ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
Pornind de la conceptul de stres, mentionam ca termenul apartine lui Selye care considera ca stresul se leaga de sindromul de adaptare pe care individul îl realizeaza în urma agresiunilor mediului. Stres înseamna înc 222d34c ordare, tensiune, constrângere, forta, solicitare, tensiune. Selye defineste stresul ca ansamblu de reactii al organismului uman fata de actiunea externa a unor agenti cauzali (fizici, chimici, biologici si psihici) constând în modificari morfo-functionale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o actiune de durata vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evolutie stadiala.
Primul stadiul este cel al reactiilor de alarma si are doua subetape:
faza de soc, când pot aparea hipertensiune si hipotermie.
faza de contrasoc, când organismul individului realizeaza o contracarare a simptomelor din faza de soc si are la baza raspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilariei când rezistenta biologica este foarte scazuta.
Stadiul al doilea este cel de rezistenta specifica (revenire), când dupa primul contact cu agentul stresor organismul se adapteaza, comportamentul individului fiind aparent normal, persistând modificari specifice stadiului anterior, în special de la faza de contrasoc. În plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturitatii, când individul are o rezistenta buna, fiind posibila adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.
Stadiul al treilea este cel de epuizare (apartine batrânetii) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai mentine din cauza scaderii reactiilor de tip vegetativ. Apar vadit consecintele negative ale actiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.
Caracteristicile stresului - orice tip de stres apare pe fondul adaptarii permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitarile mediului si posibilitatile de raspuns reale ale individului. Adaptarea presupune pastrarea integritatii organismului care este în permanenta amenintata de agentii stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptarii se perturba. Aceasta perturbare este reversibila. Stresul reprezinta, dupa Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de catre individ între cerintele organismului si ale mediului si posibilitatile de raspuns individuale.
În functie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic si biologic. În functie de numarul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.
Stresul psihic - Paul Fraisse defineste stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-si gasesc solutia pe moment. Mihai Golu defineste stresul psihic ca stare de tensiune, încordare sau disconfort, determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa, stare de frustrare (reprimare) a unor trebuinte, dorinte sau aspiratii.
Stresul psihic are un dublu caracter: primar si secundar. Caracterul primar vorbeste depre stres ca rezultat al unei agresiuni receptionata direct în plan psihic. Caracterul secundar vorbeste depre stres ca reactie de constientizare în plan psihic a unui stres fizic, caruia individul îi acorda o semnificatie de amenintare sau pericol.
Caracteristicile stresului psihic - Agentii stresori psihici sunt: stimulii verbali (inclusiv cei care apartin limbajului interior) care sunt vehiculati pe cai nervoase la cortex. Acestia se diferentiaza total de celelalte categorii de agenti stresori din cauza semnificatiei lor, pentru individ ei având caracter potential de a produce stres psihic. Acest caracter potential este validat de semnificatia cu care îl investeste individul. Unul si acelasi agent stresor psihic, în afara de faptul ca nu produce stres psihic la toti indivizii, nu produce stres psihic de fiecare data la acelasi individ. Acest lucru este conditionat de dispozitiile de moment ale individului si de semnificatia pe care o acorda în acel moment individul. Aparitia si amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere cognitive, volitionale, motivationale si afective).
Vulnerabilitatea psihica la stres este constitutionala sau dobândita. Vulnerabilitatea psihica este o trasatura proprie doar anumitor persoane si se manifesta prin reactionare usoara, prin stare de stres psihic, la o gama larga de agenti stresori.
Situatii generatoare de stres psihic:
existenta unor circumstante neobisnuite pentru individ care îl surprind pe acesta nepregatit pentru a le face fata.
semnificatia unui eveniment.
angajarea individului într-o actiune sau relatie exagerata.
particularitatile contextului social.
lipsa conditiilor interne.
modul subiectiv de a percepe solicitarile mediului.
subsolicitare suprasolicitare.
situatiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel intelectual.
criza de timp.
izolarea.
aparitia unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care duce la frustrare.
situatii perturbatoare cauzate de agenti fizici (zgomote, vibratii, fluctuatii de temperatura).
Exista doua forme speciale de stres (Selye): distress si eustress. Distress-ul implica toate tipurile de stres enumerate (stresul obisnuit). Eustress-ul este starea de stres speciala care este validata prin anumite reactii endocrine specifice. Se diferentiaza de distress prin:
natura agentilor stresori (eustress - stimuli placuti ai ambiantei, trairile placute ale individului).
consecintele actiunii agentilor stresori care de cele mai multe ori sunt placute.
în plus fata de distress, eustress-ul are implica si stres fizic.
Agentii stresori ai stresului psihic au urmatoarele caracteristici: caracter potential stresant (genereaza stres psihic doar în anumite conditii), caracter de amenintare permanenta pentru individ si caracter negativ al consecintelor agentilor stresori. Exista doua categorii de agenti stresori: unii care actioneaza pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare (agentii psihogeni) si stimulii senzoriali externi, care devin agenti stresori psihici veritabili atunci când bombardeaza repetat scoarta cerebrala si când au intensitate peste medie.
Parametrii de actiune ai unui agent stresor: intensitate, durata, repetabilitate, noutate si bruschete. Asupra individului actioneaza constelatii de agenti stresanti.
Clasificarea agentilor stresori:
în functie de numarul lor, ei sunt: unici si multiplii.
în functie de asociere, ei sunt: conglomerati si configurati.
în functie de dominanta actiunii, ei sunt: principali si secundari.
în functie de numarul indivizilor afectati, ei sunt: agenti stresori cu semnificatie strict individuala, colectiva si generala.
în functie de natura lor, ei sunt: fizici (sonori, luminosi etc), chimici, biologici, psihologici.
|
