fizica,
Realitatea fiziologica,
Realitatea sociala.
Numai în relatie cu aceste realitati omul îsi construieste propria interioritate, în absenta unor asemenea relatii cu ambianta viata psihica poate fi serios perturbata. Acest lucru este demonstrat de experimentele de izolare si deprivare senzoriala (Hebb) si de experimentele cu privire la consecintele în plan comportamental ale deficitului de contacte sociale (Harlow). În studiile lui Hebb, dupa 20 ore de deprivare senzoriala subiectii manifestau tulburari emotionale, halucinatii, scaderea performantelor intelectuale. Studiindu-se consecintele în plan comportamental ale privarii de grija materna a unor pui de maimuta s-a observat ca în absenta totala a grijii materne apar tulburari comportamentale ca frica, tendinta la izolare, agresivitate, absenta comportamentelor necesare satisfacerii trebuintelor sexuale, indiferenta si ostilitate. În cazul prezentei unui surogat de mama (sârma sau stofa) apare un comportament de explorare oarecum normal. Faptul ca relatiile cu mediul social sunt importante pentru psihic este demonstrat si de copii crescuti de animale salbatice (în special lupi) la care s-a observat conservarea atributelor biologice si absenta atributelor sociale
Relatiile psihicului cu substratul lui material, cu obiectele lumii materiale si sociale reprezinta atât cadrul de formare si dezvoltare a psihicului cât si instrumentul acestei formari.
|
