Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































SCALA DE ATITUDINI SI CONVINGERI II (ABS II) - DATE PRELIMINARE PENTRU POPULATIA DE LIMBA ROMANA

Psihologie




Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies,

Vol. 2, No. 2, September 2002, 105-122.




Scala de Atitudini si Convingeri II (ABS II) - date preliminare pentru populatia de limba româna / A Romanian adaptation of the AttiTudes and beliefs scale II (ABS II)

Bianca MACAVEI

Universitatea Babes-Bolyai / Babes-Bolyai University

Cluj-Napoca, România

Abstract

The results obtained following administration of the Attitudes and Beliefs Scale II (ABS II)(DiGiuseppe, Leaf, Exner, & Robin, 1988) to a Romanian sample are, on the whole, consistent with those obtained in earlier normative studies involving American samples. The scale was administered to two different groups - normal population (i.e., teenagers and adults) and in-patients at a hospital for mental disorders, diagnosed with clinical depression. In a sample of normal subjects (N=350), internal consistency coefficients (Alpha Cronbach) for the four belief processes and the global score ranged from .60 to .87, which are adequate for reporting reliable results. A pilot study on discriminative validity revealed the ABS II discriminated between normal and clinical groups, as well as between groups with extreme scores on the short version of BDI. Norms for the Romanian version of the scale are also included.

Key words: REBT, irrational beliefs, Romanian norms for the Attitudes and Beliefs Scale II

Normele Scalei de Atitudini si Convingeri II (ABS II) pentru populatia de limba româna

Între formele de terapie cognitiv-comportamentala (CBT), terapia rational-emotiva si comportamentala (REBT) ocupa un loc privilegiat, atât datorita radacinilor istorice care o plaseaza la originea celei mai influente abordari terapeutice cunoscute pâna în prezent - CBT- cât si din perspectiva solidei sale ancorari în practica. În opinia întemeietorului sau, Dr. Albert Ellis, relatia dintre REBT si CBT este una de incluziune; astfel, forma generala de REBT se suprapune peste ceea ce astazi numim CBT, pe lânga aceasta mai existând si asa numitul REBT "elegant", având ca finalitate modificarea perspectivei filozofice asupra vietii si, deci, flexibilizarea personalitatii pacientului/clientului (Ellis, apud Weinrach, 1996).

În 1955, Albert Ellis elabora o metoda terapeutica pe care o numeste "rationala", datorita accentului pus pe identificarea si modificarea trasaturilor irationale si ilogice ale gândiri clientilor sai. Desi accentul cade pe componenta cognitiva, înca de la început Ellis adopta un "eclecticism" metodologic, folosind o gama larga de tehnici emotive si comportamentale, care s-a diversificat si îmbogatit în timp. Aceasta caracteristica duce, în 1970, la schimbarea denumirii din terapie rationala (RT) în terapie rational-emotiva (RET). Ulterior, în 1993, la insistentele psihologilor interesati de dezvoltarea si eficientizarea tehnicii, numele acesteia va deveni "terapia rational-emotiva si comportamentala (REBT)", reflectând paleta larga de tehnici utilizate în reducerea distresului pacientilor (Ellis & Dryden, 1997; Weinrach, 1996).

Se poate spune deci, ca de-a lungul a mai bine de trei decenii REBT a cunoscut o evolutie ascendenta, rezultat al optimizarii si perfectionarii constante prin efortul mai multor generatii de practicieni si cercetatori (DiGiuseppe, 1996).

În general, terapia cognitiv-comportamentala considera problemele psihologice ca fiind raspunsuri dezadaptative învatate, sustinute de cognitii disfunctionale. În consecinta, se accentueaza necesitatea identificarii si modificarii cognitiilor dezadaptative si înlocuirea comportamentelor disfunctionale (Ellis & Dryden, 1997).

Conform teoriei avansate de Albert Ellis (pentru detalii vezi Ellis & Dryden, 1997), la baza tulburarilor emotionale sta tendinta individului de a face evaluari absolutiste si rigide ale evenimentelor percepute. Aceste evaluari iau adesea forma lingvistica a lui "trebuie cu necesitate", "este obligatoriu", "este absolut necesar", (demandigness - DEM -). Din aceste cognitii absolutiste centrale deriva apoi un nucleu de credinte irationale (IB):

convingeri catastrofice (un eveniment care a avut loc desi "nu trebuia sa aiba loc" este evaluat ca fiind mai mult de 100% negativ), (awfulizing - AWF -);

toleranta scazuta la frustrare (o persoana crede ca nu poate fi deloc fericita daca apare ceva ce "nu trebuia sa apara în nici un caz"), (low frustration tolerance - LFT -);

deprecierea si evaluarea globala (ex. etichetarea globala a propriei persoa-ne, a celorlalti, sau a vietii ca fiind "mizerabile", daca lucrurile nu merg asa cum trebuie), (self-downing and/or global evaluation - SD/GE -). Aceste procese se leaga între ele, fiind "fete diferite ale aceleiasi monede" (Ellis & Dryden, 1997).

Predispozitia spre patologie este data de patternurile de gândire absolutista vis a vis de sine, ceilalti si viata. Conform acestei teorii, daca o persoana detine un pattern de gândire absolutista, iar viata îi confirma aceste asteptari irationale (caz rar!), atunci persoana traieste emotii pozitive (desi in viitor este vulnerabila la distres). Daca, însa, asteptarile persoanei sunt infirmate de conditiile de viata (ceea ce este cu atât mai probabil cu cât persoanele sunt mai irational 17117u2024r e), se dezvolta reactii emotionale negative blocante/dezadaptative ca stari depresive, anxietatea, sentimentele de culpa si/sau agresivitatea. Pe de alta parte, prezenta credintelor rationale (flexibile), de genul "Mi-as dori ca lucrurile sa decurga astfel, dar nu e obligatoriu sa se întâmple chiar asa", chiar în conditiile unor conditii de viata adverse, genereaza emotii negative adaptative, stenice.

Asadar, credintele irationale:

sunt cognitii evaluative (adica relevante pentru scopurile individului), cu semnificatie personala, de natura absolutista, dogmatica;

genereaza emotii negative dezadaptative;

sunt irationale deoarece sunt rigide si blocheaza atingerea scopurilor.

Corespondentele rationale ale lor:

sunt cognitiile evaluative cu semnificatie personala, de natura preferentiala, nonabsolutista;

duc la emotii pozitive sau negative adaptative;

sunt rationale deoarece sunt flexibile si nu se interpun în calea atingerii scopurilor individului. (Ellis & Dryden, 1997).

Scurt spus, o credinta irationala se defineste prin faptul ca este incorecta din punct de vedere logic, este incongruenta cu realitatea obiectiva si blocheaza atingerea scopurilor individului. Prin contrast, credintele rationale se bazeaza pe realitatea empirica, faciliteaza atingerea scopurilor persoanei si respecta principiile logicii (Maultsby apud DiGiuseppe, 1996).

În esenta, ideile care fundamenteaza aceasta teorie, reflectându-se si în interventia terapeutica, pot fi sintetizate astfel (Walen, apud Weinrach, 1996):

Cognitiile sunt cel mai important determinant al emotiilor la oameni;

Gândirea disfunctionala este cauza principala a distresului emotional; mare parte din psihopatologie este rezultatul gândirii disfunctionale;

Daca tulburarile emotionale sunt cauzate de mentinerea unor credinte irationale, modalitatea optima de a înlatura distresul este modificarea acestor credinte;

Printre factorii etiologici ai gândirii irationale si psihopatologiei se numara influente genetice si de mediu;

REBT pune accent mai ales pe rolul evenimentelor din prezent (mai degraba decât trecut) în generarea psihopatologiei, în special deoarece oamenii îsi întretin tulburarile prin perpetuarea unui mod disfunctional de gândire;

Credintele irationale pot fi schimbate, desi modificarea acestora implica efort si perseverenta din partea individului.

ABS II evalueaza convingerile irationale si rationale descrise în teoria lui Albert Ellis. Scala a fost conceputa de catre DiGiuseppe, Leaf, Exner si Robin în 1988 si este o masura valida a constructelor centrale în REBT (DiGiuseppe, Robin, Leaf, & Gormon, 1989). Eficienta instrumentului este sporita de faptul ca permite calcularea unor scoruri separate pe diferite tipuri de credinte irationale, precum si estimarea unor valori globale de rationalitate / irationalitate. Mai mult, comparativ cu alte teste clinice, contine un numar relativ mic de itemi (72) formulati într-un limbaj accesibil, fiind usor de administrat si cotat; în situatiile în care nu este posibila administrarea integrala, scala permite selectarea itemilor care evalueaza doar un anumit tip de credinte irationale, putându-se calcula un scor individual pentru acestia.

În concluzie, ABS II este unul dintre cele mai eficiente instrumente de evaluarea a credintelor irationale / rationale, disponibile la ora actuala. Scopul studiului de fata este de a oferi persoanelor interesate o prima varianta în limba româna a ABS II. Vor fi prezentate date referitoare la consistenta interna a scalei, validitatea discriminanta a acesteia, precum si un etalon orientativ construit pe populatie nonclinica. Fiind o prima tentativa în acest sens, studiul de fata nu are pretentia de a fi reusit sa realizeze o investigatie comprehensiva a proprietatilor psihometrice ale scalei; limitele acestuia vor fi discutate în sectiunea de concluzii.

Prezentarea generala a scalei

Scala cuprinde 72 de itemi (de la 5-76) dispusi într-o matrice (4x3x2) alcatuita din trei factori:

primul factor se numeste "procese cognitive" (cognitive processes) si are patru nivele, reprezentând patru procese de gândire irationala:

imperativul "trebuie" (DEM)

deprecierea si evaluarea globala (SD/GE)

toleranta scazuta la frustrare (LFT)

gândirea catastrofica (AWF);

cel de-al doilea factor se numeste "arii de continut" (content / context) si are trei nivele, reprezentând convingeri legate de aprobare, realizare si confort;

cel de-al treilea factor se numeste "mod de frazare" (irrationality / rationality) si are doua nivele, reprezentând modul de formulare a itemilor: irational / rational.

Fiecare item este structurat în functie de cei trei factori. De exemplu, itemul 6: "Daca oameni importanti pentru mine nu ma plac, asta îmi arata ca sunt o persoana lipsita de valoare" este:

frazat irational (IR);

are un continut care se refera la aprobare;

vizeaza procesul cognitiv de autoevaluare (SD/GE).

Posibilitatile de raspuns ale subiectilor sunt:

A - puternic împotriva

B - partial împotriva

C - neutru

D - partial de acord

E - puternic de acord

Cotarea se face pentru 36 dintre itemi direct si pentru 36 invers.

Cotare directa: A=0, B=1, C=2, D=3, E=4

Cotare inversa: A=4, B=3, C=2, D=1, E=0

Altfel spus, itemii cotati direct sunt cei formulati irational, pe când cei cotati invers sunt formulati rational. Rezulta ca un scor global (Total) mic înseamna credinte irationale putine, iar un scor mare credinte irationale multe. Scorurile se pot calcula si separat, pentru irationalitate si rationalitate. În plus, se pot calcula diferite scoruri rezultate din combinatii pe scale si subscale.

Scorul pentru fiecare subscala se realizeaza prin însumarea scorurilor itemilor care o compun. Numarul minim de puncte ce poate fi realizat este zero (adica la toti itemii directi = frazati irational s-a raspuns cu "puternic împotriva" si la toti itemii inversi = frazati rational s-a raspuns cu "puternic de acord"). Numarul maxim de puncte este 288 (72 itemi x 4 puncte).

Utilizând doar factorul "procese cognitive" (ca si factor de varianta), rezulta 4 subscale:

DEM - 18 itemi (9 directi si 9 inversi);

SD/GE - 18 itemi (9 directi si 9 inversi);

LFT - 18 itemi (9 directi si 9 inversi);

AWF - 18 itemi (9 directi si 9 inversi).

În acelasi fel, utilizând ca si factor de varianta "modul de frazare" rezulta 2 subscale:

Rationalitate (RB) - 36 itemi;

Irationalitate (IB) - 36 itemi.

Asadar, scorurile luate în discutie în aceasta lucrare ca si masura a credintelor subiectilor sunt:

Total (masura a irationalitatii);

IB (credinte irationale);

RB (credinte rationale);

DEM (imperativul "trebuie");

SD/GE (autodeprecierea/evaluarea globala)

LFT (toleranta scazuta la frustrare);

AWF (gândirea catastrofica).

Metodologie

Subiectii cuprinsi în studiu sunt în numar de 381, dintre care: 369 de persoane sunt elevi de liceu, studenti si angajati cu studii medii si superioare din diferite întreprinderi (muncitori, informaticieni, secretare, functionari), iar 12 persoane sunt pacienti ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca.

Un numar de 350 de persoane, 167 de barbati si 183 de femei, cu vârste cuprinse între 16 si 49 de ani (m=20,11) au format lotul utilizat în estimarea consistentei interne a scalei. Toti subiectii au fost voluntari, grupul fiind eterogen din punct de vedere ocupational si al nivelului educational (cuprinzând de la elevi de liceu la persoane cu studii postuniversitare). Acestia au completat ABS II, în grup si fara limita de timp. Subiectii au primit instructiunea de a raspunde cât mai sincer la afirmatiile prezentate în chestionar, specificându-se ca nu exista raspunsuri bune sau rele. Testarea s-a facut în varianta hârtie-creion.

Dintre cele 350 de persoane, 104 au completat si Inventarul de Depresie Beck (BDI), varianta scurta (13 itemi). Testul a fost administrat în aceeasi maniera, imediat dupa completarea ABS II.

Alte 19 persoane, cu vârste cuprinse între 17 si 51 de ani au completat ABS II, precum si BDI, varianta lunga (21itemi). Testele au fost administrate individual, fara limita de timp, în varianta hârtie-creion, întâi ABS II iar apoi BDI. Aceste 19 persoane au fost astfel selectate încât sa aiba un scor scazut la BDI (9 sau mai mic), conform standardelor recomandate pentru "formarea" unui lot nondepresiv (Solomon, Haaga, Brody, Kirk & Friedman, 1998).

Un alt grup de 12 persoane a fost format din pacienti ai spitalelor de psihiatrie din Cluj-Napoca (ex. Clinical de Ergoterapie), diagnosticati cu depresie (episod depresiv major sau reactii depresive cu simptome specifice episodului depresiv major). Subiectii au completat ABS II precum si BDI, varianta lunga (21itemi). Testele au fost administrate individual, fara limita de timp, în varianta hârtie-creion, întâi ABS II iar apoi BDI. Toti subiectii au înregistrat un scor de 16 sau mai mare la BDI, ceea ce indica prezenta depresiei de nivel clinic.

Rezultate

Rezultatele obtinute utilizând o populatie nonclinica (N=350) arata ca:

Nu se constata diferente semnificative în functie de vârsta sau sex;

Tabelul 1. Comparatii pe scale, în functie de vârsta si sex (N=350)

Scala

Comparatii în functie de:

Vârsta (adulti / adolescenti)

Sex (M/F)

DEM

t=-.89 / p=0.36

t=.07 / p=0.93

SD/GE

t=-.68 / p=0.49

t=1.17 / p=0.23

AWF

t=-1.67 / p=0.09

t=.68 / p=0.49

LFT

t=.48 / p=0.63

t=-1.55 / p=0.12

Total

t=-.93 / p=0.35

t=.34 / p=0.73

Scorurile la cele patru subscale ale testului (DEM, LFT, SD, AWF) coreleaza (corelatie liniara) puternic între ele (toate valorile p<0.01) si cu scorul total, constituind o noua dovada în sprijinul ideii conform careia toate credintele irationale sunt relationate din punct de vedere psihologic (DiGiuseppe et al., 1989);

Tabelul 2. Corelatiile între scorurile subscalelor si scorul total (N=350)

AWF

DEM

SD

LFT

Total

AWF

DEM

SD



LFT

Total

În tabelul 3 sunt prezentate comparativ mediile si abaterile standard pentru lotul românesc si un lot american format din studenti (DiGiuseppe et al., 1989). Dupa cum se observa, valorile obtinute pe populatia de limba româna sunt mai mari, însa aceasta diferenta ar putea fi explicata de numarul diferit de subiecti din cele doua loturi, precum si de componenta diferita a acestora (studenti pentru lotul american, elevi, studenti si adulti pentru lotul românesc);

Tabelul 3. Mediile (m) si abaterile standard (SD) pentru un lot românesc si unul american

Scale

Lotul românesc (N=350)

Lotul american (N=764)

Total

m=113.02 (SD=27.683)

m=84.88 (SD=36.73)

AWF

m=28.95 (SD=8.66)

m=21.18 (SD=10.80)

DEM

m=32.44 (SD=7.67)

m=24.43 (SD=9.90)

SD

m=20.06 (SD=9.99)

m=12.82 (SD=10.80)

LFT

m=31.56 (SD=8.92)

m=26.80 (SD=10.80)

Etalonul orientativ pentru scorul total, construit în baza datelor obtinute pe populatie nonclinica (N=350) este prezentat mai jos.

Irationalitate foarte scazuta

Irationalitate scazuta

Irationalitate medie

Irationalitate ridicata

Irationalitate foarte ridicata

Consistenta interna a scalei

Studiile psihometrice efectuate pe populatie americana indica o consistenta interna adecvata utilizarii instrumentului; astfel coeficientii alfa pentru cele patru procese si trei subscale de continut variaza între .92 si .86. Majoritatea subscalelor discrimineaza între grupurile clinice si cele de control (fara psihopatologie) (DiGiuseppe et al., 1989).

Studiile pilot anterioare efectuate pe populatie româneasca indica o fidelitate test-retest si o consistenta interna adecvate: r = .7340 (N=80); α Cronbach =.8654 (N=80) (Niculas, 2000).

Datele obtinute în urma acestui studiului efectuat pe un esantion de 350 vorbitori de limba româna indica valori comparabile cu cele obtinute în investigatia initiala efectuata pe populatie americana, adecvate utilizarii în conditii bune a scalei.

Tabelul 4. Coeficientii α Cronbach pentru scalele testului si scorul total (N=350)

Scale

Coeficient α

Numar de itemi

Total

72 itemi

AWF

18 itemi

DEM

18 itemi

SD

18 itemi

LFT

18 itemi

Validitatea discriminativa

Itemii în limba engleza ai scalei au fost conceputi, în baza unei definitii anterior formulate, de o echipa de experti (terapeuti în cadrul Institutului de Terapie Rational Emotiva din New York); constructul de credinte irationale si rationale a fost examinat cu succes în numeroase cercetari (Ellis & Dryden, 1997). Varianta finala a instrumentului contine doar acei itemi care au întrunit acordul tuturor expertilor convocati. Analiza factoriala efectuata asupra scalei releva existenta unui factor general si a altor trei factori, numiti de autori rationalitate, confort si irationalitate. Studiile de validare efectuate pe populatie americana indica faptul ca majoritatea subscalelor discrimineaza între loturile clinice si cele de control (fara psihopatologie) (DiGiuseppe et al., 1989).

În studiul nostru, dintre cele 350 de persoane care au completat scala ABS II, 104 au primit, de asemenea, BDI, varianta scurta (13 itemi). Pe baza rezultatelor la BDI, au fost selectate doua grupe extreme (N=15 si N=17), utilizând formula m 1SD, care au fost ulterior comparate în functie de scorurile la ABS2. Diferentele constatate sunt semnificative la pragul de .004 (t=3.102).

Totodata, am efectuat comparatii între un lot de persoane cu diagnostic clinic de depresie (N=12) si un grup de control, constituit din subiecti care nu au avut niciodata un diagnostic psihiatric (N=19). Aceste 19 persoane au fost astfel selectate încât sa aiba un scor scazut la BDI (9 sau mai mic), conform standardelor recomandate pentru formarea unui lot nondepresiv (Solomon et al., 1998). Rezultatele obtinute sunt sintetizate în tabelul 5.

Tabelul 5. Comparatii între mediile la ABS II ale unui grup de subiecti depresivi (N=12) si ale unui grup de control (N=19)

Scala

t

p

Total

<

DEM

LFT

SD

<

AWF

<

IB

<

RB

Desi grupele de subiecti cu care s-a lucrat sunt mici, datele obtinute constituie un argument în plus, aratând ca ABS II este un instrument care discrimineaza între grupe de populatie cu nivele diferite ale simptomatologiei depresive, precum si între persoane cu depresie clinica si subiecti fara psihopatologie. Aceste rezultate încurajatoare justifica si stimuleaza investigatiile viitoare orientate spre validarea ABS II.

Studiile efectuate pe populatie americana indica faptul ca scorurile la ABS II coreleaza puternic cu rezultatele obtinute la alte teste (pentru detalii privind aceste instrumente vezi DiGiuseppe et al., 1989) ca: forma scurta a BDI (Beck & Beck,1972), the General Health Questionnaire (Goldberg, 1972), the General Psychological Well Being Scale (DuPue, 1988), the Spielberger Trait Anger Scale si the Spielberger Trait Anxiety Scale (DiGiuseppe et al., 1989). Din datele obtinute pe populatie româneasca rezulta ca majoritatea subscalelor ABS II coreleaza cu forma scurta a BDI.

Concluzii

Interesul tot mai crescut de care se bucura REBT la noi în tara, în ultimii ani, precum si orientarea sustinatorilor acesteia spre furnizarea de date empirice, în masura sa confirme predictiile teoriei de la baza ei, justifica încercarea noastra de a oferi populatiei de limba româna un prim instrument valid de evaluare a credintelor irationale.

Datorita limitelor studiului anterior prezentat (loturi mici de subiecti, esantionare aproximativa, modalitati putine de aproximare a validitatii si fidelitatii scalei) datele furnizate trebuie privite ca fiind orientative, utile însa în a oferi directii investigatiilor viitoare.

Timpul si resursele limitate avute la dispozitie nu au permis selectarea unui esantion reprezentativ; de aceea, am optat pentru acele categorii de subiecti indicate ca fiind cel mai vulnerabile la stres: elevi si studenti, adulti de vârsta mijlocie, confruntati în mod direct cu situatia socio-economica instabila din România. De asemenea, estimarea validitatii discriminante s-a facut într-un studiu pilot care va trebui extins în viitor.

Proprietatile psihometrice adecvate, comparabile cu cele gasite în studii similare efectuate pe populatie americana, permit utilizarea în conditii bune a variantei românesti a ABS II. Totusi, recomandam prudenta în extinderea concluziilor la categorii de vârsta si socio-profesionale nereprezentate în esantionul utilizat; cuprinderea în studiu a acestora ramâne ca si scop al unor investigatii viitoare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

DiGiuseppe, R. (1996). The nature of irrational and rational beliefs: Progress in Rational Emotive Behavior Therapy. Journal of Rational - Emotive & Cognitive Behavior Therapy, 14,

DiGiuseppe, R., Leaf, R, Exner, T., & Robin, M.V. (1988). The development of a measure of rational/irrational thinking. Paper presented at the World Congress of Behavior Therapy, Edinburg, Scotland.

DiGiuseppe, R., Robin, M.W., Leaf, R. & Gormon, B. (1989). A discriminative validation and factor analysis of a measure of rational /irrational beliefs. Paper presented at the World Congress of Cognitive Therapy, Oxford, UK.

Ellis, A. & Dryden, W. (1997). The Practice of Rational Emotive Behavior Therapy.London: Springer Publishing Company.

Niculas F. (2000). Relatia convingeri irationale - strategii de coping. Lucrare de diploma/License Dissertation. Oradea State University, Oradea.

Solomon A., Haaga, D.A.F., Brody C., Kirk, L., & Friedman, D.G. (1998). Priming irrational beliefs in recovered - depressed people. Journal of Abnormal Psychology, 107, 440-449.

Weinrach, S.G. (1996). Nine experts describe the essence of Rational-Emotive Therapy while standing on one foot. Journal of Counseling and Development, 74, 626-632.

Primit spre publicare în 15 Martie, 2002 / Received March 15, 2002

Acceptat pentru publicare în 23 Iunie, 2002 / Accepted (final revision) June 23, 2002

ANEXA 1

Scala de Atitudini si Convingeri II (ABS II)

Note:

1. Itemii scalei sunt formulati la genul masculin; adaptarea itemilor la sexul celui/celei caruia/carei i se administreaza scala este necesara

2. Itemii 1-4 pot fi adaugati de cercetator/clinician. Acestia: (a) sunt itemi de " încalzire"; (b) nu se iau in calcul la cotarea scalei;

3. Recomandam adaugarea a 8 itemi care sa masoare credintele irationale (4 itemi: dem, awf, lft, sd/ge) si credintele rationale (4 itemi) specifice fiecarei situatii relevante pentru cercetarea sau interventia clinica în care se foloseste ABS II. Acesti itemi se interpreteaza separat si acesta interpretarea se coroboreaza cu scorurile la ABS II. Nu este însa obligatorie construirea itemilor specifici pentru utilizarea ABS II!

Scala de Atitudini si Convingeri II (ABS II)

Cititi cu atentie urmatoarele afirmatii. Alegeti apoi, pentru fiecare afirmatie, unul dintre urmatoarele raspunsuri care corespunde cel mai bine atitudini dv. fata de situatiile descrise.

A.      daca sunteti PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ

B.      daca sunteti PARŢIAL ÎMPOTRIVĂ

C.      daca sunteti NEUTRU

D.      daca sunteti PARŢIAL DE ACORD

E.       daca sunteti PUTERNIC DE ACORD

Nu lasati ca raspunsul dv. la un item sa influenteze raspunsul dv. la un alt item. Nu exista raspunsuri corecte sau incorecte; suntem interesati doar in atitudinile dv. intr-o serie de situatii descrise mai jos. Notati pe foaia de raspuns, pentru fiecare afirmatie în parte, litera care corespunde raspunsului ales de dumneavoastra.

Este insuportabil sa ma simt tensionat sau nervos, si nu pot tolera starile acestea atunci când le am.

Daca oameni importanti pentru mine nu ma plac, asta îmi arata ca sunt o persoana lipsita de valoare.

Este dezamagitor sa nu fiu placut de oameni importanti pentru mine, dar stiu ca asta este doar neplacut si nu ceva îngrozitor.

Atunci când ma simt tensionat, nervos sau inconfortabil, ma gândesc ca asta arata ce om lipsit de valoare sunt.

Daca oameni importanti pentru mine nu ma plac, este din cauza ca sunt o persoana nesuferita.

Este insuportabil sa esuez în lucrurile importante, si nu suport sa nu reusesc sa le duc la bun sfârsit.



Este regretabil atunci când exista necazuri în viata mea, dar înteleg ca a avea parte de necazuri este numai dezamagitor si nu ceva îngrozitor.

Va fi un dezastru daca nu îndeplinesc bine lucrurile importante.

Îmi doresc foarte mult sa fiu placut de anumite persoane, dar înteleg ca nu trebuie neaparat ca acestea sa ma placa. 

Atunci când oameni importanti pentru mine nu ma plac, înteleg ca aceasta nu se rasfrânge asupra valorii mele ca persoana.

Trebuie in mod absolut sa fac bine lucrurile importante, si nu voi accepta sa nu le fac bine.

Nu îmi face placere sa ma simt inconfortabil, tensionat sau nervos, dar pot suporta starile acestea atunci când apar.

Atunci când nu reusesc într-o sarcina importanta, ma pot accepta pe mine însumi cu greselile si limitele mele, si pot sa nu ma condamn pentru ca nu am reusit.

Este îngrozitor sa ai performante slabe în sarcini importante, si cred ca este un dezastru daca obtin rezultate slabe.

Pot suporta ca oameni importanti pentru mine sa nu ma placa sau sa nu fie de acord cu mine.

Sunt o persoana buna, valoroasa si ma pot accepta pe mine însumi chiar daca esuez în unele sarcini importante pentru mine.

Atunci când viata este grea si ma simt inconfortabil, înteleg ca a te simti inconfor-tabil sau tensionat nu este îngrozitor ci doar neplacut, iar viata merge înainte.

Nu pot suferi sa fiu tensionat sau nervos si cred ca aceste stari sunt de nesuportat.

Daca nu îndeplinesc bine sarcinile foarte importante pentru mine, este din cauza ca sunt o persoana incapabila si lipsita de valoare.

Nu vreau sa esuez în sarcinile importante pentru mine, dar înteleg ca nu este absolut obligatoriu sa le îndeplinesc perfect doar pentru ca vreau eu asta.

Este neplacut sa fii tensionat, dar pot suporta o astfel de neplacere.

Nu pot suferi sa nu fiu placut de oamenii importanti pentru mine, si este insuportabil daca acestia nu ma plac.

Este îngrozitor sa nu fiu placut de oamenii importanti pentru mine, si este un dezastru daca ei nu ma plac.

Nu suport sa nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine.

Este important sa fiu placut de anumiti oameni, dar înteleg ca ei nu trebuie sa ma placa numai pentru ca vreau eu asta.

Este o dezamagire daca nu îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine, dar înteleg ca nu este îngrozitor sau cel mai rau lucru de pe fata pamântului daca nu le îndeplinesc bine.

Am valoare ca persoana, chiar daca nu îndeplinesc intotdeauna bine îndatoririle importante pentru mine.

Chiar si atunci când ma simt tensionat, nervos sau inconfortabil, stiu ca sunt la fel de valoros ca si ceilalti.

Este esential sa îndeplinesc bine sarcinile importante pentru mine; asa ca trebuie cu necesitate sa le fac bine.

Uneori cred ca certurile si nemultumirile vietii de zi cu zi sunt îngrozitoare si sunt cea mai rea parte din viata mea.

Este important sa ai o viata placuta în cea mai mare parte a timpului; totusi, înteleg ca nu este absolut obligatoriu sa am o viata placuta numai pentru ca vreau eu asta.

Este dezamagitor daca nu sunt placut de unii oameni pe care eu îi plac, si înteleg ca daca ei nu ma plac este doar regretabil, nu si îngrozitor.

Trebuie cu necesitate sa fiu placut de oamenii importanti pentru mine si nu voi accepta sa nu fiu placut de ei.

Daca nu voi reusi in ceea ce fac, chiar atât de bine cât mi-as dori, aceasta va fi doar o dezamagire si ceva regretabil.

Nu pot accepta sa nu îndeplinesc bine sarcinile importante, iar esecul este insuportabil.

Daca cineva important pentru mine nu este de acord cu mine sau ma respinge, îmi dau seama ca pot accepta si suporta faptul ca el / ea nu ma place.

Vreau sa îndeplinesc bine unele lucruri, dar nu este absolut obligatoriu sa iasa bine numai pentru ca îmi doresc eu asta.

Daca nu îndeplinesc perfect lucrurile importante pentru mine aceasta va fi un dezastru.

Trebuie cu necesitate sa am o viata placuta si confortabila aproape tot timpul, si nu pot accepta viata atunci când aceasta este plina de necazuri si esecuri.

Daca sunt respins de cineva pe care eu îl/o plac, pot sa ma accept pe mine însumi si sa îmi recunosc valoarea ca fiinta umana.

Atunci când ma simt tensionat sau nervos, ma gândesc ca este numai neplacut sa te simti astfel, si nu ceva îngrozitor.

Este neplacut sa nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta disconfortul de a fi facut lucrurile mai putin bine decât mi-ar fi placut mie.

Nu pot suferi cearta în viata mea.

Vreau sa fiu placut si acceptat de oamenii pe care îi plac, dar înteleg ca nu este obligatoriu ca ei sa ma placa doar pentru ca vreau eu asta.

Este îngrozitor sa existe cearta în viata unui om, si este un dezastru sa fii certat.

Nu pot suferi sa nu fiu placut de anumiti oameni, si nu suport ideea ca ei s-ar putea sa nu ma placa.

Este de dorit sa fii placut de anumiti oameni, dar înteleg ca este doar regretabil daca acestia nu ma plac.

Este absolut esential sa fii placut de oamenii importanti pentru tine, si nu voi accepta ca acestia sa nu ma placa.

Cred ca este îngrozitor si înspaimântator sa traiesti în tensiune, nervozitate sau nemultumire, si sa traiesc asemenea stari este cel mai rau lucru care mi se poate întâmpla.

Ma supar daca nu îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar pot suporta supararea provocata de esecul în lucrurile importante.

Vreau sa îmi îndeplinesc bine sarcinile importante, dar înteleg ca nu este absolut obligatoriu sa reusesc în aceste sarcini numai pentru ca îmi doresc eu asta.

Trebuie cu necesitate sa am o viata placuta si nu voi accepta problemele atunci când nu le doresc.

Daca nu sunt placut de unii oameni importanti pentru mine, îmi dau seama ca pot suporta faptul ca ei nu ma plac.

Este neplacut sa fii certat, dar pot suporta aceasta nemultumire.

Este îngrozitor si înspaimântator sa fiu respins de oamenii care trebuie sa ma placa.

Atunci când ma confrunt cu certuri si / sau când viata mea este neplacuta, cred ca sunt o persoana fara valoare pentru ca am parte de certuri si / sau o viata neplacuta.

Este nemultumitor sa nu îmi îndeplinesc bine unele sarcini, dar stiu ca pot suporta nemultumirea de a le îndeplini mai putin bine.

As fi o persoana lipsita de valoare daca as obtine rezultate slabe la sarcinile foarte importante pentru mine.

Trebuie cu necesitate sa fiu placut si acceptat de persoanele care vreau sa ma placa, si nu voi accepta ca ele sa nu ma placa.

Atunci când ma simt tensionat, nervos sau inconfortabil, înteleg ca nu e obligatoriu sa ma simt confortabil numai pentru ca vreau eu asta.

Nu voi fi o persoana cu valoare daca continui sa am esecuri la serviciu, la scoala sau în alte activitati importante pentru mine.

Atunci când oamenii pe care eu îi plac ma resping sau nu ma plac, este deoarece sunt o persoana rea si lipsita de valoare.

Când oamenii care vreau eu sa ma placa nu sunt de acord cu mine sau ma resping, nu pot suporta aceasta situatie.

Atunci când în viata mea exista disconfort si cearta, am tendinta sa cred ca nu sunt o persoana buna.

Când ma confrunt cu multe necazuri, îmi dau seama ca necazurile sunt parte a vietii si ca nu este obligatoriu ca ele sa dispara doar pentru ca vreau eu asta.

Daca nu reusesc în sarcinile importante pentru mine, înteleg ca este doar o dezamagire sa nu reusesti, si nu ceva îngrozitor.

Nu trebuie sa ma simt tensionat, nervos sau inconfortabil, si cred ca n-as putea accepta sa ma simt astfel.

Atunci când oamenii care vreau eu sa ma placa nu sunt de acord cu mine, stiu ca ramân în continuare o persoana valoroasa.

Chiar si atunci când viata mea este grea si dificila, înteleg ca sunt o persoana la fel de buna ca oricare alta, chiar daca ma confrunt cu certuri sau necazuri.

Trebuie absolut sa am succes în activitatile pe care le consider importante, si nu voi accepta altceva decât reusita.

Daca cei iubiti sau prietenii ma resping, acest lucru nu este doar neplacut, ci este cel mai rau lucru care mi s-ar putea întâmpla mie.

Atunci când viata mea devine dezagreabila, înteleg ca sunt în continuare o persoana buna, chiar daca ma simt inconfortabil.

ANEXA 2

Scala de Atitudini si Convingeri II - ABS II

Foaie de raspuns

Nume si prenume:__________ ______ ____ ___________ Data:__________

Vârsta:_________ Nivel de studii:_____ _______ ______ _______________Sex:___ M___F

Pentru fiecare dintre afirmatiile de mai jos, marcati cu un "X" spatiul corespunzator raspunsului ales:

A.      daca sunteti PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ

B.      daca sunteti PARŢIAL ÎMPOTRIVĂ

C.      daca sunteti NEUTRU

D.      daca sunteti PARŢIAL DE ACORD

E.       daca sunteti PUTERNIC DE ACORD

A B C D E

5. __ __ __ __ __

6. __ __ __ __ __

7. __ __ __ __ __

8. __ __ __ __ __

9. __ __ __ __ __

A B C D E

10. __ __ __ __ __

11. __ __ __ __ __

12. __ __ __ __ __

13. __ __ __ __ __

14. __ __ __ __ __

A B C D E

15. __ __ __ __ __

16. __ __ __ __ __

17. __ __ __ __ __

18. __ __ __ __ __

19. __ __ __ __ __



A B C D E

20. __ __ __ __ __

21. __ __ __ __ __

22. __ __ __ __ __

23. __ __ __ __ __

24. __ __ __ __ __

A B C D E

25. __ __ __ __ __

26. __ __ __ __ __

27. __ __ __ __ __

28. __ __ __ __ __

29. __ __ __ __ __

A B C D E

30. __ __ __ __ __

31. __ __ __ __ __

32. __ __ __ __ __

33. __ __ __ __ __

34. __ __ __ __ __

A B C D E

35. __ __ __ __ __

36. __ __ __ __ __

37. __ __ __ __ __

38. __ __ __ __ __

39. __ __ __ __ __

A B C D E

40. __ __ __ __ __

41. __ __ __ __ __

42. __ __ __ __ __

43. __ __ __ __ __

44. __ __ __ __ __

A B C D E

45. __ __ __ __ __

46. __ __ __ __ __

47. __ __ __ __ __

48. __ __ __ __ __

49. __ __ __ __ __

A B C D E

50. __ __ __ __ __

51. __ __ __ __ __

52. __ __ __ __ __

53. __ __ __ __ __

54. __ __ __ __ __

A B C D E

55. __ __ __ __ __

56. __ __ __ __ __

57. __ __ __ __ __

58. __ __ __ __ __

59. __ __ __ __ __

A B C D E

60. __ __ __ __ __

61. __ __ __ __ __

62. __ __ __ __ __

63. __ __ __ __ __

64. __ __ __ __ __

A B C D E

65. __ __ __ __ __

66. __ __ __ __ __

67. __ __ __ __ __

68. __ __ __ __ __

69. __ __ __ __ __

A B C D E

70. __ __ __ __ __

71. __ __ __ __ __

72. __ __ __ __ __

73. __ __ __ __ __

74. __ __ __ __ __

A B C D E

75. __ __ __ __ __

76. __ __ __ __ __

Codurile itemilor pentru cotare sunt:

Item       Rationalitate ®/      Continut    Proces
           Irationalitate (IR)
5          IR         CONFORT      LFT     
6          IR         APROBARE     SD/GE
7          R          APROBARE     AWF
8          IR         CONFORT      SD/GE
9          IR         APROBARE     SD/GE
10         IR         REALIZARE    LFT
11         R          CONFORT      AWF
12         IR         REALIZARE    AWF
13         R          APROBARE     DEM
14         R          APROBARE     SD/GE
15         IR         REALIZARE    DEM
16         R          CONFORT      LFT
17         R          REALIZARE    SD/GE
18         IR         REALIZARE    AWF
19         R          APROBARE     LFT
20         R          REALIZARE    SD/GE
21         R          CONFORT      AWF
22         IR         CONFORT      LFT
23         IR         REALIZARE    SD/GE
24         R          REALIZARE    DEM
25         R          CONFORT      LFT
26         IR         APROBARE     LFT
27         IR         APROBARE     AWF
28         IR         REALIZARE    LFT
29         R          APROBARE     DEM
30         R          REALIZARE    AWF
31         R          REALIZARE    SD/GE
32         R          CONFORT      SD/GE
33         IR         REALIZARE    DEM
34         IR         CONFORT      AWF
35         R          CONFORT      DEM
36         R          APROBARE     AWF
37         IR         APROBARE     DEM
38         R          REALIZARE    AWF
39         IR         REALIZARE    LFT
40         R          APROBARE     LFT
41         R          REALIZARE    DEM
42         IR         REALIZARE    AWF
43         IR         CONFORT      DEM
44         R          APROBARE     SD/GE
45         R          CONFORT      AWF
46         R          REALIZARE    LFT
47         IR         CONFORT      LFT
48         R          APROBARE     DEM
49         IR         CONFORT      AWF
50         IR         APROBARE     LFT
51         R          APROBARE     AWF
52         IR         APROBARE     DEM
53         IR         CONFORT      AWF
54         R          REALIZARE    LFT
55         R          REALIZARE    DEM
56         IR         CONFORT      DEM
57         R          APROBARE     LFT
58         R          CONFORT      LFT
59         IR         APROBARE     AWF
60         IR         CONFORT      SD/GE
61         R          REALIZARE    LFT
62         IR         REALIZARE    SD/GE
63         IR         APROBARE     DEM
64         R          CONFORT      DEM
65         IR         REALIZARE    SD/GE
66         IR         APROBARE     SD/GE
67         IR         APROBARE     LFT
68         IR         CONFORT      SD/GE
69         R          CONFORT      DEM
70         R          REALIZARE    AWF
71         IR         CONFORT      DEM
72         R          APROBARE     SD/GE
73         R          CONFORT      SD/GE
74         IR         REALIZARE    DEM
75         IR         APROBARE     AWF
76         R          CONFORT      SD/GE



Correspondence concerning this article should be addressed to Bianca Macavei, licensed psychologist; E-mail: biancam_ro@yahoo.com. Autoarea doreste sa multumeasca domnului Dr. Daniel David pentru sugestiile si sfaturile utile oferite si Lenutei Dragosin pentru ajutorul acordat la colectarea datelor.



loading...








Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )